Ce este Indicele Glicemic?

http://yve.ro/diete-fitness/nutritie/indicele-glicemic-tabel-complet-alimente/?ref=yfp

Indicele glicemic (IG) este un sistem de masurare al carbohidratilor, pe o scara de la 0 la 100, in functie de efectul alimentului ingerat asupra nivelului de zahar din sange. Indicele glicemic (IG) este un indicator care masoara viteza cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge in sange si influenteaza nivelul de zahar.

Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt mai usor de digerat si de absorbit in sange; fapt care duce la cresterea nivelului de zahar din sange sau la aparitia unor fluctuatii ale nivelului de zahar in sange. Alimentele cu un indice glicemic scazut sunt mai greu de digerat si de absorbit in sange si conduc la cresterea treptata a nivelului de zahar si a nivelului de insulina.

Alimentele cu indice glicemic scazut imbunatatesc nivelul de glucoza si de lipide, ajuta la mentinerea greutatii corporale. Indicele glicemic scazut al alimentelor controleaza apetitul alimentar si ofera senzatia de satietate.Alimentele cu indice glicemic reduc riscul de aparitie al bolilor cardiovasculare.

Numele alimentului	Indicele Glicemic (IG)	Nivel indice glicemic
Vanilie	5	IG mic
Scortisoara	5	IG mic
Oregano	5	IG mic
Busuioc	5	IG mic
Patrunjel	5	IG mic
Otet	5	IG mic
Crustacee	5	IG mic
Avocado	10	IG mic
Paste Montignac (spaghetti)	10	IG mic
Tempeh	15	IG mic
Nuci	15	IG mic
Seminte germinate	15	IG mic
Macris	15	IG mic
Varza murata	15	IG mic
Fasole Italiana plata	15	IG mic
Ridichie	15	IG mic
Seminte de pin	15	IG mic
Agave	15	IG mic
Sparanghel	15	IG mic
Tarate	15	IG mic
Varză de Bruxelles	15	IG mic
Pudra de roscova	15	IG mic
Conopida	15	IG mic
Muguri de cereale (soia sau germeni de fasole mung, etc)	15	IG mic
Chili	15	IG mic
Castravete	15	IG mic
Ghimbir	15	IG mic
Ceapa verde	15	IG mic
Praz	15	IG mic
Masline	15	IG mic
Coacaze	15	IG mic
Varza	15	IG mic
Cas (din soia)	15	IG mic
Ceapa	15	IG mic
Ciuperci	15	IG mic
Nuci Barcelona	15	IG mic
Alune de padure	15	IG mic
Chimen dulce	15	IG mic
Zucchini	15	IG mic
Dovlecei	15	IG mic
Andive	15	IG mic
Cicoare	15	IG mic
Pesto	15	IG mic
Muraturi	15	IG mic
Fistic	15	IG mic
Germeni de grau	15	IG mic
Tofu	15	IG mic
Paprika	15	IG mic
Ardei gras (rosu, verde, galben)	15	IG mic
Spanac	15	IG mic
Soia	15	IG mic
Esalota	15	IG mic
Salata verde	15	IG mic
Migdale verzi	15	IG mic
Telina	15	IG mic
Nuci Caju	15	IG mic
Broccoli	15	IG mic
Coacaze negre	15	IG mic
Migdale	15	IG mic
Arahide	15	IG mic
Rubarba	15	IG mic
Suc de lamaie (neindulcit)	20	IG mic
Gem Montignac fara zahar	20	IG mic
Inima de palmier	20	IG mic
Soia (crema)	20	IG mic
Cirese Acerola	20	IG mic
Ciocolată, simpla (> 85% din cacao)	20	IG mic
Anghinare	20	IG mic
Ratatouille	20	IG mic
Lamaie	20	IG mic
Iaurt de soia (fara arome)	20	IG mic
Cacao pudra	20	IG mic
Vanata	20	IG mic
Fructoza	20	IG mic
Muguri de bambus	20	IG mic
Sos Tamari (neindulcit)	20	IG mic
Mazare (boabe)	25	IG mic
Zmeura (fructe proaspete)	25	IG mic
Fasole Mung	25	IG mic
Linte verde	25	IG mic
Fasole Fayot	25	IG mic
Fasole Flageolet	25	IG mic
Visine	25	IG mic
Cirese	25	IG mic
Orz	25	IG mic
Pasta de alune (neindulcita)	25	IG mic
Afine	25	IG mic
Ciocolata neagra (mai mult de 70% cacao)	25	IG mic
Mure	25	IG mic
Dude	25	IG mic
Coacaze	25	IG mic
Nap (crud)	25	IG mic
Agrisa	25	IG mic
Hummus	25	IG mic
Pasta de arahide (neindulcita)	25	IG mic
Coacaze rosii	25	IG mic
Capsune	25	IG mic
Faina de soia	25	IG mic
Vermicelli (din fasole Mung)	30	IG mic
Noodles (din soia)	30	IG mic
Vermicelli (din soia)	30	IG mic
Morcovi (cruzi)	30	IG mic
Sfecla de zahar (cruda)	30	IG mic
Lapte de migdale	30	IG mic
Rosii / Tomate	30	IG mic
Usturoi	30	IG mic
Marmelada (neindulcita)	30	IG mic
Lapte de ovaz (nefiert)	30	IG mic
Pere (proaspete)	30	IG mic
Branza de vaci proaspata**	30	IG mic
Lapte de soia	30	IG mic
Linte galbena	30	IG mic
Noodles (din fasole Mung)	30	IG mic
Grapefruit	30	IG mic
Linte bruna	30	IG mic
Caise	30	IG mic
Naut (boabe)	30	IG mic
Fasole pastai	30	IG mic
Fasole verde	30	IG mic
Pommelo	30	IG mic
Grapefruit roz	30	IG mic
Granadilla	30	IG mic
Maracuja	30	IG mic
Mandarine	30	IG mic
Clementine	30	IG mic
Scorzoneras	30	IG mic
Lapte praf**	30	IG mic
Lapte**	30	IG mic
Fructul pasiunii	30	IG mic
Rodie (proaspata)	35	IG mic
Quinoa	35	IG mic
Seminte de floarea soarelui	35	IG mic
Tomate uscate	35	IG mic
Sos de tomate (natural, fara ados de zahar)	35	IG mic
Nuca de cocos	35	IG mic
Migdale (pasta, neindulcit)	35	IG mic
Migdale (piure, neindulcit)	35	IG mic
Orez salbatic	35	IG mic
Piersici (proaspete)	35	IG mic
Nectarine (proaspete)	35	IG mic
Fasole Pinto	35	IG mic
Mere deshidratate	35	IG mic
Vermicelli (grau dur)	35	IG mic
Noodles (grau dur)	35	IG mic
Faina de naut	35	IG mic
Amaranth, seminte	35	IG mic
Fasole Adzuki / azuki	35	IG mic
Falafel (din boabe de naut)	35	IG mic
Mazare verde (proaspata)	35	IG mic
Inghetata (cu fructoza)	35	IG mic
Iaurt**	35	IG mic
Mere	35	IG mic
Smochine	35	IG mic
Porumb indian	35	IG mic
Susan	35	IG mic
Paine cu cereale incoltite	35	IG mic
Portocale	35	IG mic
Prune	35	IG mic
Mustar Dijon	35	IG mic
Gutui	35	IG mic
Iaurt de soia (aromat)	35	IG mic
Caise uscate	35	IG mic
Suc de rosii	35	IG mic
Fasole neagra	35	IG mic
Telina, radacina de telina, tije de telina (crude)	35	IG mic
Naut (boabe, conservat)	35	IG mic
Tulpini de Ale	35	IG mic
Fasole Romana	35	IG mic
Paine Montignac	35	IG mic
Drojdie	35	IG mic
Fasole boabe	35	IG mic
Wasa™ continut de fibre 24%	35	IG mic
Fasole Fava (cruda)	40	IG mediu
Paine Pumpernickel Montignac	40	IG mediu
Spagetti al dente (fierte 5 min)	40	IG mediu
Cidru brut	40	IG mediu
Grau egiptean	40	IG mediu
Kamut	40	IG mediu
Serbet (fara adaos de zahar)	40	IG mediu
Faina Quinoa	40	IG mediu
Pepino dulce	40	IG mediu
Ovaz	40	IG mediu
Lactoza	40	IG mediu
Paste integrale al dente (fierte 5 minute)	40	IG mediu
Smochine uscate	40	IG mediu
Suc de morcov (neindulcit)	40	IG mediu
Tahin	40	IG mediu
Piscoturi (faina integrala, fara zahar adaugat)	40	IG mediu
Farro	40	IG mediu
Paine integrala 100%	40	IG mediu
Hrisca (integrala)	40	IG mediu
Kasha (integrala)	40	IG mediu
Saracen (integral)	40	IG mediu
Lapte de cocos	40	IG mediu
Prune uscate	40	IG mediu
Falafel (fasole Fava)	40	IG mediu
Fasole Pinto (din conserva)	40	IG mediu
Fulgi de ovaz (negatiti)	40	IG mediu
Paine Matzo (faina integrala)	40	IG mediu
Gutui (conservanti/gelifianti, neindulcite)	40	IG mediu
Unt de arahide (fara adaos de zahar)	40	IG mediu
Gem (neindulcit)	45	IG mediu
Banana cruda	45	IG mediu
Paine integrala de secara	45	IG mediu
Patlagina cruda	45	IG mediu
Fresh de portocale	45	IG mediu
Faina Kamut (integrala)	45	IG mediu
Struguri negri (proaspeti)	45	IG mediu
Struguri albi (proaspeti)	45	IG mediu
Faina Farro (integrala)	45	IG mediu
Orez brun Basmati	45	IG mediu
Faina de secara	45	IG mediu
Afine	45	IG mediu
Alac, einkorn (integral)	45	IG mediu
Paste Capellini	45	IG mediu
Suc de grapefruit (neindulcit)	45	IG mediu
Mazare verde (conservata)	45	IG mediu
Paine Kamut	45	IG mediu
Muesli Montignac	45	IG mediu
Ananas (fructul proaspat)	45	IG mediu
Paine Pumpernickel	45	IG mediu
Sos de tomate (cu zahar)	45	IG mediu
Semolina integrala	45	IG mediu
Couscous integral	45	IG mediu
Paine integrala prajita	45	IG mediu
Bulgur din grau integral (gatit)	45	IG mediu
Baton energetic de cereale (fara adaos de zahar)	50	IG mediu
Cartofi dulci	50	IG mediu
Wasa™ secara	50	IG mediu
Suc de ananas (neindulcit)	50	IG mediu
Muesli (fara indulcitori)	50	IG mediu
Macaroane (grau dur)	50	IG mediu
Kiwi*	50	IG mediu
Suc de afine (neindulcit)	50	IG mediu
Paine cu quinoa (aproximativ 65% quinoa)	50	IG mediu
Cereale integrale (fara zahar adaugat)	50	IG mediu
Paste integrale	50	IG mediu
Orez Basmati	50	IG mediu
Curmale Japoneze	50	IG mediu
Mango (proaspat)	50	IG mediu
Litchi (proaspete)	50	IG mediu
Trufe albe	50	IG mediu
Chayote, chocho, pear squash, christophine	50	IG mediu
Orez brun, nerafinat	50	IG mediu
Biscuiti (faina integrala, neindulciti)	50	IG mediu
Suc de mere (neindulcit)	50	IG mediu
Mustar (cu adaos de zahar)	55	IG mare
Papaya (proaspat)	55	IG mare
Orez rosu	55	IG mare
Sushi	55	IG mare
Tagliatelle (bine gatite)	55	IG mare
Nutella®	55	IG mare
Piscoturi	55	IG mare
Rădăcini de manioc, mandioca, yucca, Cassava (dulce)	55	IG mare
Prune japoneze, loquat	55	IG mare
Suc de mango (neindulcit)	55	IG mare
Rădăcini de manioc, mandioca, yucca, Cassava (amar)	55	IG mare
Ketchup	55	IG mare
Suc de struguri (neindulcit)	55	IG mare
Bulgur (gatit)	55	IG mare
Piersici (conservate, cu sirop)	55	IG mare
Fursecuri	55	IG mare
Spaghetti (bine gatite)	55	IG mare
Paine alba cu lapte	60	IG mare
Cacao indulcita (instant)	60	IG mare
Miere	60	IG mare
Ovomaltine®	60	IG mare
Orez parfumat	60	IG mare
Pudra de ciocolata (cu adaos de zahar)	60	IG mare
Castane	60	IG mare
Paste din faina alba/grau moale	60	IG mare
Banane (coapte)	60	IG mare
Semolina (grau dur)	60	IG mare
Inghetata (indulcita)	60	IG mare
Orez cu bobul lung	60	IG mare
Pepene galben*	60	IG mare
Terci de ovaz	60	IG mare
Fulgi de ovaz	60	IG mare
Arpacas	60	IG mare
Pizza	60	IG mare
Ravioli (grau dur)	60	IG mare
Caise conservate	65	IG mare
Gem (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Fava bean, broad bean, horse bean (cooked)	65	IG mare
Noodles (din faina de orez)	65	IG mare
Vermicelli (din faina de orez)	65	IG mare
Sfecla rosie (gatita)	65	IG mare
Sfecla (gatita)	65	IG mare
Pain au chocolat	65	IG mare
Faina de castane	65	IG mare
Marmelda (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Sneakers®	65	IG mare
Nuts®	65	IG mare
Mars®	65	IG mare
Sirop de artar	65	IG mare
Gris	65	IG mare
Couscous	65	IG mare
Paine neagra	65	IG mare
Muesli (cu adaos de zahar sau miere)	65	IG mare
Panapen, breadfruit, breadnut	65	IG mare
Ananas din conserva	65	IG mare
Gutui (conservanti/gelifianti, indulcite)	65	IG mare
Paine din faina de secara (30% secară)	65	IG mare
Alac, einkorn	65	IG mare
Tamarind, curmale Indiene (dulci)	65	IG mare
Cartofi fierti in coaja	65	IG mare
Porumb fiert	65	IG mare
Paine din grau integral	65	IG mare
Porumb tanar	65	IG mare
Tropical yam -US-, yam	65	IG mare
Cartofi fierti in coaja	65	IG mare
Maioneza (indulcita, la borcan)	65	IG mare
Lasagna (grau dur)	65	IG mare
Serbet (cu adaos de zahar)	65	IG mare
Stafide	65	IG mare
Gnocchi	70	IG mare
Croissant	70	IG mare
Bauturi carbogazoase dulci	70	IG mare
Racoritore	70	IG mare
Cola	70	IG mare
Biscuiti	70	IG mare
Covrigi pufosi (covrigi americani)	70	IG mare
Banana coapta	70	IG mare
Terci	70	IG mare
Mei	70	IG mare
Zahar brun	70	IG mare
Cartofi fierti (fara coaja)	70	IG mare
Mamaliga	70	IG mare
Malai	70	IG mare
Amaranth expandat	70	IG mare
Sorg	70	IG mare
Cereale rafinate (cu adaos de zahar)	70	IG mare
Risotto	70	IG mare
Special K™	70	IG mare
Tacos	70	IG mare
Radacinoase	70	IG mare
Curmale uscate	70	IG mare
Patlagina (gatita)	70	IG mare
Bagheta paine alba	70	IG mare
Brioche	70	IG mare
Baton de ciocolata (cu adaos de zahar)	70	IG mare
Paine Matzo	70	IG mare
Melasa	70	IG mare
Noodles (faina de grau)	70	IG mare
Chips de cartofi	70	IG mare
Zahar alb (sucroza)	70	IG mare
Ravioli (faina moale)	70	IG mare
Paine de orez	70	IG mare
Orez rafinat	70	IG mare
Pesmet	70	IG mare
Lapte de orez (cu zahar adaugat)	75	IG mare
Dovleac	75	IG mare
Gogosi	75	IG mare
Lasagna (grau moale)	75	IG mare
Vafe (cu zahar adaugat)	75	IG mare
Tartacuta	75	IG mare
Dovleac (diverse sortimente)	75	IG mare
Pepene rosu*	75	IG mare
Piure de cartofi	80	IG mare
Telina, radacina de telina, tije de telina (gatite)	85	IG mare
Budinca de orez	85	IG mare
Paine alba pentru sandwich	85	IG mare
Tapioca	85	IG mare
Chifla pentru hamburger	85	IG mare
Pop corn (fara adaos de zahar)	85	IG mare
Amidon de porumb	85	IG mare
Arrow-root	85	IG mare
Orez expandat	85	IG mare
Covrigei (uscati)	85	IG mare
Faina alba de grau	85	IG mare
Nap (gatit)*	85	IG mare
Lapte de orez	85	IG mare
Pastarnac*	85	IG mare
Orez prefiert	85	IG mare
Orez instant	85	IG mare
Fulgi de porumb	85	IG mare
Morcovi (gatiti)	85	IG mare
Gulie*	85	IG mare
Orez lipicios	90	IG mare
Paine din faina alba fara gluten	90	IG mare
Cartofi prajiti	95	IG mare
Cartofi copti	95	IG mare
Maltodextrina	95	IG mare
Faina de orez	95	IG mare
Amidon	95	IG mare
Faina de cartofi	95	IG mare
Sirop de orez	100	IG mare
Glucoza (dextroza)	100	IG mare
Amidon modificat	100	IG mare
Sirop de grau	100	IG mare
Sirop de glucoza	100	IG mare
Bere*	110	IG mare
Sirop de porumb	115	IG mare

* Alimente care au indicele glicemic ridicat, dar au un continut de zaharuri pure (glucoza pura) foarte scazut (aproximativ 5%). Aceste alimente nu afecteaza nivelul zaharurilor din sange.

** Nu exista o diferenta la indicele glicemic intre lactatele din lapte integral si intre cele degresate. Chiar daca lactatele au indicele glicemic scazut, cresc secretia de insulina.

Comitetul European al Regiunilor (CoR) - Informaţii importante

http://cor.europa.eu/ro/about/Pages/key-facts.aspx

Creat în 1994 , Comitetul European al Regiunilor (CoR) este Adunarea UE a reprezentanților locali și regionali.

El este alcătuit din 350 de membri – președinți de consilii regionale, primari sau reprezentanți aleși ai regiunilor și orașelor – din cele 28 de state membre ale UE.

Membrii trebuie să fie aleși în mod democratic și/sau să dețină un mandat politic în țara lor de origine.

Prin intermediul CoR, autorităţile locale şi regionale ale UE pot să-și exprime opinia cu privire la elaborarea legislației UE care are un impact asupra regiunilor și orașelor.

Dar... de ce a fost creat CoR?

De la înființarea lui cu peste 20 de ani în urmă, activitatea CoR a vizat apropierea cetățenilor de Uniunea Europeană.

Cu titlu general, se acceptă următoarele:

70% din legislația UE are un impact direct la nivel regional și local;

cetățenii UE trebuie să fie implicați în construcția UE;

50% din cetățenii UE consideră că reprezentanții lor aleși la nivel local și regional sunt mai în măsură să îi reprezinte la nivelul UE;

autorităţile alese de la nivel local și regional, aflate în proximitatea cetățenilor, ar trebui să-și poată comunica opiniile în procesul de pregătire a legislației UE.

Rolul important pe care îl joacă CoR a fost recunoscut și consolidat prin Tratatul de la Lisabona în 2009. Informații suplimentare în acest sens se găsesc mai jos pe pagina curentă.

Ce face CoR pentru a apropia UE de cetățeni?

Membrii CoR trăiesc și lucrează în regiunile și orașele lor de origine și, prin urmare, sunt în contact cu preocupările electoratului lor.

Ei vorbesc în numele votanților în miezul procesului decizional și legislativ al UE și, de asemenea, îi țin pe aceștia la curent cu evoluțiile din cadrul UE, găzduind reuniuni și conferințe ale CoR în regiunile și orașele lor.

Principiile de bază și domeniile de competență ale CoR

Principii fundamentale

- Guvernanța pe mai multe niveluri

- Proximitatea

- Subsidiaritatea

Domenii de competență

CoR se poate pronunţa pe toate temele majore de interes regional şi local.

Printre acestea se numără:

coeziunea economică, socială și teritorială;

ocuparea forței de muncă;

afacerile sociale;

educația, tineretul și cultura;

sănătatea publică;

transporturile;

sportul;

mediul, energia şi schimbările climatice;

EVENIMENTE LOCALE 

http://cor.europa.eu/ro/events/Pages/cor-local-events.aspx

Comitetul European al Regiunilor (CoR) invită cetățenii să vorbească despre Europa în cadrul unor evenimente publice locale și regionale !

Aceste evenimente pot fi organizate în parteneriat cu membrii CoR în calitate de „ambasadori ai UE la nivel local”, cu orașele, provinciile, regiunile și asociațiile și rețelele lor naționale și cu alte instituții ale UE în statele membre.

Își pot depune candidatura toți cei interesați să găzduiască, în 2016, manifestări locale care corespund priorităților noastre politice și criteriilor de selecție și al căror obiectiv principal constă în:

a antrena cetățenii, în special tinerii, într-o comunicare bidirecțională pe teme legate de UE, care să permită exprimarea intereselor și așteptărilor existente în teritoriile UE;

a contribui la lucrările legislative ale CoR, prin dezbateri locale privind legislația UE în curs de elaborare și impactul potențial al acesteia asupra regiunilor și orașelor;

a sprijini schimbul de cunoștințe și de bune practici între orașe și regiuni;

a consolida cooperarea cu alte instituții ale UE, în special cu birourile naționale ale Comisiei Europene și ale Parlamentului European și cu rețeaua de centre de informare Europe Direct.

Pentru mai multe informații, consultați broșura noastră online și deveniți partener al CoR pentru evenimentul dumneavoastră local!

Ce tip de evenimente pot beneficia de sprijin?

Dialoguri cu cetățenii: o dezbatere deschisă cu cetățenii, în special cu tinerii, cu privire la agenda politică a UE și viitorul Europei;

Dialoguri cu părțile interesate: dezbateri cu părţile interesate de la nivel local şi regional cu privire la elaborarea și monitorizarea avizelor CoR, pentru a aduce o contribuție la activitățile consultative ale CoR;

Conferințe sau seminare: schimburi de cunoștințe și de bune practici între orașele și regiunile UE pe teme legate de afacerile europene și impactul lor la nivel regional;

Cine își poate depune candidatura?

Membrii CoR și autoritățile locale sau regionale pe care le reprezintă;

Regiunile, provinciile și orașele UE;

Asociațiile naționale care reprezintă interese regionale și locale.

Ce căutăm?

Unul sau mai mulți membri ai CoR implicați în mod activ ca vorbitor(i);

Un format deschis și participativ;

O legătură cu prioritățile politice ale CoR și cu planul său anual de comunicare;

Un parteneriat cu alte instituții europene și cu birourile lor naționale (birourile de informare ale Parlamentului European, reprezentanțele permanente ale Comisiei Europene), cu centrele de informare Europe Direct și/sau cu asociații naționale și rețele ale autorităților locale și regionale.

Ce putem oferi?

Sub rezerva evaluării și a disponibilității resurselor financiare, CoR poate oferi anumite servicii, cum ar fi:

acoperirea costurilor ocazionate de participarea moderatorilor;

serviciu de interpretare (maximum 3 limbi);

activități de media și comunicare;

rambursarea cheltuielilor de călătorie și cazare pentru membrii CoR.

Cum se depun candidaturile?

Citiți dispozițiile privind evenimentele locale;

Prezentați-vă propunerea cu cel puțin trei luni înainte de data propusă pentru evenimentul dumneavoastră;

Completați formularul de candidatură disponibil online;

Includeți toate informațiile necesare, cum ar fi obiectivele, conceptul, sarcinile, proiectul de buget și proiectul de program ale evenimentului.

Contact

Direcția Comunicare Unitatea Evenimente Comitetul European al Regiunilor 

Rue Belliard 99-101 

B -1040 Bruxelles

email: eulocal@cor.europa.eu

web: www.cor.europa.eu/localevents

Datele pe care Biserica Ortodoxă nu le poate contesta. După 26 de ani iese la iveală ADEVĂRUL

http://www.gandul.info/e-oficial-datele-pe-care-biserica-ortodoxa-nu-le-poate-contesta-dupa-26-de-ani-iese-la-iveala-adevarul-15208791.html

În fiecare zi după Revoluţie, în România a mai apărut o biserică nouă. 

După decembrie 1989 şi până la finalul anului trecut au fost construite 8.413 lăcaşuri ale celor 18 culte recunoscute oficial, iar 1.578 se află în construcţie. Cele mai multe, potrivit datelor Secretariatului pentru Culte, aparţin Bisericii Ortodoxe Române, 3.191 de biserici fiind construite după 1989, iar 1,078 aflându-se în construcţie, la data de 31 decembrie 2015. 

Singurele culte care nu şi-au construit noi lăcaşuri după Revoluţie sunt Arhepiscopia Bisericii Armene, Biserica Evanghelică CA din România şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România - Cultul mozaic, care de altfel au, în total, 9.311 credincioşi declaraţi la ultimul recensământ.

O biserică la aproape 1.000 de ortodocşi. 

Aşa arată datele centralizate ale Secretariatului pentru Culte, potrivit cărora Biserica Ortodoxă din România deţine 16.403 lăcaşe de cult, 3.191 fiind construite după Revoluţie, iar la 1.078 încă lucrându-se la data centralizării. 

Pe locul al doilea se află Cultul Creştin Penticostal care are 2.925 de biserici pentru 356.314 credincioşi, adică una la 122 de adepţi. 1.950 dintre lăcaşurile de cult au fost construite după 1989, iar 182 se află în construcţie.

Pe locul al treilea în top se află Biserica Romano catolică cu 1.632 de biserici, dintre care 351 construite după 1989, şi 40 la care încă se lucrează. per total, câte 534 de credincioşi sunt arondaţi în medie fiecărui lăcaş al acestui cult. 

Cultul Creştin Baptist are 1.571 de biserici, 790 ridicate după Revoluţie, 46 încă în construcţie, pentru cei 112.850 de adepţi declaraţi la recensământul din 2011.

Pe locul cinci se află Biserica Reformată din România care deţine 1.352 de lăcaşuri de cult, 314 construite după Revoluţie, una la 444 de credincioşi. 

Per total, în România, cele 18 culte recunoscute prin lege deţin 27.384 de lăcaşuri, dintre care 8.413 au fost construite după decembrie 1989, iar 1.578 se aflau în construcţie la sfârşitul anului trecut. 

Câţi bani au mers către construcţia de biserici în ultimii ani

După Revoluţie, statul a susţinut alocarea de sume generoase pentru construcţia şi repararea lăcaşurilor de cult, politicienii încercând să nu deranjeze bisericile mai ales în an electoral. Chiar dacă pentru acest an, Secretariatul de stat pentru culte nu are prevăzute în buget fonduri la acest capitol, aproape 100 de milioane de lei merg totuşi către biserici prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, prin programul Companiei Naţionale de Investiţii. 

În 2015, Bisericile au primit aproape 177 de milioane de lei pentru construcţie şi lucrări la lăcaşurile de cult, iar în 2014 - 148 de milioane. 

Bugetul alocat pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult s-a ridicat la 35 milioane lei în 2013, 64.264 milioane lei în 2012, 84.785 milioane lei în 2011, 82.703 milioane lei în 2010, 105.259 milioane lei în 2009 şi 266.664 milioane lei în 2008.

O şcoală la patru biserici 

În ultimii 26 de ani, numărul unităţilor de învăţământ din România a evoluat invers proporţional cu cel al bisericilor. Dacă în 1990 erau peste 28.000 de şcoli, creşe, grădiniţe în proprietate publică, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2014 numărul acestora era de 6.422. 

Practic, avem o şcoală la 4 biserici.

 

Previous

Cu banii pentru un apartament şi-au cumpărat un castel în Transilvania. Acum, clădirea este obiectiv turistic

 http://stiri.tvr.ro/cu-banii-pentru-un-apartament-si-au-cumparat-un-castel-in-transilvania--acum--cladirea-este-obiectiv-turistic_72937.html#sthash.Kp5Sbkep.dpuf

09 Aprilie 2016,

Au avut curaj. La numai 25 de ani, o tânără şi soţul ei au lăsat în urmă viaţa din Bucureşti şi au cumpărat un castel în Transilvania. L-au renovat, i-au descoperit poveştile, iar acum le spun mai departe celor care le trec pragul. Castelul din secolul al XVII-lea atrage din ce în ce mai mulţi turişti.

Play

Fullscreen

0:00

-1:53

Loaded: 0%

Progress: 0%

00:00

Mute

De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.

Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.

După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.

A fost descoperită acum 8 ani de familia Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.

În judeţul Covasna sunt peste 100 de conace şi castele care îşi duc poveştile mai departe precum cel de la Tălişoara. Îmbină armonios frumuseţile medievale cu cele contemporane. Printre cei interesaţi de ele se numără chiar Prinţul Charles al Marii Britanii. El deţine în România câteva proprietaţi pe care le-a restaurat în ultimii ani.

448 km/h, noul record de viteza pentru o masina de strada?

http://viteze.ro/stiri/actualitate/448-kmh-noul-record-de-viteza-pentru-o-masina-de-strada/

April 10, 2016 Razvan Scaesteanu

Hennessey Performance implineste anul acest 25 de anisori si se pare ca sarbatoreste cu un nou record mondial de viteza pentru o masina de strada. Anuntul oficial este programat pentru 11 aprilie, adica maine, dar, intr-un teaser video, deja sugereaza ca Venom GT Spyder isi depaseste propria reusita din 2014, cand a atins 432.6 km/h pe o pista a Centrului Spatial Kennedy.

Versiunea dopata a Venom-ului GT Spyder este animata de un propulsor V8 bi-turbo, de 7.0 litri, care functioneaza cu combustibil E85 Flexfuel si dezvolta 1.451 CP, cu 207 mai multi caluti decat in trecut. Hennessey afirma ca supercar-ul accelereaza 0-100 km/h in 2.4 secunde si atinge o viteza maxima de peste 448 km/h (280 mph).

Ca idee, cea mai puternica masina de strada a momentului, Bugatti Chiron, are 1.500 CP si este limitata electronic la 417.6 (261 mph), in modul “Top Speed”. Dar, sub atenta supraveghere a specialistilor Bugatti, Chiron-ul se spune ca ar trece de 460 km/h. Asteptam verdictul pistei…

Drepturile secuilor – o analiză etică

http://corbiialbi.ro/index.php/contact/587-drepturile-secuilor-8211-o-analiza-etica/

de Adriana Macsut - Bucureşti

Cu secole în urmă secuii au ajuns în zona Harghita-Covasna-Mureş şi este meritoriu că au reuşit să îşi păstreze tradiţiile. După unirea Ardealului cu aşa numitul regat vechi românesc li s-a promis că în calitatea lor de minoritate vor avea respectate drepturile. 

În perioada comunistă a început să fie vehiculată ideea că secui vor să îşi facă un ţinut autonom şi să se rupă de România şi să se lipească de Ungaria. În 1987 când am făcut planorism sportiv am avut parte chiar de un instructaj straniu în care ni se spunea că trebuie să ne angajăm că vom lupta contra pericolului secuiesc şi maghiar.

În mintea mea adolescentină de atunci erau doar vrăjeli şi au rămas până astăzi tot aşa. Încă dinainte de a merge la şcoală am vizitat zona secuiască şi am rămas cu amintirea aromei aşa numitului cozonac secuiesc numit kürtös. Chiar mă bucur că pot găsi în Bucureşti kürtös.

Pe 10 martie secuii au vrut să îşi celebreze ziua lor naţională la Târgu Mureş printr-un marş. Primarul Dorin Florea i-a refuzat, dar până la urmă mitingul a avut loc într-un fel de zonă de umbră la limita dintre legalitate şi ilegalitate. 

Monumentul Secuilor Martiri sau Obeliscul Secuilor Martiri (în maghiară Székely vértanúk emlékműve) a fost dezvelit în anul 1875 în Postarét (aşa se numea capătul străzii Secuilor Martiri) din Târgu Mureş pentru a aduce omagiu revoluţionarilor executaţi în 1854 (Mihály Gálffy, Károly Horváth, János Bágyi Török, Ferenc Bartalis,József Várady) după înfrângerea Revoluţiei Maghiare din 1848–49. Monumentul a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale oraşului.

Analiza etică arată tranşant că au fost încălcate drepturile unei minorităţi. Dacă secuii îndrăznesc să se plângă li se va reproşa că sunt trădători şi că vor autonomie. Însă de ce oare autorităţile româneşti îi tratează pe secui ca inamicul public? Oare ce ce este rău în momentul când o minoritate îşi păstrează tradiţiile şi de ce se urmăreşte asimilarea ei? Ce este rău într-o plăcuţă prin care turiştii sunt atenţionaţi că întră în Ţinutul Secuiesc? Sunt întrebări la care răspunsul etic este simplu: nu este nimic rău în faptul că o minoritate luptă să îşi păstreze identitatea. 

Rău este că autorităţile româneşti consideră că dreptul la identitate al secuilor este un atentat la siguranţa naţională.