19 martie 2018,
Liviu Dragnea şi Kelemen Hunor colaborează în Parlament Curtea Constituţională a României a admis luni sesizarea PNL şi PMP referitoare la proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş. UDMR a avut o reacţie dură după anunţul CCR, formaţiunea maghiaă afirmând că e o ruşine ce se întâmplăm în Românie şi că nu se poate virbi de un stat de drept democratic în cazul de faţă.
Cei de la UDMR au avut o reacţie promptă şi dură la adresa CCR şi a statului român. „Este o ruşine pentru România europeană faptul că înfiinţarea unei şcoli minoritare este declarată neconstituţională!“, se arată într-un comunicat al UDMR. „Decizia Curţii Constituţionale este revoltătoare. Suntem dezamăgiţi, comunitatea noastră este dezamăgită. Nu putem vorbi despre un stat de drept democratic în momentul în care Parlamentul nu poate aplica drepturile minorităţilor garantate de Constituţie - a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor după decizia Curţii Constituţionale de a împiedica înfiinţarea unei şcoli romano-catolice la Târgu Mureş“, mai arată comunicatulUDMR. UPDATE Judecătorii CCR au fost de acord cu faptul că înfiinţarea unei instituţii de învăţământ nu poate fi făcută prin derogare de la Legea educaţiei în care e prevăzut faptul că prin ordin de ministru şi prin colaborare cu instituţiile locale are loc înfiinţarea ueni noi instituţii de învăţământ. „În urma deliberărilor,
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituţională. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii“, se arată în comunicatul CCR. „În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecţia constituţională a principiului autonomiei locale, prevăzut de art.120 alin.(1) şi art.121 alin.(1) şi (2) din Constituţie“, a mai precizat sursa citată. Legea a fost atacată la Curtea Constituţională în 13 februarie, sesizarea fiind formulată de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP. Preşedintele executiv al PMP Eugen Tomac a afirmat că înfiinţarea liceului reprezintă „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului”. „În anul Centenarului cred că trebuie să discutăm despre lucruri care ne unesc, care reprezintă tot ceea ce este solid şi de perspectivă pentru toţi cetăţenii României. Considerăm că minorităţile sunt o bogăţie pentru această ţară, însă, atunci când se trece linia roşie, trebuie să acţionăm. Decizia aberantă a PSD şi a celorlalţi sateliţi de a susţine un demers care nu are nimic în comun cu revendicările unei minorităţi din România trebuie sancţionate”, a declarat Tomac. El susţinea că există temei de neconstituţionalitate în această lege şi critica „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului”.
„Considerăm că există suficient temei de neconstituţionalitate în această lege şi credem că ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului trebuie reduse, nu încurajate. Acest troc politic trebuie condamnat (...) Credem că, dincolo de obiective politice, există interesul naţional cu care nu trebuie să ne jucăm şi noi am acţionat în acest sens”, a continuat Tomac. De asemenea, deputatul PNL Florin Roman a susţinut că legea este „profund neconstituţională”, aceasta deschizând „o cutie a Pandorei”. Roman a afirmat că acest liceu este un "tain” pe care majoritatea PSD-ALDE l-a plătit UDMR pentru a susţine deciziile lor. „Avem de-a face cu o lege profund neconstituţională. Nu trebuie să fi mers prea mult la şcoală, ca e maghiară, că e română, să înţelegi că nu poţi trece peste Legea educaţiei naţionale, să înfiinţezi o unitate distinctă printr-o lege separată. Se deschide o cutie a Pandorei extrem, extrem de periculoasă. Se trece cu buldozerul peste autonomia locală, peste separaţia puterilor în stat şi, practic, discutăm deschis despre tain pe care PSD-ALDE îl plăteşte liderilor UDMR pentru susţinerea unui Guvern anti-economic şi anti-naţional”, a spus deputatul PNL. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că nu există niciun element de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş şi a acuzat PNL şi PMP că „folosesc orice ocazie să blocheze dialogul romano-maghiar”. "PNL şi PMP greşesc prin acţiunile lor care împiedică înfiinţarea şcolii. În acest moment, aceste partide folosesc orice ocazie să blocheze dialogul romano-maghiar, resping orice iniţiativă importantă pentru comunitatea maghiară”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce PNL şi PMP au contestat la CCR legea de înfiinţare a Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş. Kelemen mai spunea că PNL şi PMP trag de timp, îngreunând, astfel, procedurile legale pentru înfiinţarea liceului, în condiţiile în care până la decizia finală a Curţii Constituţionale nici preşedintele nu poate promulga legea şi sunt întârziate şi deciziile administrative care vizează înfiinţarea loceului. „Mesajul transmis de PNL prin atacarea legii la CCR este unul antimaghiar, demonstrează şi o atitudine ultranaţionalistă. Şcoala nu este a UDMR-ului, nu este a formaţiunii noastre, şcoala este a comunităţii maghiare locale din Târgu Mureş. În 2018, liberalii şi Mişcarea Populară ar trebui să lupte mai degrabă cu Partidul Social Democrat şi nu cu maghiarii”, a declarat preşedintele UDMR. Kelemen Hunor mai spunea că PNL şi UDMR fac parte din aceeaşi familie politică, PPE, şi este de neînţeles de ce liberalii împiedică orice gest de apropiere între cele două comunităţi. „Astfel, chiar dacă nu imediat, dar pe termen lung, PNL va trebui să dea o explicaţie pentru izbucnirile antimaghiare şi pentru atitudinea ultranaţionalistă pe care o manifestă în ultima perioadă”, a adăugat Kelemen.
Proiectul legislativ al UDMR pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusiv în limba maghiară, a fost adoptat în 7 februarie de Senat, în calitate de for decizional, cu 71 voturi "pentru”, 20 voturi "împotrivă” şi o abţinere. Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaţilor la finalul lunii decembrie, cu 18 voturi "pentru” şi o abţinere în comisia de învăţământ a Camerei, iar PMP şi PNL au părăsit sala. Iniţiativa a fost susţinută inclusiv de deputaţii USR, care au explicat că, dincolo de "trocul politic”, se află dreptul copiilor la educaţie. „Se înfiinţează Liceul Teologic Romano-Catolic II Rákóczi Ferenc, denumit în continuare Liceul, ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 15, corp B, judeţul Mureş, prin divizarea parţială a Liceului ‘Bolyai Farkas’ din Târgu Mureş'”, se arată în proiect.
Liceul cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar cea vocaţională pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic, şi va fi cuprins în reţeaua şcolară începând cu anul şcolar 2018 – 2019, de către Consiliul local Târgu Mureş, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Ungaria a anunţat oficial, în 8 septembrie 2017, că nu susţine aderarea României şi Croaţiei la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar motivul invocat a fost închiderea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgul Mureş. Ulterior, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că a vorbit la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi au convenit că partea română va rezolva problema de la Liceul Catolic din Târgu Mureş, iar Ungaria va acorda din nou sprijin României pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Scandalul privind desfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a avut la bază o decizie a Tribunalului Mureş din luna iunie 2017, prin care a fost anulată o decizie din 2014 a Inspectoratului Şcolar Mureş care reglementa înfiinţarea noii unităţi şcolare.
În septembrie 2017, procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei pe Ştefan Someşan, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş care "a emis, fără drept", decizia prin care a dispus înfiinţarea, începând cu anul şcolar 2014-2015, a Liceului Teologic Romano - Catolic din Târgu Mureş, prin divizarea parţială a Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” din acelaşi oraş şi transferarea claselor cu specializarea „cultul romano-catolic” care funcţionau în cadrul acestuia (4 clase cu un număr de 103 elevi) la unitatea şcolară nou înfiinţată. „În realitate, înfiinţarea unităţilor de învăţământ este atributul administraţiei publice locale şi nicidecum al inspectoratelor şcolare. Acest demers al inculpatului a avut drept consecinţe vătămarea intereselor legitime ale unităţii de învăţământ divizată ilegal (diminuarea bazei materiale fără măsuri compensatorii etc.), vătămarea intereselor legitime ale elevilor de la Liceul Teoretic «Bolyai Farkaş», transferaţi la unitatea şcolară nou înfiinţată, a cărei înfiinţare a fost ilegală, crearea unui folos necuvenit fundaţiei respective, prin înfiinţarea în mod ilegal a unităţii şcolare mai sus menţionate căreia i-a fost atribuită personalitate juridică”, spun procurorii DNA. Alături de fostul şef al ISJ Mureş, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Tamasi Zsolt - Jozsef, director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituţională. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii“, se arată în comunicatul CCR. „În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecţia constituţională a principiului autonomiei locale, prevăzut de art.120 alin.(1) şi art.121 alin.(1) şi (2) din Constituţie“, a mai precizat sursa citată. Legea a fost atacată la Curtea Constituţională în 13 februarie, sesizarea fiind formulată de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP. Preşedintele executiv al PMP Eugen Tomac a afirmat că înfiinţarea liceului reprezintă „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului”. „În anul Centenarului cred că trebuie să discutăm despre lucruri care ne unesc, care reprezintă tot ceea ce este solid şi de perspectivă pentru toţi cetăţenii României. Considerăm că minorităţile sunt o bogăţie pentru această ţară, însă, atunci când se trece linia roşie, trebuie să acţionăm. Decizia aberantă a PSD şi a celorlalţi sateliţi de a susţine un demers care nu are nimic în comun cu revendicările unei minorităţi din România trebuie sancţionate”, a declarat Tomac. El susţinea că există temei de neconstituţionalitate în această lege şi critica „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului”.
„Considerăm că există suficient temei de neconstituţionalitate în această lege şi credem că ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului trebuie reduse, nu încurajate. Acest troc politic trebuie condamnat (...) Credem că, dincolo de obiective politice, există interesul naţional cu care nu trebuie să ne jucăm şi noi am acţionat în acest sens”, a continuat Tomac. De asemenea, deputatul PNL Florin Roman a susţinut că legea este „profund neconstituţională”, aceasta deschizând „o cutie a Pandorei”. Roman a afirmat că acest liceu este un "tain” pe care majoritatea PSD-ALDE l-a plătit UDMR pentru a susţine deciziile lor. „Avem de-a face cu o lege profund neconstituţională. Nu trebuie să fi mers prea mult la şcoală, ca e maghiară, că e română, să înţelegi că nu poţi trece peste Legea educaţiei naţionale, să înfiinţezi o unitate distinctă printr-o lege separată. Se deschide o cutie a Pandorei extrem, extrem de periculoasă. Se trece cu buldozerul peste autonomia locală, peste separaţia puterilor în stat şi, practic, discutăm deschis despre tain pe care PSD-ALDE îl plăteşte liderilor UDMR pentru susţinerea unui Guvern anti-economic şi anti-naţional”, a spus deputatul PNL. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că nu există niciun element de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş şi a acuzat PNL şi PMP că „folosesc orice ocazie să blocheze dialogul romano-maghiar”. "PNL şi PMP greşesc prin acţiunile lor care împiedică înfiinţarea şcolii. În acest moment, aceste partide folosesc orice ocazie să blocheze dialogul romano-maghiar, resping orice iniţiativă importantă pentru comunitatea maghiară”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce PNL şi PMP au contestat la CCR legea de înfiinţare a Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş. Kelemen mai spunea că PNL şi PMP trag de timp, îngreunând, astfel, procedurile legale pentru înfiinţarea liceului, în condiţiile în care până la decizia finală a Curţii Constituţionale nici preşedintele nu poate promulga legea şi sunt întârziate şi deciziile administrative care vizează înfiinţarea loceului. „Mesajul transmis de PNL prin atacarea legii la CCR este unul antimaghiar, demonstrează şi o atitudine ultranaţionalistă. Şcoala nu este a UDMR-ului, nu este a formaţiunii noastre, şcoala este a comunităţii maghiare locale din Târgu Mureş. În 2018, liberalii şi Mişcarea Populară ar trebui să lupte mai degrabă cu Partidul Social Democrat şi nu cu maghiarii”, a declarat preşedintele UDMR. Kelemen Hunor mai spunea că PNL şi UDMR fac parte din aceeaşi familie politică, PPE, şi este de neînţeles de ce liberalii împiedică orice gest de apropiere între cele două comunităţi. „Astfel, chiar dacă nu imediat, dar pe termen lung, PNL va trebui să dea o explicaţie pentru izbucnirile antimaghiare şi pentru atitudinea ultranaţionalistă pe care o manifestă în ultima perioadă”, a adăugat Kelemen.
Proiectul legislativ al UDMR pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusiv în limba maghiară, a fost adoptat în 7 februarie de Senat, în calitate de for decizional, cu 71 voturi "pentru”, 20 voturi "împotrivă” şi o abţinere. Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaţilor la finalul lunii decembrie, cu 18 voturi "pentru” şi o abţinere în comisia de învăţământ a Camerei, iar PMP şi PNL au părăsit sala. Iniţiativa a fost susţinută inclusiv de deputaţii USR, care au explicat că, dincolo de "trocul politic”, se află dreptul copiilor la educaţie. „Se înfiinţează Liceul Teologic Romano-Catolic II Rákóczi Ferenc, denumit în continuare Liceul, ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 15, corp B, judeţul Mureş, prin divizarea parţială a Liceului ‘Bolyai Farkas’ din Târgu Mureş'”, se arată în proiect.
Liceul cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar cea vocaţională pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic, şi va fi cuprins în reţeaua şcolară începând cu anul şcolar 2018 – 2019, de către Consiliul local Târgu Mureş, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Ungaria a anunţat oficial, în 8 septembrie 2017, că nu susţine aderarea României şi Croaţiei la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar motivul invocat a fost închiderea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgul Mureş. Ulterior, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că a vorbit la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi au convenit că partea română va rezolva problema de la Liceul Catolic din Târgu Mureş, iar Ungaria va acorda din nou sprijin României pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Scandalul privind desfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a avut la bază o decizie a Tribunalului Mureş din luna iunie 2017, prin care a fost anulată o decizie din 2014 a Inspectoratului Şcolar Mureş care reglementa înfiinţarea noii unităţi şcolare.
În septembrie 2017, procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei pe Ştefan Someşan, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş care "a emis, fără drept", decizia prin care a dispus înfiinţarea, începând cu anul şcolar 2014-2015, a Liceului Teologic Romano - Catolic din Târgu Mureş, prin divizarea parţială a Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” din acelaşi oraş şi transferarea claselor cu specializarea „cultul romano-catolic” care funcţionau în cadrul acestuia (4 clase cu un număr de 103 elevi) la unitatea şcolară nou înfiinţată. „În realitate, înfiinţarea unităţilor de învăţământ este atributul administraţiei publice locale şi nicidecum al inspectoratelor şcolare. Acest demers al inculpatului a avut drept consecinţe vătămarea intereselor legitime ale unităţii de învăţământ divizată ilegal (diminuarea bazei materiale fără măsuri compensatorii etc.), vătămarea intereselor legitime ale elevilor de la Liceul Teoretic «Bolyai Farkaş», transferaţi la unitatea şcolară nou înfiinţată, a cărei înfiinţare a fost ilegală, crearea unui folos necuvenit fundaţiei respective, prin înfiinţarea în mod ilegal a unităţii şcolare mai sus menţionate căreia i-a fost atribuită personalitate juridică”, spun procurorii DNA. Alături de fostul şef al ISJ Mureş, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Tamasi Zsolt - Jozsef, director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.
