2018-01-11

Preşedintele executiv UDMR: Premierul Mihai Tudose să-şi retragă decaraţia şi să-şi ceară scuze maghiarilor

2018. 01. 11.  MTI
Bálint Porcsalmi, preşedintele executiv al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) i-a cerut lui Mihai Tudose, prim-ministrul României, să-şi retragă declaraţia referitoare la strădaniile maghiarilor de a obţine autonomia şi să-şi ceară scuze.
Bálint Porcsalmi, într-o postare în limba română publicată pe una dintre reţelele de socializare, a calificat declaraţia făcută miercuri seara târziu de către şeful guvernului român drept iresponsabilă şi nedemnă de funcţia de prim-ministru. El a considerat că prin mesajul său “primitiv, caracteristic Evului Mediu” premierul a “ameninţat nevoalat” comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc.
“Premierul ori nu este informat, ori nu a înţeles nimic din propunerea Uniunii de a avea un dialog sincer cu românii pe tema autonomiei” – a scris Bálint Porcsalmi. El a mai adăugat că permierul Mihai Tudose îşi poate exprima dezacordul faţă de o declaraţie politică sau un proiect politic, “însă nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei cu care nu este de aceeaşi părere”.
Între timp, portalul de ştiri Dcnews.ro a publicat transcrierea integrală a declaraţiei prim-ministrului român. Aceasta cuprinde şi pasajele care – din cauza calităţii proaste a legăturii telefonice – cu greu au putut fi înţelese în timpul emisiunii de televiziune difuzate miercuri seara. Conform acestei transcrieri, şeful guvernului român a mai spus: “Voi avea aceeaşi atitudine ca atunci când au încercat să ridice un steag la nu ştiu ce zi. Când eu am transmis foarte clar că dacă steagul ăla flutură în vânt, atunci şi responsabilii de acolo flutură şi ei lângă steag.
Prim-ministrul Mihai Tudose a mai afirmat că problema ridicată de partidele maghiare nu poate fi ignorată sau minimalizată, dar nici prea multă importanţă nu-i trebuie acordată. El a opinat că declaraţia referitoare la statutul de autonomie are doar un singur scop, ca anul centenarului proclamării unirii Ardealului cu România să fie marcat de harţa permanentă dintre români şi maghiari.
Mihai Tudose a fost întrebat miercuri în cadrul unei emisiuni de la Realitatea TV despre faptul că luni Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au semnat o declaraţie comună referitoare la armonizarea diferitelor concepţii de autonomie ale maghiarilor din Transilvania.

Tudose: nu trebuie acordată prea multă importanţă strădaniilor maghiare de a obţine autonomia

2018. 01. 11. : MTI
În opinia premierului român Mihai Tudose, nu trebuie acordată prea multă importanţă faptului că Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au semnat o rezoluţie comună referitoare la armonizarea concepţiilor despre autonomie.
Prim-ministrul român a dat miercuri seara târziu o declaraţie pe această temă canalului de ştiri Realitatea TV, care a difuzat o emisiune de o seară întreagă dedicată problemei maghiare. Mihai Tudose a afirmat: ”nu avem voie să ignorăm chestiunea ridicată de partidele maghiare sau să o minimalizăm, dar nu trebuie să-i acordăm nici prea multă importanţă.”
“Părerea mea este că asta va fi doar anul ăsta. O încercare de asta de portstindard, ca noi să sărim la ei, ca ei să aibă de ce să sară înapoi la noi, şi aşa mai departe şi anul centenarului să devină anul lăturilor cu vecinii”, a spus Mihai Tudose.
Premierul român a adăugat că partidele maghiare care şi-au armonizat concepţiile despre autonomie, nu reprezintă o forţă politică însemnată în România. “Cele trei mari partide, mari cu ghilimele, sunt acolo pe la ei prin curte! …nu trebuie ignorate…”, a afirmat Mihai Tudose ale cărui vorbe au fost înţelese doar parţial chiar şi de cei aflaţi în studio din cauza calităţii proaste a legăturii telefonice.
Fiind întrebat de realizatorul emisiunii: “Să înţelegem că e exclusă această chestiune?” şeful guvernului român a afirmat: “Deci… nu poate fi vorba!”.
Participanţii la emisiune au considerat ca fiind foarte grav că partidele maghiare din România au ajuns la un consens în problema autonomiei ca urmare a activităţii de mediere a lui Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar, şi s-au simţit ofensaţi pentru că guvernul român nu a protestat împotriva acestor demersuri.

Grezsa: Ceea ce a fost blestem la Trianon, poate fi transformat în avantaj în secolul XXI

2018. 01. 10.  MTI
În opinia însărcinatului guvernamental ungar István Grezsa, separarea maghiarimii "ceea ce a fost un blestem al Trianon-ului", "poate fi transformat în avantaje economice, politice, culturale şi sociale în secolul XXI".
Însărcinatul guvernamental a vorbit despre acest subiect miercuri în deschiderea consfătuirii de două zile organizate la Gherla, judeţul Cluj, la care participă bursierii programului Petőfi Sándor şi mentorii acestora. Cei 24 de tineri prezenţi, beneficiarii bursei asigurate de statul ungar, oferă sprijin în organizarea vieţii comunitare a maghiarilor care trăiesc răsfiraţi în Transilvania.
István Grezsa a declarat că dacă teritorial nu poate fi reconstituită Ungaria de odinioară, “există posibilitatea ca prin influenţă, prin economie, prin cultură şi prin spiritualitate să putem reclădi comunitatea naţională”. Politicianul consideră că programul de burse Petőfi Sándor destinat maghiarilor răsfiraţi (diasporei interne) în Bazinul Carpatic, respectiv programul de burse Kőrösi Csoma Sándor destinat maghiarilor din diasporă, reprezintă “pilonii politicii naţionale ungare.”
Însărcinatul guvernamental şi-a exprimat speranţa că aceste programe vor funcţiona şi după alegerile parlamentare ungare din aprilie, fie pentru că Guvernul Orbán va câştiga un nou mandat, fie pentru că politica naţională a trecut deja de acel punct în care un alt guvern poate distruge sistemul construit de cel precedent, a explicat Grezsa.
A subliniat că Gherla este un loc potrivit pentru consfătuirea bursierilor, deoarece aici s-a construit, cu sprijinul Ungariei, o şcoală modernă pentru maghiarii răsfiraţi, chiar în momentul în care comunitatea maghiară din Câmpia Transilvaniei era pe cale de dispariţie. În opinia sa, şcoala maghiară de la Gherla este locul cel mai potrivit pentru a oferi speranţă celor care trăiesc din punct de vedere geografic la marginea naţiunii maghiare.
Însărcinatul guvernamental a mai precizat că anul acesta numărul celor cu bursă Petőfi a crescut de la 50 la 65 şi va mai creşte. Dintre aceşti bursieri 31 îşi desfăşoară activitatea în comunităţi maghiare răsfirate din Transilvania.

"În calitate de român și de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părți a României. Este o încălcare a Constituției acestei țări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea și indivizibilitatea statului român.
Discuțiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc sunt în afara legii și nu merită luate în seamă, reprezentând doar o încercare de destabilizare a unității României în anul Centenarului."

Citind cele de sus în prima fază m-a cuprins un frison, împreună cu o întrebare: Acest om este cel care ne conduce? 
Dar oare este cu adevărat primministru al tuturor cetățenilor din Țara Noastră sau este un simplu politruc, care își exprimă doar propria părere...
Nu, acest mesaj a fost pus pe Facebook în pagina personală al omului, care se uită la mine. Deci își permite să jignească și să fie jignit... 
Dar oare astfel de păreri, în care se vorbește despre lucruri grave, ”de anticonstituționalitate”, ”de discuții în afară legii”, ”de incercare de destabilizare” poate fi rostit de unul, care printre altele conduce o Țară? Noi credem că în nici un caz! 
Îi aducem în discuție spre știință - domnului care a scris pe Facebook râdurile mai sus - că și aceste termene se regăsesc Constituția României ! (Doar că se interzice folosirea lor)
Faptul că un om de rând nu știe ce înseamnă termenul ”autonomie” se poate înțelege, dar să explicâm unui prim ministru, că termenul de autonomie nu înseamnă o divizare și prin instaurarea autonomiei nici nu se atacă unitatea ci este întărit primul alineat: adică tocmai unitatea și indivizibiliatatea Statului Român.
Discuțiile asupra autonomiei unei părți al Țării eventual poate fi refuzată de unom simplu, dar de un politician sau chiar de cel care conduce un guvern în nici un caz.
Deocamdată orice discuții despre un astfel de act sunt preliminatorii, ne având susținerea vreunei legi și nici nu contravin cu acesta, așa cum nici Constituția nu înterzice! Deci nimeni nu este anticonstituțional, care vorbește, discută despre autonomie și nici dacă dorește acest lucru!
Cuplarea unei acțiuni așazisă ”destabilizare” a unității Țării cu anul Centenarului v-a porni un val de acțiuni de extrem și v-a da semnal la un naționalism exacerbat, după cum se vede deja în nr. mare de comențuri în scurt timp chiar pe Facebook-ul primministrului...
Dar tot D-su a mai declarat la Realitatea TV, că: ”am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag.",(https://www.stiripesurse.ro/mihai-tudose-bate-cu-pumnul-in-masa-in-scandalul-autonomiei-avertisment-incendiar-pentru-secui-vor-flutura-langa-steag_1241926.html )
Există posibilitatea ca domnul ziarist să nu fi înțeles bine cuvintele primministrului, dar se poate că pentru a mări suspansul și-a depășit rolul și a mai scris ceva mai pe lângă. Dar în ambele cazuri expresia poate fi înțeles ca și ”instigare la ură”, care însă este pedepsit de lege.
La această se mai adaugă și alte cuvinte ale domnului primministru:
”Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui. Cât timp cântă ei acolo, la ei în curte, e una, dar din punct de vedere legal lucrurile sunt foarte clare” 
Însă cunoscând atitudinea domnului primministru precum și presiunea în care trăiește nu credem că domnia sa a scris rândurile cu pricina, ci unul care are grijă de site-urile domniei sale și care a cam depășit atribuțiile sale! Vă dorim multă sănătate și putere de muncă, să sperăm că vă înșelați în privința secuilor și a maghiarilor ca să  nu trebuie să mai faceți aprecierile nefericite! Horvath Zoltan

2018-01-08

UDMR și celelalte două partide maghiare au semnat o declarație comună privind autonomia

08 Ianuarie 2018 
Formaţiunile politice maghiare au semnat o declaraţie comună privind autonomia. Kelemen a spus că cele trei forme de autonomie trebuie discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ
Formaţiunile politice maghiare din România - UDMR, PPMT şi PCM - au semnat, luni, la Cluj-Napoca, o declaraţie comună privind armonizarea conceptelor de autonomie, pentru a avea o poziţie comună pe viitor la orice dezbatere a subiectului, inclusiv în relaţia cu autorităţile române. Documentul vorbeşte despre trei tipuri de autonomie - teritorială, locală şi culturală -, pe care formaţiunile maghiare vor să le discute cu politicienii români pentru a fi “codificate din punct de vedere legislativ”, relatează news.ro.
Declaraţia comună privind alinierea conceptelor de autonomie a fost semnată, la Cluj-Napoca, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt şi preşedintele PCM, Biro Zsolt.
Într-o conferinţă de presă care a avut loc după semnarea documentului, Kelemen Hunor a declarat că se doreşte reiterarea “acelor deziterate şi principii care de 28 de ani ne conduc în viaţa politică din România”.
“Acest text a fost finalizat în decembrie, dar din motive obiective, Crăciun şi Anul Nou, vom semna acum textul”, a spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a precizat că documentul vorbeşte despre trei tipuri de autonomie, respectiv cea regională sau teritorială, autonomia locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomia culturală, în primul rând pentru diaspora.
Aceste trei forme de autonomie trebuie, la un moment dat, cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus liderul UDMR.
Acum 27 - 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Acest deziderat a apărut mai târziu şi în programele partidelor politice înfiinţate ulterior. Dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este adevărat că au fost perioade când problematica autonomiei aparent a dezbinat pe cei care erau reprezentanţii legitimi ai diferitelor formaţiuni. Credem că în acest moment, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, este important să reiterăm acele deziterate, să vorbim despre acele forme de autonomie care în concepţia noastră vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională etnică culturală în România, pe pământul natal, şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general”, a mai spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a adăugat că autonomia “a funcţionat şi funcţionează în foarte multe state din Europa” şi “este cheia dezvoltării”.
În anul centanarului, am poropus şi propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem că prin dialog putem găsi acele rezolvări, modalităţi legislative, administrative, prin care dezideratele comunităţii maghiare pot fi îndeplinite”, a spus Kelemen Hunor.
Preşedintele PCM, Biro Zsolt, a accentuat faptul că cele trei formaţiuni politice maghiare stau la aceeaşi masă pentru a adopta o poziţie comună faţă de un subiect important.
Faptul că la 25 ani de la Declaraţia de la Cluj semnăm un document care promovează aceste principii, dă o semnificaţie acestui document”, a spus Biro Zsolt.
Preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, a declarat că “partidele maghiare din Transilvania, la unison reafirmă acele valori pe baza cărora am pornit politica maghiarilor din în 1990”.
“Au fost mai multe variante ale textului, au fost conflicte politice în anii care au trecut, dar într-o societate plurală este normal să avem dezbateri şi poziţii diferite. Faptul că ne putem alinia pe aceste principii înseamnă că în comunitatea maghiară doleanţa libertăţii, exercitării diferitelor forme de autonomii, este una legitimă şi viabilă”, a spus Szilagyi Zsolt.
“Mulţi dintre sceptici se înteabă de ce după 100 de ani de când ni s-a promis respectarea dreptului la autoderterminare şi autonomie, de ce noi în continuare suntem cetăţeni corecţi, care creează valori, cetăţeni loiali ai României. Cred că autonomia este declaraţia supremă de loialitate faţă de statul român”, a mai spus preşedintele PPMT.
Sursa: News.ro

2018-01-07

Românul care vrea să rescrie istoria: „Oamenii din Maramureş şi Satu Mare nu au fost maghiarizaţi, retrocedările către familii din Ungaria sunt nişte falsuri“

7 ianuarie 2018, Caraba L. Adrian
Românul care vrea să rescrie istoria: „Oamenii din Maramureş şi Satu Mare nu au fost maghiarizaţi, retrocedările către familii din Ungaria sunt nişte falsuri“Gabriel Iuga şi-a căutat rădăcinile în documente vechi, secretizate FOTO Adrian Caraba 

Gabriel Iuga, un cunoscut om de afaceri din Satu Mare, a devenit interesat de rădăcinile familiei sale după ce vărul său a avut acces la diplomenele de înnobilare adunate într-o culegere la 1900 şi secretizate de regele Carol I timp de 100 de ani. 
Gabriel Iuga este un personaj cunoscut în judeţele Satu Mare şi Maramureş datorită activităţii sale economice pe care o dezvoltă, respectiv produsele lactate revoluţionare. Dincolo de afaceri, Gabriel Iuga este pasionat de descoperirea rădăcinilor sale. Mergând înapoi pe firul istoriei, acesta susţine că a descoperit în arhive că primii membri ai familiei sale despre care se cunosc date istorice se trag chiar din familia lui Dragoş Vodă. „O mare parte a meleagurilor pe care călcăm astăzi, din Maramureş, Satu Mare, şi o mare parte din Ungaria, până la Solnok, o foarte întinsă parte din ce era Polonia şi acum e Ucraina a făcut parte din voievodatul lui Iuga, conform hărţii, începând cu secolul XII. Această hartă este reprodusă de nemţi, într-o scriere, la solicitarea Mariei Tereza. Aceasta a cerut inventarierea familiilor nobile, cu toate valorile existente la acea dată în partea Maramureşului. Maramureşul a fost dintotdeauna mult mai mare şi unii istorici acceptă, alţii nu acceptă, fiecare după interpretarea lor, până aproape Valea Almaşului, trecem spre nord, ajungem aproape de Biharia, până sus la Solnok, l-au avut pe prim stăpânitor pe Iuga. Iuga este înrudit cu Vlad, este aceeaşi înrudire cu Vlad pentru care Casa Regală a Angliei şi-a revendicat originile şi ei consideră că se trag din familia Vlad, din fratele mai mic a lui Iuga. 
Ei nu au fost niciodată stăpâniţi de cineva, ci au fost oameni liberi. Familia mea a fost o familie de nobili împroprietărită de regii timpurilor ca urmare a serviciilor pe care le aduceau conducătorilor, majoritatea fiind în gărzile regilor. Ei participau la diferite misiuni şi ca răsplată primeau teritorii pe care le conduceau. Fiecare nobil trebuia să aibă armata sa, resursele sale din care să o hrănească şi să fie gata să intre în slujba regelui, atunci când i se cerea.”, afirmă Gabriel Iuga. 
 Iuga afirmă că datele despre rădăcinile sale nu sunt doar speculaţii, ci se bazează pe acte oficiale. Documentele, spune omul de afaceri, au stat sub sigiliu, secretizate, timp de 100 de ani, la cererea regelui Carol I, şi care au fost desecretizate abia prin anii 2000. Un cercetător pe nume Ioan Mihaly de Apşa a ordonat în anul 1900 toate actele vremii, respective diplome de împroprietărire într-o lucrare, „Diplome maramureşene din secolul al XIV şi al XV-lea”, lucrare pentru care a primit şi premiul Academiei Române, dar aceasta nu a fost publică până acum câţiva ani, când vărul lui Gabriel Iuga, Vasile Iuga, a decis să o reia şi să o traducă, pentru buna cunoaştere a istoriei. Confrom lui Gabriel Iuga, aceste diplome au fost secretizate pentru că regele nu era împăcat cu ideea că oamenii din aceste locuri sunt liberi si nu plătesc taxe coroanei. De aceea, mai afirmă Iuga, regele Carol I a dorit să predea Maramureşul austro-ungarilor, dar regiunea ar fi rămas în graniţele României datorită lui Timiş din Borşa, care s-a aşezat cu armata sa pe Tisa şi a refuzat sa paraseasca Maramuresul. „Ioan Mihai de Apşa predă în anul 1900 o monografie uriaşă, pentru care primeşte şi un premiu al Academiei. Această mişcare este una dintre cele mai amplă mişcare în raport cu împăraţii şi regii vestului, prin care familiile nobiliare din Maramureş şi Oaş sunt folosite ca legionari. Originea noastră este legionară. Aici, în cartea asta, care cuprinde toate actele de împroprietărire a vremii, se arată ce familii, în ce domeniu a condus. Sunt peste 500 de diplome,scrise în latine, de curţile imperiale în care sunt recunoscute faptele legionare. În baza acestor fapte, a familiilor din toată Transilvania, până la Hunedoara, cartea este plină de originea familiilor nobiliare maramureşene, care s-au strămutat în întregime. Un nobil care s-a dus în serviciul lui Matei Corvin, a plecat cu toată familia, şi nu s-a mai întors, a rămas acolo, unde a primit teritorii. Numele sunt maghiarizate, multe dintre ele, pentru că oficialii maghiari ai vremii aveau o dificultate să scrie numele româneşti şi a trebuit să le transforme mai pe înţelesul lor, de aceea şi Ioan Mihai de Apşa este trecut cu numele de Mihaly. La fel şi multe alte familii, dar numele nostru de Iuga nu prea au avut cum să îl transforme. Aceste diplome atestă faptul că oamenii din Maramureş şi zona asta de Satu Mare, teritorii întinse, nu au fost niciodată conduşi sau maghiarizaţi, ci au fost liberi, conduşi de nobilii vremii. Familia mea a fost una dintre acestea. Actele sunt redactate in limba latina, pentru ca austro-ungarii nu aveau voie sa le traduca, si atunci ele ramaneau in latina, in trei exemplare, unul la Vatican, unul la conducerea locurilor si unul la purtator.”, mai povesteşte Gabriel Iuga. După desigilarea actelor, în anul 2000, a durat câţiva ani buni ca Vasile Iuga să găsească resursele financiare pentru a putea să reediteze cartea care conţine diplomele de împroprietărire a nobililor şi să le traducă. Pentru efortul său el a fost şi premiat în 2014 de Academia Română. Costurile financiare sunt şi motivul pentru care acesta s-a oprit doar la volumul cu privire la familiile nobile din Maramureş şi nu a continuat demersul pentru toate familiile nobile din Transilvania. Pe de altă parte, Gabriel Iuga afirmă că un astfel de demers ar crea mari disensiuni în comunitatea maghiară, care astfel i s-ar prezenta negru pe alb că nu a condus niciodată aceste meleaguri, ele fiind conduse cu ajutorul nobililor români, astfel că toate retrocedările care au loc către familii din Ungaria fiind doar falsuri. 
 „Noi, cei care ne-am regăsit ca urmaşi ai acestor familii nobile din Maramureş, am înfiinţat o asociaţie, Ordo Draconis Maramorossiensis, o asociaţie care nu are de gând să revendice proprietăţile strămoşilor, ci doar să prezinte adevărurile vremii, bazate pe acte, pe aceste diplome scrise de regii maghiari. 
Ce ne dorim noi este ca diferite clădiri, terenuri, bunuri să nu mai ajungă să fie retrocedate către persoane din Ungaria, pentru că ei nu au fost niciodată proprietari aici. Repet, aici oamenii nu au fost maghiarizaţi, decât ca şi denumire în acte, dar locurile au fost ale familiilor nobile româneşti, cum o arată actele, încă de la 1200. 
Ce ne doare pe noi foarte tare este că unele locuri, cum e cetatea Bihariei, sunt lăsate să dispară. Cel mai probabil pentru aceea vom înainta o revendicare, pentru că acum în vechea cetate a Bihariei se joacă fotbal pe un teren şi în rest se cultivă mălai, fiind călcată în picioare istoria noastră”, povesteşte bărbatul. 
 Gabriel Iuga şi asociaţia din care face parte nu vizează să impună celorlalţi aceste pagini de istorie şi nici nu impun ca manualele de istorie să fie rescrise după aceste documente, dorinţa lor fiind ca cei care trebuie să o recunoască. „Aceste scrieri nu sunt în piaţa comună, nu le găseşti în librării, pentru că prezintă o altă istorie, o istorie grea. Există izvoare istorice de genul acesta pentru mai multe judeţe, dar editarea a 5.000-10.000 de exemplare costă în jur de 40.000-50.000 de euro. În momentul în care s-ar edita această carte, istoria s-ar rescrie”, continuă Gabriel Iuga. 
 Acesta speră că odată cu numirea lui Aurel Pop în fruntea Academiei Române, demersul lor să fie înlesnit, acesta având rădăcini nobile, la fel cum a avut şi defunctul Ionel Vlad, care a fost înnobilat în 2014, atunci când a primit şi blazon.  

Orbán: " început de an în forţă", în două zile doi premieri din UE au vizitat Budapesta

2018. 01. 04.   MTI
După vizita de miercuri a premierului polonez, joi, primul ministru al Irlandei, Leo Varadkar, s-a întâlnit la Budapesta cu premierul Viktor Orbán. La declaraţia de presă de după discuţii, acesta a numit irlandezii ca fiind cea mai de succes naţiune a Europei.
Alături de omologul său irlandez, Viktor Orbán a declarat în clădirea parlamentului ungar că “anul a început în forţă”, în două zile premierii a două ţări din Uniunea Europeană au vizitat Budapesta”. Miercuri, Viktor Orbán a avut întrevederi cu Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei.
Un subiect al vizitei de lucru de joi după-amiază a fost situaţia UE, dar şi politica fiscală, cea a migraţiei, politica agrară, precum şi Brexitul, a declarat premierul, în opinia căruia modul de gândire al Ungariei şi al Irlandei în privinţa temelor majore care determină viitorul UE, este similar.
Orbán a spus că el şi oaspetele său au fost de acord că UE poate deveni puternică numai dacă economiile naţionale care o alcătuiesc, la rândul lor sunt puternice. “Dacă dorim o Uniune Europeană puternică, atunci toată lumea trebuie să-şi facă temele” – a declarat premierul ungar.
În privinţa migraţiei, Orbán a precizat omologului său că “Ungaria nu este împotriva nimănui” dar că nu renunţă la propria identitate, la cultura sa şi la rezultatele pe care le-a obţinut.
Legat de procesul Brexit, Viktor Orbán l-a asigurat pe premierul irlandez că Ungaria va sprijini punctele de vedere speciale ale Irlandei în negocierile pentru desprindere.
În privinţa politicii fiscale, premierul a subliniat că Ungaria nu consideră binevenită ideea armonizării fiscale în cadrul UE, deoarece “este un element important al concurenţei”.
Un subiect al întâlnirii a fost si problema subvenţiilor agricole, deoarece agricultura prezintă importanţă pentru ambele ţări. Interesul Ungariei este ca politica agrară a UE să nu se modifice în problemele de fond, astfel ca acest sector să obţină pe parcursul proiectării bugetelor viitoare sumele pe care le-a obţinut în anii precedenţi.
Premierul a menţionat că în urmă cu zece ani, Irlanda se confrunta cu provocări financiare serioase, dar Dublin a parcurs o cale foarte lungă, astfel că Ungaria îşi ridică pălăria în faţa realizărilor irlandeze.
În declaraţia sa, Leo Varadkar a subliniat că Ungaria este un partener economic important al ţării sale. În 2017 schimburile comerciale dintre cele două ţări au depăşit 1,5 miliarde de euro, iar în ultima perioadă a crescut exportul irlandez către Ungaria.
Premierul irlandez a mai menţionat că este de acord cu guvernul Ungariei în privinţa stabilizării situaţiei din Balcanii de Vest, modalitatea cea mai bună fiind ca Uniunea Europeană să se extindă către fostele ţări din Iugoslavia şi Albania.
“Amândoi suntem de acord că Uniunea Europeană va fi mai slabă fără contribuţia britanicilor”, a declarat premierul irlandez, exprimându-şi aprecierea faţă de guvernul ungar care arată înţelegere în privinţa cerinţelor specifice irlandeze în cadrul negocierilor Brexit, inclusiv în problema frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord.
Leo Varadkar a mai subliniat că Irlanda nu este de acord cu Ungaria în privinţa gestionării migraţiei şi susţine ideea de a împărţi sarcinile în cadrul Uniunii Europene.

Horst Seehofer: Viktor Orbán se poziţionează de partea principiilor statului de drept

2018. 01. 04.  MTI
Premierul ungar Viktor Orbán se poziţionează de partea principiilor statului de drept, a declarat prim-ministrul bavarez Horst Seehofer, preşedintele Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, înaintea reuniunii de trei zile a parlamentarilor federali (Bundestag) din cadrul partidului său, ce are loc la Mănăstirea Seeon.
Întrebat despre invitarea prim-ministrului ungar Viktor Orbán la această reuniune, Horst Seehofer a subliniat: “ar trebui să mai renunţăm la înfumurare atunci când evaluăm alte ţări şi alţi politicieni”.
În loc de înfumurare, trebuie să ne străduim pentru formarea în cadrul Uniunii Europene “a unui parteneriat sănătos şi bazat pe principiile democraţiei”, şi urmând liniile directoare ale fostului cancelar german Helmut Kohl, să formăm cele mai bune relaţii posibile şi cu ţările din Europa Centrală şi de Est, nu doar cu statele membre mai mari, a declarat Horst Seehofer. Acest lucru este în interesul Bavariei şi al CSU, a mai adăugat.
Seehofer a mai spus: “regulile de joc ale democraţiei şi ale unui stat de drept” trebuie respectate întotdeauna, şi a sfătuit Uniunea Europeană ca în locul înfumurării, pedanteriei şi paternalismului excesiv, să se străduiască spre dialog atunci când consideră că principiile statului de drept sunt lezate într-un stat membru.
Cu privire la subiectul statului de drept în Ungaria, a accentuat faptul că nu cade în sarcina lui să critice maghiarii. Viktor Orbán este un prim-ministru ales democratic, “o dată a obţinut chiar majoritate absolută” şi “nu am nicio îndoială că se poziţionează de partea principiilor statului de drept”, a spus Horst Seehofer.
Cu privire la negocierile preliminare de formare a unei coaliţii, care vor începe duminică între reprezentanţii Uniunii Creştin-Sociale (CSU), Uniunii Creştin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul german Angela Merkel, şi ai Partidului Social Democrat German (SPD), Seehofer a spus că are încrederea în faptul că se va cădea de acord cu privire la continuarea guvernării comune începute în 2013.
A subliniat că CSU continuă să insiste ca Germania să accepte anual un număr maxim de 200.000 de persoane care solicită azil din motive umanitare.
Conform planului, liderii CDU/CSU şi SPD vor discuta despre posibilităţile de guvernare comună între 7 şi 12 ianuarie, apoi partidele vor decide separat dacă vor trece la etapa oficială a negocierilor pentru formarea unei coaliţii.

Viktor Orbán: Anul 2018 va fi cel al restabilirii voinţei populare în Europa

2018. 01. 05.  MTI
Anul 2018 va fi cel al restabilirii voinţei populare în Europa - a declarat premierul ungar Viktor Orbán vineri în Germania la Mănăstirea Seeon, unde s-a desfăşurat cea de-a doua zi a consfătuirii de trei zile a deputaţilor aleşi din partea Uniunii Creştin- Sociale (CSU) în Bundestag, camera inferioară a parlamentului federal.
Prim-ministrul ungar şi Horst Seehofer, premierul bavarez şi totodată liderul CSU, au ţinut o conferinţă de presă comună după întrevederea avută. Cu această ocazie Viktor Orbán a afirmat că europenii au o voinţă clară. “Voinţa populară este univocă”: oamenii nu doresc să trăiască sub ameninţarea terorismului, doresc siguranţă publică, apărarea graniţelor şi scoaterea în afara Spaţiului Schengen a acelor persoane care nu au motive să trăiască acolo. Aceste persoane să fie duse înapoi acolo, unde îşi pot reîncepe viaţa, a adăugat prim-ministrul Ungariei.
Viktor Orbán a subliniat: “noi ne-am situat de la început pe poziţia protecţiei frontierelor şi a respectării Acordului de la Schengen. Poziţia noastră a fost fondată pe acest acord, de exemplu am construit un gard şi am consolidat protecţia frontierelor, chiar şi când în Europa mai existau locuri unde haosul şi absenţa legalităţii erau sărbătorite.”
Premierul Ungariei a spus că a învăţat multe de la Horst Seehofer. Una dintre aceste reguli importante este că nici un drept nu poate fi fundamentat pe absenţa legalităţii, iar din această cauză legislaţia trebuie respectată cu precizie. Cum cresc presiunile şi provocările, este nevoie de cu atât mai multă precizie, s-a exprimat Viktor Orbán în opinia căruia Ungaria a înţeles această regulă.
El a mai spus, a exprimat în mod clar partenerilor bavarezi că Ungaria se situează în continuare de partea legalităţii. “Consideraţi-mă în continuare căpitanul unei cetăţi de frontieră a Bavariei. Frontiera sudică a Bavariei este la graniţa dintre Serbia şi Ungaria, iar când noi apărăm acea graniţă, apărăm şi Bavaria” – a declarat premierul ungar.
Viktor Orbán a relatat că în întrevederea cu Horst Seehofer au vorbit şi despre viitorul economiei europene. El a precizat că opiniile CSU şi ale partidelor din coaliţia guvernamentală ungară coincid în totalitate. Nu se poate trăi din banii altora, deci fiecare trebuie să-şi atingă propriile performanţe economice. Datoriile de stat trebuie reduse, deficitele bugetare menţinute sub 3% din PIB şi fiecare trebuie să implementeze acasă reformele pieţei muncii. Acestea sunt “teme de casă” pentru fiecare stat membru al UE, a explicat prim-ministrul Ungariei potrivit căruia trebuie asumată această responsabilitate naţională. A mai subliniat că nu sprijină reformele care înlocuiesc responsabilitatea naţională cu iresponsabilitatea naţională, încercând să dizolve această iresponsabilitate într-o oarecare responsabilitate europeană de ansamblu, a explicat Viktor Orbán.
Horst Seehofer a anunţat în timpul conferinţei de presă că va înfiinţa o alianţă între Bavaria şi ţările Europei Centrale şi de Est. El a relevat că se va afla personal în fruntea acestei iniţiative menite să consolideze în viitor cooperarea dintre Bavaria şi ţările Europei Centrale şi de Est.
Premierul bavarez a arătat că volumul schimburilor comerciale dintre Bavaria şi ţările Grupului de la Vişegrad este mai mare decât cel dintre landul german, respectiv Franţa şi Marea Britanie. “Şi din acest motiv este în interesul Bavariei dezvoltarea legăturilor, a spus Horst Seehofer.
Alexander Dobrindt, liderul deputaţilor aleşi din partea CSU în Bundestag a subliniat: “ştim că Ungaria acţionează conform principiilor statului de drept în vederea protecţiei frontierelor externe”. El a adăugat că Ungaria este un partener de discuţie important în probleme strategice de nivel european având în vedere că este ţară membră NATO, UE precum şi a Spaţiului Schengen

2018-01-06

Boris Kamenov, "separatistul" din Bulgaria: „Dacă voiam unirea cu altă ţară, am fi ales Austria sau Germania, nu România“

După citirea aticolul de mai jos se pot trage multe concluzii. Pe deoparte se poate vede cât de mult poate strica sistemul de publicații neprofesională, care caută numai senzații tari, și ”aruncă în piață” orice prostie și știre falsă, indiferent de urmări și neținând cont de normele deontologice(adică să aibă confirmare ştirei din cel puţin două surse independente), pe de altă parte cât de nepregătit este alegătorul zilelor noastre. 
Când eram copil și ascultam vestea despre ce s-a întâmplat la difuzarea unei piese de teatru la un post de radio american în care se anunțau sosirea extratereștilor pe Pământ. Iar după ce auzit vestea lumea de acolo a intrat în șoc  creând o isterie în masă.  
Acum am apucat și vremea când un biet constructor de case, - care a stat de vorbă la cârciumă cu prieteni pe lângă un pahar - devine în câteva clipe un redutabil ”separatist” - care vrea  să strice micile afeceri ale celor care se fac că ne conduc -  prin faptul că anunță separarea a trei entități teritoriale, care apoi să se unească cu o altă țară... ”Halal presă și politicieni”, ar zice bunicul meu, dar asta e vorba lui Badea: ”Trăim în România și asta ne ocupă timpul”  Un cititor ne-a trimis un material televizat al celor VAX Populi, în care  oamenii din mediul rural din sudul țării sunt întrebați ce limba se vorbește în Transilvania? Este îngrijurător lipsei de informaţii şi minime cunoştinţe din geografia ţárii în care locuiesc românii... "Prostim poporul cu televizorul" ... Horvath Zoltan
5 ianuarie 2018,  Sinziana Ionescu
„Adevărul“ a stat de vorbă, prin intermediul unui ziarist bulgar, cu Boris Kamenov, iniţiatorul demersului de separare a celor trei regiuni din nord-vestul Bulgariei şi unirea cu România. 
 Trei judeţe vor alipirea la România Boris Kamenov, cetăţeanul bulgar de rând care a venit cu ideea de a cere separarea unor regiuni din nordul ţării şi eventuala unire cu România, declară că iniţiativa sa a fost interpretată greşit. Ziaristul bulgar Ivan Radev din Sofia l-a contactat pe Kamenov, un lucrător în construcţii în vârstă de 60 ani din provincia Vratsa, şi a obţinut pentru „Adevărul“ o declaraţie de la cel care a stârnit rumoare cu demersul său. Boris Kamenov a cerut ca acele trei regiuni care formează zona de nord-vest a Bulgariei, Vidin, Montana şi Vratsa, să se separe de Bulgaria. „Este cea mai săracă din ţară şi până nu de mult era cea mai săracă din Uniunea Europeană“, explică Ivan Radev. Kamenov, „interpretat greşit“ Iată ce relatează jurnalistul despre cum a decurs convorbirea cu Boris Kamenov: „Discuţia a fost interesantă. Boris Kamenov a declarat că nu vrea să mai vorbească cu nimeni, pentru că ideea sa a fost interpretată greşit şi terfelită de presă bulgară. Totuşi, l-am rugat să-mi explice de ce. 
A spus că nu a fost vorba de nici un fel de independenţă şi de nici un fel de unire cu România“, afirmă Ivan Radev. Boris Kamenov a precizat că scopul său era altul. „A fost vorba de independenţa faţă de corupţie, nu de independenţa de Bulgaria“, a declarat el jurnalistului bulgar. Întrebat de ce a vorbit atunci despre autonomie şi o posibilă unire cu România în reportajul difuzat joi, 4 ianuarie, la televiziunea bulgară Nova TV, Boris Kamenov a revenit asupra spuselor sale. „Kamenov a ţinut să spună că s-a referit la România pentru că acolo există un sistem judiciar mai bun, iar în Bulgaria nici o persoană nu a intrat în închisoare pentru corupţie la nivel înalt“, specifică Radev. 
Regiunile Vidin, Montana şi Vratsa din Bulgaria - colorate în albastru, galben şi roşu Sursa agora.md La întrebarea dacă a fost vreodată în România şi dacă ştie că şi în această ţară sunt proteste, Boris Kamenov a răspuns: „Da, şi acolo au probleme, ca la noi. Dacă voiam să ne unim cu vreo altă ţară, aş fi cerut să ne unim cu Austria sau cu Germania, nu cu România". 
Jurnalistul bulgar Ivan Radev a remarcat că Boris Kamenov pare foarte supărat de efectul demersului său. „L-am întrebat dacă în această situaţie, în care pare foarte supărat de răspândirea vestei despre iniţiativa sa, ar pune capăt al petiţiei. Mi-a răspuns: “. 
Discuţia s-a terminat brusc, când ziaristul l-a mai întrebat pe Kamenov dacă a fost căutat de vreun oficial bulgar sau român după declaraţiile sale. „Eu mă gândesc să-mi schimb numărul de telefon. Tot timpul mă sună ziarişti şi alţi cetăţeni să mă întrebe de ce am vrut independenţa. Gata! M-am săturat! Pa!", a spus Kamenov şi a închis telefonul. „Omul părea total nepregătit pentru atenţia pe care a primit-o“, a comentat pentru „Adevărul“ ziaristul bulgar Ivan Radev. 
Ivan este vorbitor de limbă română, pe care a învăţat-o la Universitatea din Sofia, în cadrul secţiei de Studii Balcanice. 
 Presa bulgară: „Un gest disperat“ 
În reportajul prezentat la televiziunea bulgară Nova TV, moderatorul Victor Nikolaev a descris astfel situaţia: „O istorie care după mine sună mai mult ca un gest disperat şi că o încercare să se atragă atenţia decât ca adevăr, dar totuşi locutuitori ai Bulgariei de nord-vest susţin că lansează o petiţie prin care ar dori un referendum pentru desprinderea de Bulgaria şi unirea cu România“. În faţa camerei de luat vederi, Boris Kamenov s-a arătat nemulţumit de faptul că în Bulgaria tot timpul se vorbeşte depre corupţie. „Nimeni nu neagă că există corupţie şi dacă ne desprindem fie ca autonomie, fie dacă România va cere aceste trei regiuni, ar fi posibil să nu mai fim consideraţi ca parte din această corupţie. Oamenii din nord-vest tot timpul au luptat pentru o democraţie adevărată fără corupţie. În România nu se mai vorbeste de corupţie pentru ca sistemul judiciar este mult mai democratic“, considera Boris Kamenov. Subiectul unei posibile cereri de alipire a trei judeţe din Bulgaria la România a fost preluat şi de presa românească.

2018-01-04

Salariul minim a crescut, de la 1 ianuarie 2018. Cât ia angajatul în mână, cât plătește firma. Procedurile REVISAL

Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2018, dincolo de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Firmele trebuie să plătească mai mult pentru întregul cost salarial minim, iar angajații încadrați la această remunerație vor primi un salariu net mai mare.
Potrivit Hotărârii de guvern nr. 846/2017, salariul minim brut pe economie s-a majorat la 1.900 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2018.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră” - prevede HG.
Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă.
Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brut pe lună în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.
Conform Codului muncii, nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei. Măsura se ia pentru fiecare caz.
De asemenea, potrivit Legii 403/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru angajaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.
Cât plătește firma?
Costul salarial (salariu întreg) al firmei de 1.943 de lei și un salariu net (în mână) al angajatului variind între 1.162 de lei și 1.235 de lei, la un impozit pe venit redus de la 16% la 10% și ținând cont de deducerile personale de care beneficiază salariatul la plata impozitului pe venit, dacă are copii în întreținere.
În 2017, salariul minim brut pe țară era de 1.450 de lei (de la 1 februarie 2017). La acest salariu brut, patronul suporta, cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei, iar salariatul primea leafă „în mână” de 1.065 de lei, (fără persoane în întreținere).
Așadar, 160 de lei în plus, cost salarial pentru firmă, în anul 2018, pentru fiecare salariu minim, o creștere cu aproape 9% a cheltuielilor suportate de patron.
Cât primește angajatul în mână - salariul minim net 2018, în cele 5 situații de deduceri personale
Sunt 5 situații în care salariul minim net diferă pentru angajați, în funcție de deducerile personale de care beneficiază în anul 2018, conform calculelor Ministerului Muncii, transmise anterior StartupCafe.ro :
1. Salariul brut 1.900 lei, fără persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.162 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sanatate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 510 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -510 = 725 lei.
- Impozit: 725*10% = 73 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -73 = 1.162 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
2. Salariul brut 1.900 lei, cu o persoana aflată în întreținere:
Salariul net: 1.178 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurări sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sanătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 670 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -670 = 565 lei.
- Impozit: 565*10% = 57 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -57 = 1.178 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
3. Salariul brut 1.900 lei, cu doua persoane aflate în întretinere
Salariul net: 1.194 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 830 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -830 = 405 lei.
- Impozit: 405*10% = 41 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -41 = 1.194 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
4. Salariul brut 1.900 lei, cu trei persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.210 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 990 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -990 = 245 lei.
- Impozit: 245*10% = 25 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -25 = 1.210 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
5. Salariul brut: 1.900 lei, cu patru si peste patru persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.235 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 1.310 lei.
- Baza de impozitare: 0 lei.
- Impozit: 0 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 = 1.235 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
Procedurile REVISAL 2018
Prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, Guvernul a stabilit perioada pe care angajatorii o vor avea la dispoziție pentru transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS și CASS de la angajator la salariat, începând cu anul 2018.
Documentul stabilește ca excepție, în contextul mutării CAS și CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018, orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și până la 31 martie 2018.
Ulterior datei de 31 martie 2018, ca regulă angajatorii vor avea, mai departe, obligația să transmită în REVISALmodificările salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia - a subliniat Guvernul.
În cazul contractelor nou incheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către Registrul REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul sa își înceapa activitatea.
Orice modificare a funcţiei/ ocupaţiei, conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative, a tipului sau a duratei contractului individual de muncă, precum și orice schimbare a duratei timpului de muncă şi repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Excepţie fac situaţiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti când înregistrarea se face în termen de 20 de zile de la data la care angajatorul a luat cunoştinţă de conţinutul acesteia.
Potrivit Guvernului, persoanele fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă au obținut sau nu statutul de utilitate publică, instituțiile/autoritățile publice/alte entități juridice, care angajează personal în baza unui contract individual de muncă, au obligația de a întocmi, completa și transmite registrul general de evidență a salariaților, cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal.
REVISAL se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea încheierii contractelor individuale de muncă și cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaților, data începerii activității, funcția, salariul, sporurile, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă, perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă.
Transferul contributiilor de la angajator la angajat se face cu data de 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveste obligația de transmitere a datelor către REVISAL. NU s-a amânat întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligația comunicării efectuării acesteia către Inspectia Muncii.

LISTA 2018: Principalele taxe și impozite modificate pentru firme, PFA, persoane fizice

Guvernul și Parlamentul au operat în anul 2017 o serie de modificări de taxe și impozite pentru firme, care se aplică în anul 2018. Unele au fost adoptate de Guvern și modificate de Parlament pe ultima sută de metri, iar altele nu au mai apucat să fie schimbate de senatori și deputați în timp util, pentru a putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2018.
StartupCafe.ro a realizat o listă a principalelor taxe și impozite care se aplică din anul 2018, pentru firme, PFA, persoane fizice. Disclaimer: aceste prevederi sunt enumerate cu titlu informativ. Pentru calcularea și procesarea noilor taxe și impozite vă recomandăm să apelați la servicii ale contabililor și / sau ale consultanților fiscali din piață):
Plata defalcată a TVA (TVA Split)
Taxa pe valoare adăugată rămâne 19% în anul 2018. În schimb, apar modificări la plata acestei taxe de către firmele plătitoare de TVA.
Mecanismul plății defalcate a TVA a fost introdus opțional de Guvern din octombrie 2018, cu obligativitatea aplicării de către toate firmele plătitoare de TVA de la 1 ianuarie 2018.
În cele din urmă, Parlamentul a modificat sistemul obligatoriu și l-a limitat la anumite categorii de firme: cele în insolvență și cele cu anumite restanțe la plată, care trebuie să-și deschidă separat cel puțin un cont de TVA.
Firmele plătitoare de TVA care nu sunt obligate la sistemul split TVA, pot trece opțional la plata defalcată a TVA. Acestea vor benefica în anul 2018 de o reducere cu 5% a cuantumului impozitul pe profit (sau pe venitul microîntreprinderii).
Firmele care au ca furnizor o societate care aplică TVA Split trebuie să-i plătească în conturi separate.
Noul salariu brut 2018: Impozitul pe venit și contribuțiile sociale
Prin Ordonanța de urgență 79/2017, Guvernul a mutat, începând cu 1 ianuarie 2018, cele mai multe contribuții sociale de la angajatori la angajați, schimbând fundamental structura salariilor brute.
Astfel, noile taxe pentru salariile angajaților vor fi urmăatoarele, de la 1 ianuarie 2018:
Pe partea firmei:
-Contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Pe partea angajatului:
- Contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de:
a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
- Impozitul pe venit - 10% din salariul brut.
Astfel se reduc cotele totale ale contribuțiilor sociale obligatorii cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% și impozitul pe venit de la 16% la 10%. Aceste scăderi au fost introduse de guvern pentru a compensa aplicarea taxelor la o bază impozabilă mai mare (salariul brut), astfel încât salariații să nu piardă la net, iar angajatorii să nu plătească mai mult la salariul întreg.
În acest caz, firmele ar trebui să majoreze salariile brute ale angajaților cu aproximativ 20% pentru ca salariile nete să rămână la fel, cu aproximativ aceleași costuri salariale prin acte adiționale la contractele de muncă.
Angajații din sectorul IT (anumite categorii), din cercetare și cei cu dizabilități vor beneficia mai departe de impozit zero pe vent. Aceasta înseamnă că măsura compensatorie nu va fi pe deplin acoperitoare și în cazul acestora salariul net se va diminua cu câteva procente, dacă angajatorii nu vor majora costurile salariale.
În interiorul acestor contribuții, cota pentru Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%.
Contribuțiile și impozitele cu reținere la sursă sunt reținute și plătite către stat de către angajatori.
Urmărește mai jos o simulare de calcul al salariului 2018, cu Adrian Bența, consultant fiscal:
Procedurile REVISAL 2018
Prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, Guvernul a stabilit perioada pe care angajatorii o vor avea la dispoziție pentru transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS și CASS de la angajator la salariat, începând cu anul 2018.
Documentul stabilește ca excepție, în contextul mutării CAS și CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018, orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și până la 31 martie 2018.
Ulterior datei de 31 martie 2018, ca regulă angajatorii vor avea, mai departe, obligația să transmită în REVISAL modificările salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia - a subliniat Guvernul.
În cazul contractelor nou incheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către Registrul REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul sa își înceapa activitatea.
Transferul contributiilor de la angajator la angajat se face cu data de 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveste obligația de transmitere a datelor către REVISAL. NU s-a amânat întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligația comunicării efectuării acesteia către Inspectia Muncii.
Salariul minim 2018
Salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018.
Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă, de la 1.783 de lei pe lună în anul 2017 la 1.943 de lei în anul 2018, pentru fiecare salariu minim acordat.
Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brut pe lună în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.
Prin majorarea salariului minim brut, cresc și o serie întreagă de amenzi care au ca referință această valoare, așa cum sunt amenzile rutiere, unde un punct-amendă a crescut de la 145 de lei la 190 de lei în 2018 (10% din salariul minim brut).
Microîntreprinderile și impozitul
Se majorează plafnul de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, cifra de afaceri. Astfel, în anul 2018, plafondul este cifrei de afaceri este de 4.659.700 lei pentru trecerea la impozitul pe venitul microîntreprinderii.
Firmele care se încadrează în acest plafon vor plăti, în loc de impozit pe proft de 16%, un impozit pe venit, de 1% dacă au cel puțin un salariat, și de 3% dacă nu au niciun salariat.
Au fost introduse în acest sistem și firmele care au venituri din consultanță și management, indiferent de ponderea acestora în totalul veniturilor. La fel, firmele care se ocupă cu jocuri de noroc, asigurări, domeniul bancar, exploatarea zăcămintelor pot intra și ele aici dacă se încadrează în plafonul cifrei de afaceri de 1 milion de euro.
În Senat, prin proiect de lege, s-a propus ca ordonanța de urgență 79/2017 să se modifice astfel încât firmele care au capital social de minimum 45.000 de lei și minimum 2 salariați să poată opta pentru trecerea la impozit pe profit de 16%. Proiectul este la Camera Deputaților, care nu a luat o decizie până la finalul anului 2017. Pentru a se modifica astfel Ordonanța de Urgență, e nevoie ca proiectul de lege cu amendamentul respectiv să fie adoptat de Cameră. Până atunci, avem doar OUG 79/2017, în forma decisă de Guvern.
Alte modificări pentru firme:
Contribuabilii vor vira în continuare contribuţiile la pensii, sănătate şi şomaj într-un cont, iar TVA, impozitul pe profit şi cel pe venit în alt cont. Plata contribuţiilor la pensii, sănătate şi şomaj, a TVA şi a impozitului pe profit şi venit în acelaşi cont la Trezorerie a fost amânată până pe 1 iulie 2018.
Contribuabilii vor depune în format electronic declaraţiile fiscale pentru obligaţiile aferente lunii ianuarie.
Cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi de la firme asociate sunt deductibile pentru sume de maxim 200.000 euro. Când cheltuiala cu împrumutul depășește 200.000 euro, se deduce 10% din diferența între venituri și cheltuieli. Aici se e scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
Ca taxe locale, pentru mașinile de transport de marfă cu masa totală autorizată de cel puțin 12 tone crește impozitul local (cu aproximativ 7%).
O serie de alte taxe locale în unele loialități au fost anunțate ca majorate pentru anul 2018.
Impozitarea dividendelor 2018 
La dividende rămâne impozitul de 5%.
În plus, se va plăti încă 10% aplicat la salariul minim brut pe economie, contribuție la sănătate (CASS), dacă valoarea veniturilor realizate astfel este mai mare de 12 salarii minime pe economie.
Potrivit consultantului Cornel Grama, pentru anul 2018 ca sa vedem daca ne incadram in plafonul de 12 salarii minime cu valoarea dividendelor, trebuie sa insumam toate veniturile din activitati independente + dividende + chirii + alte surse obtinute "in anul fiscal precedent" adica din 2017 asa cum zice alin 3 de la art 170 din Codul fiscal modificat.
Persoană fizică autorizată (PFA) 2018 și alte activități independente
În principiu, cei care sunt și salariați și obțin și venituri ca PFA vor plăti contribuția la pensii (CAS) și sănătate (CASS) și pentru salarii, dar și pentru veniturile ca PFA. Contribuțiile nu se calculează totuși la tot venitul PFA, ci doar la salariul minim pe economie, spre deosebire de salariu, unde se aplică la valoarea întreagă.
PFA, PFI, întreprinderile individuale, cei cu profesii liberale, cei cu activităţi agricole etc. vor plăti contribuții, dacă au obținut în anul anterior venituri cumulate din aceste activități de minimum 12 salarii minime brute pe economie (22.800 de lei), astfel:
Contribuția pentru pensii (CAS) pentru PFA va fi de 25%, aplicată unui venit ales de către contribuabil cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară (1.900 de lei) ,
Contribuția la sănătate (CASS) pentru PFA va fi de 10% la salariul minim pe economie (1.900 lei)
Se plătește și impozit pe venit de 10%, indiferent de valoare.
Mai detaliat, conform OUG 79/2017, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de venit, datorează contribuția de asigurări sociale dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, după caz:
a) venitul net realizat în anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
b) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna în care își încep activitatea sau nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual.
c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecțiilor este cel puțin egală cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit;
d) venitul net lunar realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Impozitarea chiriilor
Persoanele fizice care obțin venituri din chirii plătesc din anul 2018 impozit de 10% aplicat la o bază de 60% din valoarea chiriei respective.
Se plătește și contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicat la salariul minim brut pe economie (adică 190 de lei pe lună), dacă realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute din cedarea folosinței bunurilor.
În cazul chiriilor, la încadrarea în plafonul de 12 salarii minime brute, se iau in calcul veniturile nete din chirii, adică cele pentru care s-a aplicat deducerea de 40% din valoarea chiriei.

Grafic interactiv: România, ultima în UE la ponderea personalului tech

Sursa imagine 

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata personalului angajat în sectoarele de producție de înaltă tehnologie și de servicii bazate pe cunoaștere, conform unui grafic interactiv realizat de Biroul european de statistică Eurostat, cu date până la nivelul anului 2016. 
Conform statisticii UE, în anul 2016, o pondere de 27% din totalul angajaților din România activau în producție de înaltă tehnologie și de servicii bazate pe cunoaștere, mult sub media UE, de 45,8%.
Totuși, țara a făcut unele progrese, ponderea acestor salariați crescând constant din anul 2008, când se înregistra o rată de 24%.
Spre comparație, în anul 2016, vecinii noștri din UE stăteau mult mai bine ca noi: Ungaria - 45,6%, iar Bulgaria - 35%. Asta ca pondere, pentru că în cifre absolute România are, evident, mai mulți salariați în domeniile menționate, în condițiile în care avem o populație de aproape 3 ori mai mare ca a Bulgariei și de 2 ori mai mare decât a Ungariei.
Pe primele locuri, ca pondere a lucrătorilor din sectoarele producție de înaltă tehnologie și servicii bazate pe cunoaștere în total lucrători, în anul 2016, erau: Suedia (57,6%), Danemarca (53%) și Luxemburg (52,3%).
În ceea ce privește personalul din cercetare-dezvoltare, România „cedează” ultimul loc Ciprului. În 2016, 0,4% din totalul angajaților din România activau în cercetare-dezvoltare, mult sub media UE, de 1,2%. În Cipru, rata era de 0,3%. Ungaria avea 0,8%, iar Bulgaria, 0,7%.
Pe primele locuri la ponderea angajaților în R&D figurează Danemarca (2,1%), Luxemburg (1,9%), Suedia (1,7%).
Reamintim că în România personalul din sectoarele cercetare-dezvoltare și tehnologia informației, în anumite condiții, beneficiază de impozit pe venit zero, însă în urma transferului contribuțiilor de la angajator la angajat începând cu anul 2018 firmele private din sector pierd o parte din acest stimulent, fiind obligate să-și majoreze cheltuielile salariale cu câteva procente, pentru a nu le scădea angajaților respectivi salariile nete.
Guvernul a adoptat un memorandum prin care și-a anunțat intenția de a lansa o schemă de ajutoare nerambursabile pentru firmele din IT și R&D, pentru a menține stimulentele acordate acestor sectoare.
Puteți naviga în graficul interactiv al Eurostat selectând și deselctând țări din butonul Select Countries (sus-dreapta) și domenii de referință de la pictogramele galbene de pe rândul de jos.

Initiativa-protest in nord-vestul Bulgariei, unde se strang semnaturi pentru independenta sau unirea cu Romania

de G.S. HotNews.ro 4 ianuarie 2018, 
Initiativa de independenta in nord-vestul Bulgariei
Foto: Wikimedia Commons
Locuitori din nord-vestul Bulgariei aduna semnaturi pentru o declaratie privind separarea regiunilor Vidin, Vratsa si Montana de restul tarii, transmite televiziunea bulgara NOVA, citata de novinite.com. Ei spun ca vor fie autonomie, fie sa se uneasca cu Romania. 
Organizatorul protestului si initiatorul strangerii de semnaturi, Boris Kamenov, a spus pentru Nova TV ca unul dintre motivele initiativei este salvarea regiunii de coruptia din Bulgaria. Intrebat de ce nord-vestul Bulgariei ar vrea sa devina parte a Romaniei, Kamenov a spus ca in sistemul judiciar si lupta anticoruptie sunt mai eficiente la nord de Dunare. 
Alt separatist a declarat ca un motiv ar fi lipsa locurilor de munca: "Suntem din Kozlodui, Plovdiv si alte orase si nu e nimic de munca acolo”. 
Initiatorul acestei miscari de independenta a adaugat ca numai dupa ce regiunea isi va obtine independenta se va adresa Romaniei cu propunerea de a se uni cu ea.

Gabriela Firea și soțul ei se întrec în salarii!

de Daniel Ștefan Călin 2 Ianuarie, 2018 -
Am putea spune că e o adevărată competiție între Gabriela Firea și Florentin Pandele când vine vorba de salarii. Amândoi primari, Firea și Pandele nu duc deloc lipsă de resurse bănești, dar cât câștigă fiecare mai exact?
Conform Știrile Kanal D, Florentin Pandele a obținut în 2016, 48.077 lei din indemnizația de primar al comunei Voluntari (Ilfov), în timp ce soția lui, Gabriela Firea, a încasat 39.251 lei, în cadrul aceluiași an, după ce a devenit primar al Capitalei. Totuși, Pandele nu a obținut un venit mai mare decât Firea pentru că are salariul mai mare, ci pentru în acel an, fosta jurnalistă de la Antena 3 câștigase alegerile locale abia la jumătatea lui 2016.
Pandele se află la al cincilea mandat de primar al Voluntariului. Prima dată când a câștigat alegerile a fost în anul 2000, când avea 39 de ani. edilul este în fruntea comunei de 17 ani și nu sunt semne că ar avea de gând să lase locul altcuiva. În aprilie 2016 a candidat ca independent, pentru a nu influența cariera politică a soției, care participase la scrutin din partea PSD, amintește sursa citată. Ultima dată, a câștigat alegerile cu 67% din voturi.
În iunie 2016, Firea a câștigat alegerile cu 43% din voturi, când fusese deja aleasă și ca senator PSD. Din acest motiv, potrivit declarației sale de avere, în 2016 a mai primit și o indemnizație de parlamentar de 38.743 lei. După ce alianța PSD-ALDE a câștigat alegerile parlamentare și au format apoi Guvernul, salariul Gabrielei Firea a devenit aproape la fel de mare ca al unui ministru, adică de aproximativ 2.500 de euro pe lună (11.500 lei).

Olguța Vasilescu s-a răsfățat cu iubitul în Cuba, de Revelion, într-o stațiune de lux

Lia Olguța Vasilescu și-a petrecut Revelionul în Cuba
foto: national.ro
de Daniel Ștefan Călin 2 Ianuarie, 2018 - 21:42
În timp ce legea salarizării și decizia de modificare a legilor Justiției au scos în stradă protestatari încă din prima zi a noului an, unii miniștri nu se stresează deloc. De fapt, au decis chiar să-i lase pe nemulțumiți să urle degeaba în stradă, iar ei să se răsfețe peste hotare. Olguța Vasilescu și iubitul au fost surprinși în vacanță în Cuba.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, se lăfăie la soare în Cuba, alături de iubit. Cei doi au fost surprinși de paparazzi, înainte de Revelion, în timp ce se înghsuiau pe un șezlong de pe terasa hotelului NH Capri La Habana, o locație de 4 stele, din centrul Havanei (capitala Cubei), informează National.ro.
Sursa citată menționează că o astfel de vacanță de două persoane poate costa până la 5.000 de euro.

2018-01-02

János Áder: Să respectăm întotdeauna pe omul în relaţiile cu semenii noştri, şi pe maghiarul în relaţiile cu conaţionalii noştri

2018. 01. 01. : MTI
În mesajul de Anul Nou, János Áder, preşedintele Ungariei a urat maghiarilor să aibă întotdeauna şi în orice împrejurare puterea de a respecta pe omul în relaţiile cu semenii lor, şi pe maghiarul în relaţiile cu conaţionalii lor.
În cuvântarea transmisă în primele minute ale Anului Nou de televiziunea publică, şeful statului maghiar a urat un an nou fericit tuturor oamenilor binevoitori, tuturor maghiarilor, tuturor cetăţenilor care alcătuiesc naţiunea şi tuturor persoanelor din ţară, care simt şi doresc acelaşi lucru gândindu-se la cei dragi.
János Áder a urat un an nou care să ofere motive de încredere şi nădejde celor slabi, celor care acordă ajutor altora şi celor care sunt la început de drum. Şi-a exprimat dorinţa ca noul an să împlinească speranţele celor care au visuri noi, făuresc planuri deştepte sau hrănesc credinţa din semenii lor.
Preşedintele ungar a urat un an nou paşnic atât celor care merg pe calea bătătorită, cât şi celor care aleg calea cea nouă, celor care sunt gata de sacrificii, celor care îşi fac griji din dragoste pentru copiii lor, celor care îşi clădesc un viitor comun motivaţi de dorinţe personale, şi tuturor persoanelor care “sărbătoresc acum împreună cu alţii sau singuri, şi se gândesc la cei dragi”.
În opinia şefului statului maghiar, multitudinea de urări de bine rostite în primele minute ale noului an, demonstrează că dorinţa noastră naturală este să oferim tot ce este mai bun din noi.
A subliniat că fiecare şi-ar dori să împărtăşească cu familia şi cu prietenii iubirea, bucuria şi încrederea plină de speranţe a noului an. “În orice am crede şi oricare ar fi scopurile care ne călăuzesc viaţa, în aceste momente nu ne zgârcim cu repetatele urări de succes şi fericire. Să păstrăm magia acestei clipe de-a lungul întregului an”, a spus preşedintele Ungariei.
A adăugat că de noi depinde, cât ducem mai departe din bucuria, speranţa şi iubirea primelor ore ale Anului Nou. “Putem oare trata semenii noştri şi la începutul noului an cu acea încredere cu care le adresăm cele mai bune urări la finele anului care a trecut? Ne respectăm promisiunile pe care le facem deseori în aceste clipe, cum ar fi să ne lepădăm de obiceiurile proaste? Păstrăm oare entuziasmul cu care formulăm obiective noi sau le reformulăm pe cele vechi? Ne tratăm oare prietenii, colegii de muncă şi vecinii cu respect?”, a spus şeful statului ungar formulând o serie de întrebări.
El a mai subliniat că, deşi maghiarii sunt diverşi, îi leagă versurile lui Ferenc Kölcsey – autorul textului imnului maghiar – prin care cer voie bună, prosperitate şi “un an vesel” pentru ei, pentru semenii lor şi patriei.
János Áder a urat înţelepciune maghiarilor pentru luarea deciziilor personale, dar şi pentru alegerile pe care le iau în comun. A urat ca maghiarii să aibă întotdeauna şi în orice împrejurare puterea de a respecta pe omul în relaţiile cu semenii lor, şi pe maghiarul în relaţiile cu conaţionalii lor. A urat linişte şi energii benefice creaţiei, sănătate, precum şi un viitor sigur şi plin de speranţe tuturor cetăţenilor care alcătuiesc naţiunea maghiară.

Un ansamblu de dansuri populare din Transilvania a câştigat premiul publicului în finala concursului "Fölszállott a Páva" din Ungaria

2017. 12. 30.  MTI
Ansamblul de dansuri populare "Tatrospart" din Transilvania a câştigat premiul publicului în finala concursului "Fölszállott a Páva" din Ungaria.
Concursul de muzică şi dansuri populare “Fölszállott a Páva” (Păunul şi-a luat zborul) se desfăşoară de cinci ani de zile într-un format de emisiune de căutători de talente, fiind transmis de postul ungar de televiziune Duna TV.
Vineri seara a avut loc la Budapesta finala concursului. Câştigătorul premiului publicului a fost desemnat Ansamblul de Dansuri Populare “Tatrospart” (Valea Trotuşului) din Transilvania, format din tineri din Lunca de Sus, Lunca de Jos şi Ghimeş, localităţi de la graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău.
În categoria ansamblurilor de dans, câştigător a fost desemnat Ansamblul Folcloric “Kalotaszeg” din zona etnografică Ţara Călatei (România). În categoria dansurilor solo şi în pereche cel mai bun concurent a fost desemnat Mátyás Fodor din Keszthely (Ungaria), iar în categoria solişti instrumentişti şi orchestre a triumfat Orchestra “Pósfa” (Slovacia). În categoria soliştilor vocali şi a ansamblurilor vocale a fost desemnat câştigător Ansamblul “Pendely” din Debrecen (Ungaria). Fiecare concurent a primit câte un premiu de două milioane de forinţi.
Ministerul Resurselor Umane din Ungaria a oferit două premii speciale de câte un milion de forinţi. Premiile au fost înmânate Ansamblului “Nógrád” din Salgótarján (Ungaria) şi lui Remus Eötvös din Sfântu Gheorghe (România), de către ministrul Zoltán Balogh.
Un alt premiu special în valoare de un milion de forinţi, premiul secretarului de stat al guvernului ungar pentru politică naţională, Árpád János Potápi, i-a revenit Ansamblului de Dansuri Populare “Ilosvai Selymes Péter” (Slovacia). Câte un premiu special au mai oferit şi Institutul pentru Strategii Naţionale – Ansamblului de Dansuri Populare “Nyírség” din Nyíregyháza (Ungaria) şi Ministerul Agriculturii şi Comisia Hungarikum – Mihaelei Veres originară din satul Pustiana, judeţul Bacău. De asemenea, un premiu de un milion de forinţi i-a mai fost înmânat lui Szilveszter Borbáth din Vârghiş (Covasna, România) de către baritonul Levente Molnár şi Ansamblul Popular Maghiar de Stat.
Aceasta a fost cea de-a cincea ediţie a concursului internaţional de muzică şi dansuri populare “Fölszállott a Páva”, organizat de televiziunea publică maghiară şi Casa Tradiţiilor (Hagyományok Háza) după modelul concursurilor de talente din domeniul muzicii uşoare.
Concursul s-a adresat interpreţilor de muzică populară şi ansamblurilor de dansuri populare. Pe parcursul mai multor săptămâni, participanţii din grupa de vârstă 16-35 de ani au urcat pe scenă în faţa juriului în transmisii televizate în direct. Evoluţia concurenţilor au fost evaluate de un juriu format din personalităţi importante ale culturii maghiare, printre care muzicianul Ferenc Sebő şi cântăreaţa Márta Sebestyén, ambii artişti distinşi cu Premiul Kossuth, etnograful şi lăutarul Gergely Agócs, istoricul şi coregraful László Diószegi, preşedinte al Uniunea de Dansuri Populare György Martin, respectiv dansatorul şi coregraful Zoltán Zsuráfszky.
În încheierea celei de-a cincea ediţii a concursului, emisiunea a adus un omagiu lui Zoltán Kodály cu ocazia Anului Comemorativ Kodály. Concursul de talente a luat sfârşit cu un moment artistic oferit de cântăreţul de operă Levente Molnár, originar din judeţul Harghita, artist distins cu Premiul Liszt, şi Ansamblul Popular Maghiar de Stat, o producţie realizată special pentru această ocazie, cu prelucrările unor cântece populare transilvănene ale compozitorului Zoltán Kodály.