2014-12-23

Klaus Iohannis isi doreste doua mandate la Cotroceni: Voi fi un mediator, un integrator si un arbitru

de R.M. HotNews.ro Marţi, 23 decembrie 2014, 
Klaus Iohannis
Foto: Facebook
Presedintele Klaus Iohannis afirma, intr-un interviu acordat ziarului francez L'Express, ca isi doreste doua mandate la Palatul Cotroceni, pentru a realiza proiectele pe care si le-a asumat. Acesta isi exprima speranta ca o schimbare a guvernului va avea loc in 2015 sau cel tarziu in 2016 si se defineste drept un presedinte "mediator, integrator si arbitru".
In opinia sa, un presedinte trebuie sa fie un model pentru societate iar "felul in care se comporta, ca persoana publica, trebuie sa inspire natiunea si nu sa o distreze". 
"Credeti-ma, va fi o noua abordare pentru Romania. Totusi, nu presedintele trebuie sa impuna schimbarea. El trebuie sa se sprijine pe un guvern care lucreaza in acelasi sens. Lucrurile nu vor putea evolua corect decat din momentul in care guvernul va fi din aceeasi formatiune politica cu mine, si nu din partea adversarului. Nu se va intampla repede, dar sper ca schimbarea sa aiba loc in 2015. Sau cel tarziu in 2016, dupa alegerile legislative", spune Iohannis, in interviul acordat cotidianului francez, potrivit versiunii in limba romana publicata pe site-ul sau.
Intrebat daca un mandat este suficient pentru a realiza ce si-a propus, presedintele spune ca "lucrurile nu se pot schimba in patru sau cinci ani". 
"De aceea doresc un guvern care sa dureze doua mandate, vreau sa fiu un presedinte care sa aiba doua mandate".
In ceea ce priveste politica externa, Klaus Iohannis nu isi propune sa schimbe nimic in ceea ce priveste cei trei piloni ai sai: parteneriatul strategic cu Statele Unite, relatiile cu NATO si UE. 
"Nu voi schimba nimic din aceasta politica. Ea garanteaza securitatea tarii noastre, situata in estul Europei, si este rezultatul unor decizii politice consensuale. Acest echilibru este dovada ca in Romania este posibila realizarea unui proiect mare pe baza unor acorduri care depasesc, intocmai, clivajele politice", argumenteaza seful statului.
Pe relatia cu Rusia, Klaus Iohannis considera ca "a juca un rol individualist ar fi o mare eroare" astfel incat "nu exista alta cale decat a juca impreuna cu partenerii" Romaniei.
L'Express l-a intrebat pe presedintele Romaniei ce stil va avea, dupa ce Traian Basescu s-a definit un presedinte jucator. 
"Voi fi un mediator, un integrator si un arbitru. Credeti-ma, e un echilibru greu de gasit!", a raspuns Iohannis.
[P] ---------------------------------

Concurență pentru Logan. Mașina ieftină de la Volkswagen

Dec 23, 2014
Volkswagen pregătește o mașină ieftină
Reprezentanții Volkswagen au dezvăluit, în cadrul unui eveniment intern dedicat directorilor grupului, un concept de vehicul cu preț scăzut.
Modelul ar urma să fie comercializat începând din 2016 pe piețele emergente, sub o marcă specifică, după cum relatează revista franceză Challenges, citată de agerpres.ro.
“Lucrăm la un vehicul cu preț scăzut, logic cu tarife sub cele de la debutul gamei actuale a Volkswagen, adică mai puțin de 80.000 de yuani (8.500 de euro) în China”, declara recent Christian Klingler, responsabil de vânzări în comitetul director al Volkswagen.
Klingler a spus că țările care vor avea prioritate pentru vânzarea noului model vor fi China, cu “declinări regionale” în Rusia, America de Sud sau în alte țări emergente.
Întrebat dacă marca va ajunge și în Europa de Vest, reprezentantul grupului german Volkswagen a răspuns că “nu e bine să spui niciodată nu. Însă acest lucru nu este prevăzut a priori”.

2014-12-20

Legea securităţii cibernetice scoate românii în stradă. Mai multe proteste au fost anunţate duminică în ţară

De adevarul.ro | adevarul.ro 
Comunitatea online reacţionează după ce Senatul României, în calitate de cameră decizională, a adoptat, vineri, în unanimitate, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care le permite reprezentanţilor serviciilor secrete să aibă acces la datele deţinute de furnizorii de internet şi telefonie.
Concret, pe reţeaua socială Facebook au fost anunţate proteste ale celor care condamnă Legea Big Brother. Până acum, au fost anunţate două, unul în Piaţa Unirii din Cluj şi altul în faţa Palatului Parlamentului din Bucureşti. 
„Sunt 25 de ani de când oamenii au murit în stradă pentru o Românie fără Securitate, fără supraveghere, intimidare şi incriminare. Dar astăzi politicienii noştri încearcă să reinstaureze controlul absolut şi să pregătească un nou stat poliţienesc”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului din Cluj.
Ziua şi ora protestelor (n.r. - ora 12.00) au fost alese special pentru a coincide cu momentul investirii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României.
Cei care se opun acestei legi îi cer lui Iohannis fie să nu promulge legea şi să o întoarcă în Parlament, fie să sesizeze Curtea Constituţională.
Principala revendicare a manifestanţilor e legată de articolul 17 din această lege care dă dreptul diferitelor instituţii ale statului – în special a serviciilor secrete – să obţină de la distribuitorii de internet accesul la informaţii private, fără a avea nevoie de mandat judecătoresc.
Cerem Parlamentului României: dacă Preşedintele nu trimite legea către CCR, dar refuză să o semneze şi o trimite înapoi în Parlament pentru revizuire, să respecte litera şi spiritul Constituţiei române şi să modifice legea de aşa natură încât să împiedice în mod explicit posibilitatea ca această lege să fie folosită în mod abuziv şi discreţionar de către instituţiile beneficiare”, se mai arată pe o pagină de Facebook care anunţă un protest în Piaţa Constituţiei din Capitală.
Mai mult, a fost creată şi o petiţie prin care se cere anularea acestei legi.
Ce spun internauţii
„În 1989 oamenii au ieşit în stradă pentru că erau urmăriţi, filaţi, turnaţi, pentru că le era violată corespondenţă, pentru că le erau deschise coletele, pentru că Securitatea intra în case fara mandat. Acum se repeta istoria. Şi nimeni nu îşi mai aminteşte pentru ce au murit oamenii în '89. Iar unora li se pare chiar normal”, se arată într-un comentariu făcut de un internaut pe Facebook Adevărul.
Ei, că nici nu aveau acces dacă nu era legea! Hai să fim serioşi!”, comentează şi Inna Anovici.
„Păi să atacăm legea în primul rând, aşa e democratic, primul pas”, îndeamnă Angel Cristian Şirbulescu, tot într-un comentariu pe Facebook.
„În curând, Facebookul şi alte reţele de socializare vor fi din ce în ce mai cenzurate. Şi-au dat «ăştia» seama - indiferent cine or fi ăştia - că nu pot controla grupurile ce se formează în virtual şi manifestează în real contra nedreptăţilor, indiferent care ar fi ele. Nu vei mai putea fi «impotriva»”, scrie George Olteanu Claudiu.
Legea, adoptată în unanimitate
Raportul comisiei de apărare din Senat, cu amendamente, a fost adoptat cu 95 de voturi „pentru”, iar proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi „pentru”.
În luna mai, Guvernul a iniţiat un proiect de lege privind securitatea cibernetică, pe motiv că „România este cu certitudine vizată de entităţi ostile active în mediul virtual, nivelul de securitate cibernetică fiind - în prezent -insuficient pentru a face faţă unor atacuri de nivel ridicat ori cu intenţii distructive“. Numai că Guvernul a avut grijă să le oferă structurilor de securitate posibilitatea de a avea acces la informaţii privind datele personale, lucru aspru criticat de Curtea Constituţională.
Pentru realizarea securităţii cibernetice, deţinătorii de infrastructuri cibernetice au următoarele responsabilităţi: să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării“, se arată la articolul 17 din proiectul de lege iniţiat de Guvernul României.
Infrastructurile cibernetice sunt definite în proiectul de lege astfel: infrastructuri din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice. Alfel spus, furnizori de internet, telefonie, mail sau facebook.
Totodată, la impactul social pe care îl va genera proiectul iniţiat de Guvern, se precizează că: „proiectul de act normativ va contribui la conştientizarea publicului cu privire la natura multivalentă a spaţiului cibernetic şi la creşterea încrederii populaţiei în utilizarea Internetului“. 
Legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor pe 17 septembrie, apoi a ajuns la Senat, iar astăzi a fost adoptată cu unanimitate de voturi, ceea ce înseamnă că Puterea şi Opoziţia şi-au dat mâna, lucru recunoscut şi de liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti: „A fost o decizie politică pe care au respectat-o toate partidele“.
Legea poate fi contestată, în următoarele cinci zile, la Curtea Constituţională, însă e greu de crezut că vreun partid politic va apela la acest demers din moment ce a existat unanimitate de voturi în plen. Dacă nu va trimisă la CCR, legea va pleca spre promulgare la Cotroceni, acolo unde preşedintele Klaus Iohannis are trei variante: o poate promulga, o poate întoarce, o singurtă dată, În Parlament spre reexaminare sau o poate trimite şi el la Curtea Constituţională. Aşadar, intrarea în vigoare a acestei legi, care oferă puteri şi mai mari serviciilor, stă în pixul lui Iohannis.
Alte două încercări ratate
Parlamentarii au mai adoptat două proiecte de lege în domeniul securităţii cibernetice - legea Big Brother şi legea cartelor prepay - care permitea amestecul serviciilor secrete în chestiuni privind dreptul la viaţă privată. Deşi au fost susţinute public de şeful SRI, George Maior, de parlamentari din comisia de control SRI şi chiar de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, ambele legi au fost declarate neconstituţionale de CCR, chiar cu unanimitate de voturi. 
Curtea a admis, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat ca dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale“, spuneau magistraţii CCR.
De asemenea, legea privind cartelele prepay a fost declarată neconstituţională în ansamblul său, pentru că nu oferă garanţii care să asigure confidenţialitatea datelor personale. Actul normativ declarat neconstituţional prevedea ca persoanele care deţin o cartelă telefonică prepay, precum şi cele care intenţionează să cumpere o astfel de cartelă ar fi trebuit să se înregistreze din 2015 la operatorul de telefonie cu un act de identitate. În prezent, cumpărarea sau deţinerea unei cartele telefonice prepay nu presupune prezentarea buletinului de către cumpărător.
„Dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal“, arătau magistraţii CCR, care au transmis Parlamentului să pună cele două legi în acord cu decizia Curţii. Însă Parlamentarii au ţinut legile la sertar şi vineri au votat noul proiect in iniţiat de Guvern, care ignoră practic prevederile CCR.
Preşedintele Comisiei de Control a SRI, deputatul PSD Georgian Pop, spunea, după ce legea prepay a fost respinsă de Curte: „Din păcate, în momentul de faţă, paradigma este bazată pe dihotomie. Pui, pe de o parte, dreptul la intimitate şi, în contrapondere, dreptul la securitate şi la viaţă. Dar această paradigmă este greşită.Dreptul la intimitate este respectat. Dar cu dreptul la viaţă şi la securitate ce facem?“
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Legea securităţii cibernetice a fost adoptată în unanimitate. Serviciile secrete au acces la informaţii de internet şi telefonie
Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat,vineri, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care le permite reprezentanţilor serviciilor secrete să aibă acces la datele deţinute de furnizorii de internet şi telefonie. Practic, Parlamentul a adoptat o nouă lege Big Brother, puţin modificată.

2014-12-02

Tânărul care a interpretat imnul României în gara din Amsterdam, în aplauzele olandezilor, a refuzat să meargă la Antena 3

De adevarul.ro - | adevarul.ro 
Valentin Astănculesei, tânărul care a interpretat imnul României în Gara Centrală din Amsterdam, a refuzat invitaţia postului de televiziune Antena 3, de a fi prezent în emisiunea moderată de Mihai Gâdea,
Valentin Astănculesei a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care spune că, în urma filmuleţului apărut pe internet, a primit foarte multe mesaje, iar într-unul dintre ele a fost invitat în emisiunea lui Mihai Gâdea de la Antena 3.
N-am televizor şi nu ştiu ce emisiuni sau ştiri mai sunt, dar ştiu de la voi (prietenilor de pe Facebook, n.r.) că am apărut azi la ştiri datorită share-urilor voastre şi vă mulţumesc! Am primit câteva mesaje din partea unor oameni din media, iar într-unul din ele am fost invitat astăzi (luni, n.r.) la Antena 3, în emisiunea lui Mihai Gâdea. Mi-au vorbit frumos şi mi-au pus la dispoziţie şi un pian şi, cu toate că părinâii mei nu şi-ar mai fi încăput în pene de bucurie dăcă m-ar fi văzut pe ecran, i-am refuzat. Nu sunt un simpatizant al Antenelor, cu atât mai puţin al domnului Gadea şi consider că am luat cea mai bună decizie”, spune Valentin în mesajul de pe reţeaua socială.
Mai multe persoane care erau prezente în Gara din Amsterdam s-au oprit pentru a-l acompania pe Valentin Astănculesei.
Imnul României, interpretat de un român în gara din Amsterdam, în aplauzele olandezilor

Cum vor aleşii să dea lovitura de graţie Agenţiei Naţionalede Integritate: legea pe care o „coc“ în Parlament, semnată de un ministru

De adevarul.ro - | adevarul.ro 
Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, dar şi alţi aleşi de la PSD, UNPR, UDMR şi PP-DD au depus un proiect de lege prin care modifică legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate.
Aleşii propun ca legea să fie modificată, astfel încât o persoană declarată incompatibilă sau în conflict de interese să nu mai poată ocupa o funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, timp de trei ani, relatează Hotnews. Concret, parlamentarii, vor ca incompatibilii să nu mai poată ocupa aceeaşi funcţie, dar să le permită să ocupe alte funcţii eligibile, contrar Deciziei CCR care stabileşte că sintgma “aceeaşi funcţie” le include pe toate cele eligibile.
Propunerea a fost înregistrată la Senat, iar la 24 noiembrie, Eugen Nicolicea a cerut de la ANI un punct de vedere şi, potrivit informaţiilor obţinute de Hotnews pe surse, ANI a răspuns că propunerea „urmăreşte diminuarea până la eliminare a sancţiunilor ce decurg din încălcarea regimului conflictului de interese şi incompatibilităţilor“.
Printre iniţiatori se numără Cosmin Necula, deputat PSD, Marton Arpad (UDMR), Ciprian Nica (vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor), Luminiţa Adam (PP-DD).
Propunerea vizează modificarea articolului 25 din lege, care va stipula, punctual: 
2.1 Dacă persoana a ocupat functia de primar, viceprimar sau consilier local  nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste functii pe o perioadă de 3 ani de la incetarea mandatului, fiind incompatibil cu aceste functii. 
2.2 Dacă persoana a ocupat functia de presedinte al consiliului judetean, vicepresedinte al consiliului judetean sau consilier judetean nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste functii pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, fiind incompatibil cu aceste functii. 
2.3. Dacă persoana a ocupat functia de deputat, senator sau parlamentar european nu mai poate ocupa  niciuna dintre aceste functii pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului, fiind incompatibil cu aceste functii.