Redactia | Publicat: 30 Dec 2013,
Rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani. În ceea ce priveşte cărbunele, în actualele condiţii de producţie, în 9 ani rezervele vor fi aproape terminate. Potrivit unui studiu BP, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătăţit.
Pe de altă parte, România are în exploatare aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la alabastru, ape geotermale şi naturale şi până la minereuri auro-argentifere, cuarţ, calcar, marmură, lignit şi minereuri de molibden sau de uraniu, reiese din datele de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Judeţul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de resurse naturale. De altfel, Hunedoara şi Alba sunt singurele judeţe din România unde există minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Clujul se situeză pe a treia poziţie, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial şi de construcţii.
La polul opus, cele mai sărace judeţe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru care ANRM a eliberat licenţe de exploatare se numără judeţul Vaslui, în subsolurile căruia se află argilă comună şi Vrancea, Călăraşi şi Dolj, care au doar nisip şi pietriş, după cum reiese din datele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Rezervele naţionale de ţiţei şi gaze naturale sunt în continuă scădere, potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) care se regăsesc în Strategia energetică pentru 2011-2035.
Un studiu al BP realizat în acest an arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, iar cele de cărbune, timp de 9 ani, în actualele condiţii de producţie. Spre comparaţie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate să îi ajungă timp de 28,3 ani, Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudită are rezerve pentru încă 80 de ani, în ritmul actual de producţie, relevă studiul citat.
Resursele naţionale, în continuă scădere
Rezervele de gaze naturale ale României au scăzut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde de metri cubi) la sfârşitul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfârşitul anului 2002 şi la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relevă studiul BP.
Cât priveşte rezervele rezervele cunoscute de petrol ale României, acestea erau, la finele anului 1992, de 1.200 milioane de barili, iar la finele anului 2012 au ajuns la 600 de milioane de barili. Cantitatea este estimată că s-ar termina în decurs de 19,1 ani, în actualele condiţii de rpoducţie, potrivit studiului BP.
La nivel mondial, rezervele cunoscute de petrol au crescut faţă de acum 20 de ani. Ele s-au majorat de la 1.039 mii de milioane de barili în 1992, la 1.668 mii de milioane de barili în 2012. Rezervele de ţiţei de la nivel mondial mai ajung, în actualele condiţii de producţie, pentru o perioadă de 52,9 ani.
România mai are rezerve cunoscute de cărbune de 291 de milioane de tone, care ne mai ajung pentru o perioadă de 9 ani, în actualele condiţii de producţie, potrivit studiului BP. Spre comparaţie, Bulgaria mai are rezerve cunoscute de cărbune de 2.366 de milioane de tone, suficiente pentru 72 de ani.
România are zăcăminte totale de aproape 310 tone aur şi pe peste 1.300 tone argint.
România se află pe locul 35 în top 40 mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur la băncile centrale, cu o rezervă de aur de 103,7 tone.
Topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur deţinute oficial are pe prima poziţie Statele Unite ale Americii, care aveau, în septembrie 2013, o cantitate de 8.133 tone de aur, reprezentând 72% din totalul rezervelor lor, Germania – 3.390 tone aur (69% din total), Italia – 2.451 tone aur (67%), Franţa – 2.435 tone (66%), China – 1.054 tone aur (1%), Elveţia – 1.040 tone aur (9%).
În ceea ce priveşte minereurile auro-argentifere din subsolurile României, la începutul anului 2011 acestea erau estimate la 760 de tone, potrivit Strategiei industriei miniere pentru perioada 2012-2035.
În România, cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb. După închiderea minelor de aur, înainte de aderarea României la UE, România nu a mai extras nici un gram de aur.
Existenţa resurselor de gaze de şist din România nu poate fi decât presupusă
Rezervele de gaze de şist ale României sunt estimate la 1.444 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă că, pe baza unui consum mediu anual de 14 miliarde metri cubi, pot asigura autonomia ţării timp de 100 de ani, se arată într-un un studiu al Agenţiei americane pentru informaţii din sectorul energiei (EIA). România ocupă locul al treilea în UE în funcţie de rezervele de gaze de şist , după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi). Europa în total, exceptând Rusia şi Ucraina, ar deţine rezerve de gaze de şist de 13.308 miliarde metri cubi, susţine EIA.
Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, este de părere că existenţa rezervelor de gaze de şist în România lor nu poate fi decât presupusă, până să se realizeze o actvitate de explorare.
“Putem doar presupune. Avem doar un model geologic care arată că e o probabilitate. Estimările geologice ne arată că acest tip de resurse e larg răspândit in lume. Ele se bazează pe un calcul de similaritate cu ceea ce s-a intâmplat în SUA”, a declarat recent Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei. adăugând că în prezent în lume există doar două ţări care produc gaze de şist – SUA şi Canada – iar în mai multe state, printre care Polonia, “au loc foraje la nivel de pilot”.
sursa: gandul.info
