Bitcoin-moneda-virtuala-si-transferurile-bancare-fara-banci

http://totb.ro/bitcoin-moneda-virtuala-si-transferurile-bancare-fara-banci
martie 1, 2012 09:50
de Bogdan Batog

În 2009 a apărut primul articol tehnic care descrie arhitectura Bitcoin, ca o reţea distribuită pentru plăţi online, în care nu există o autoritate centrală şi care funcţionează doar prin punerea în comun a resurselor de calcul ale utilizatorilor. Conceptul seamănă într-o măsură cu cel al unei cooperative de credit.

O cooperativă de credit[1] este o instituție care are aceleași funcții ca o bancă, doar că este deținută colectiv de membrii unei comunități și îi are drept clienți doar pe aceștia. Este o bancă menită nu să obțină profit, ci să servească comunitatea oferind servicii de economisire și creditare. Potențialul său profit este transformat într-o reducere a costurilor de operare.

Bitcoin: Când rețeaua preia locul băncii

Cum ar fi dacă am putea face plăți pe Internet la fel de ușor cum trimitem un email, fără să folosim vreun serviciu al unui furnizor și fără costuri? Cum ar fi dacă noi am fi banca? Noi, toţi utilizatorii de Internet, potenţiali cumpărători sau comercianţi, avem mai multe calculatoare interconectate decât orice bancă. Cum transferul banilor nu mai înseamnă decât transferul informației, intuitiv, ar părea că avem tot ce ne trebuie.

Dar banca nu este doar un tabel uriaș cu nume și sume de bani, ci şi actorul care intermediază tranzacțiile și care le garantează. Dacă dispare garantul, cine va mai asigura corectitudinea tranzacțiilor? La Bitcoin, acest rol este preluat de rețea, de comunitatea utilizatorilor. Bitcoin este o tehnologie și o monedă virtuală. Tehnologia este bazată pe software distribuit (peer-to-peer) în care tabelul uriaș cu conturile și sumele de bani nu este păstrat într-un nod central, ci în toate nodurile rețelei, prin publicarea întregii liste a tranzacțiilor. Acestea nu conțin identități reale, ci doar numere de cont, garantând anonimitatea transferurilor. Fiecare utilizator poate avea oricâte conturi, acestea putând fi create chiar mai ușor decât o adresă de email.

În acest scenariu, rețeaua trebuie să preia rolul băncii și să asigure corectitudinea tranzacțiilor: Bitcoin foloseşte criptografia cu chei publice pentru a identifica unic conturile și a stabili autenticitatea unui ordin de plată. Tranzacțiile sunt confirmate prin publicarea lor și verificarea de către majoritatea nodurilor din rețea. O tranzacție devine confirmată după ce a fost înlănțuită de o tranzacție anterioară (o plată, de o încasare) și a fost ”cifrată” cu un cod ”dificil” de generat de calculator. Acest cod necesită un timp considerabil de calcul pentru a fi generat, fiind astfel o piedică pentru falsificarea tranzacțiilor: chiar dacă o singură soluție necesită din partea unui atacator resurse de calcul accesibile, ca atacul să reușească ar trebui să poată rezolva tot lanțul de cifruri, de la înființarea rețelei. Adică un atacator ar avea nevoie de tot atâtea calculatoare câte sunt deja în reţea.

Această soluție tehnică ne asigură transferuri corecte între participanți și elimină nevoia unei autorități sau a unui nod central. Însă aceste transferuri lucrează cu unități monetare virtuale, numite tot Bitcoin. De ce nu lucrează ca o bancă, cu unități scriptice ale unei monede reale? Pentru că asta ar necesita tocmai introducerea unui nod central, cu rol de garant, care să primească banii reali și să îi pună în circulație, scriptic, prin această rețea. Conectarea acestei economii cu cea reală se face însă prin intermediul serviciilor de schimb valutar: ele permit întâlnirea între doi utilizatori, din care unul vrea să vândă Bitcoins, iar celălalt vrea să vândă, să zicem, dolari.

Avem o infrastructură ”bancară” care permite transferuri corecte într-o monedă virtuală, asigură anonimitatea participanților, face publică lista integrală a tranzacțiilor, are o funcționare aproape fără costuri, este disponibilă permanent și asigură un timp relativ mic de procesare a plăților (între 10 minute și câteva ore). Ar putea fi un instrument perfect pentru comerțul electronic. În plus, nu permite anularea tranzacțiilor de către plătitor, cum este posibil la plățile cu card de credit, acesta fiind un alt factor care duce la scăderea costurilor.

Cum putem folosi moneda virtuală

Un utilizator poate folosi Bitcoin ca pe un cont normal pentru încasări și plăți. După un pas inițial de schimb valutar, va avea în cont un număr de Bitcoins cu care poate plăti online. Plata se face la fel de simplu ca trimiterea unui email. Există chiar și proiecte pilot pentru plăți în magazine reale prin intermediul telefonului mobil și al tehnologiei NFC.

Contul propriu poate fi gestionat de pe calculatorul personal prin softul Bitcoin, caz în care accesul este protejat de o cheie privată (un cod salvat într-un fişier). Alternativ, se poate folosi un serviciu online de gestionare a contului (eWallet – portofel virtual), accesul fiind verificat prin nume de utilizator si parolă.

Un comerciant poate folosi de asemenea una din cele două soluții. Pentru a începe să primească plăți online, trebuie doar să-şi creeze un cont și să-l publice pe site.

Peste 8 milioane de monede în 3 ani

Bitcoin a fost conceput în 2009 și softul a fost distribuit ca un program cu sursă deschisă. Astăzi există sute de comercianți care oferă servicii online sau vând bunuri fizice și acceptă Bitcoin. Există chiar și două baruri la care se poate plăti cu Bitcoins, în New York și în Berlin.

În prezent, sunt zeci de mii de utilizatori, au fost emise aproximativ 8.3 milioane de monede, iar cursul de schimb este de 4.4$ pentru un Bitcoin. Zilnic se tranzacționează aproximativ un milion de monede.

În cazul Bitcoin, politica comunității, inițiată de creatorul sistemului, este de a genera constant noi unități monetare, dar cu o rată descrescătoare, urmând ca masa monetară să se plafoneze la o valoare de aproximativ 21 de milioane unități. Această evoluție este preprogramată în softul Bitcoin și cunoscută tuturor utilizatorilor.

Dacă sistemul va deveni tot mai popular, iar economia va crește la dimensiuni relevante pentru comerțul electronic, atunci e de așteptat ca valoarea unui Bitcoin să crească spectaculos și prețurile exprimate în Bitcoins să scadă în consecință. Este posibil chiar ca prețurile să fie atât de mici încât să se opereze cu subunități de până la a opta zecimală.

Există și rețele care s-au desprins din Bitcoin și care folosesc practic aceeași tehnologie, dar nu au o politică de limitare a masei monetare. Bitcoin ramâne de departe cea mai populară dintre aceste rețele.

La ce riscuri ne expunem în economia virtuală

Economia Bitcoin este încă infimă în comparație cu economiile tradiționale, cursul de schimb este destul de volatil, iar furnizorii de servicii de schimb valutar nu sunt recunoscuți de autorități ca instituții financiare.

Deși se poate folosi anonim, lista tranzacțiilor este publică și există riscul obținerii unei legături între un utilizator sau un comerciant și contul său, fie în mod accidental, fie printr-un sabotaj. Asta ar expune întreaga istorie a tranzacțiilor respectivului, lucru inacceptabil într-un sistem bancar. Ca mijloace de protecție suplimentară pentru un astfel de scenariu, un utilizator poate folosi oricâte conturi, simultan sau de-a lungul timpului și poate introduce tranzacții aleatoare între conturile proprii.

O posibilă reglementare de către autorităţi a acestui tip de reţele, dar în special a operatorilor de schimb valutar, ar putea impune norme care să reducă sau sa anuleze avantajele aduse de această tehnologie.

Viitorul în Bitcoins

Deși Bitcoin este încă într-o fază incipientă, este de așteptat ca un sistem distribuit de plăți online sa fie perfecţionat și acceptat pe scară largă, în perioada următoare. Printre cei mai notorii susținători ai tehnologiei sunt Partidul Piraților, care are deja membri în Parlamentul European, și Wikileaks, care acceptă donații în Bitcoins.

Probabil Bitcoin sau o formă evoluată a lui, ar putea fi la fel de popular cum este astăzi PayPal. Forțele care se opun acestei deveniri sunt mari, dar viitorul aparține tehnologiei deschise, organizării descentralizate și participative. Așa cum Internetul favorizează prin natura sa libertatea de expresie, tot aşa va continua să ducă la eficientizarea unor procese economice sau la consolidarea unor drepturi fundamentale.

[1] La prima vedere ar părea că o astfel de instituție nu se potrivește în peisajul financiar de astăzi, în care există intrumente financiare derivate și trading automat. Totuşi, în UE, circa 14% din piața bancară este ocupată de astfel de organizații iar în lume sunt aproape 200 de milioane de membri ai cooperativelor de credit. Foto: Itsanews.com