CONSILIUL JUDETEAN CLUJ - Evaluarea si selectia proiectelor finantate

https://www.cjcluj.ro/evaluarea-si-selectia-proiectelor-finantate/

 Informare de presa

Ref. Consiliul Judetean a inceput perioada de evaluare si selectie a proiectelor cu finantare nerambursabila

Vineri, 16 martie 2018, s-a incheiat perioada in care entitatile non-profit - organizatii, asociatii si fundatii neguvernamentale fara scop lucrativ, precum si entitatile publice care implementeaza programe si proiecte din sfera tineretului si activitatilor socio-educationale, a sportului, culturii si cultelor religioase recunoscute in Romania, dar si din sfera Centenarului Marii Uniri au avut posibilitatea de a depune, la sediul Consiliului Judetean Cluj, documentatia necesara in vederea obtinerii de fonduri nerambursabile.

Astfel, odata incheiat procesul de depunere a cererilor de finantare, incepand de luni, 19 martie, 2018, ora 12.00, si pana miercuri, 21 martie 2018, ora 12.00, comisiile special constituite la nivelul Consiliului Judetean, pentru fiecare domeniu in parte, deruleaza procedura de evaluare si selectie a proiectelor depuse.

,,Ne vom asigura ca intregul proces de alocare a finantarilor nerambursabile este cat mai deschis si transparent. In acelasi timp, ne dorim sa fim cat mai operativi iar finantarile sa fie acordate acelor entitati care deruleaza proiecte cu adevarat utile pentru comunitate.”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Cluj, domnul Alin Tise.

In urma centralizarii cererilor de finantare depuse la registratura institutiei s-a constatat o usoara crestere, comparativ cu anul 2017, a numarului total al solicitarilor, acesta ajungand in 2018 la 735, comparativ cu 708, in anul precedent.

Departajat, pe domenii de interes, cele mai multe cereri pentru alocari de fonduri au fost identificate in sfera cultelor – 296 de solicitari, bugetul stabilit pentru acest domeniu fiind de 2.000.000 de lei. Un numar semnificativ de proiecte au fost depuse si in sfera tineretului – 156 si a culturii – 130, sumele totale alocate pentru finantarea acestor doua domenii fiind de cate 500.000 de lei pentru fiecare in parte. In acelasi timp, pentru sustinerea structurilor sportive suma disponibila in acest an este de 1.200.000 de lei, numarul de solicitari depuse fiind de 95.

Totodata, din dorinta de a marca in mod corespunzator Centenarul Marii Uniri, Consiliul Judetean a pus la dispozitia celor interesati suma de 300.000 de lei, numarul solicitantilor care si-au manifestat dorinta de a organiza actiuni si activitati specifice acestui domeniu fiind de 58. 

Dupa finalizarea proceduri de evaluare si selectie a proiectelor, pe site-ul oficial al forului administrativ judetean www.cjcluj.ro va fi afisata lista tuturor entitatilor ale caror initiative indeplinesc conditiile cerute pentru acordarea de finantare si suma propusa a fi alocata fiecarei organizatii in parte, decizia finala urmand a fi luata prin hotarare in cadrul unei sedinte a Consiliului Judetean. Totodata, aceste structuri non-profit vor fi instiintate atat in scris, cat si in format electronic, in legatura cu aprobarea finantarii programului propus, valoarea finantarii, precum si in ce priveste alte aspecte legate de implementarea in conditii corespunzatoare a proiectului.

Biroul de presa, 19 martie 2018

După CCR: Legea de înfiinţare a liceului maghiar din Târgu-Mureş, neconstituţională. UDMR: E o ruşine. Nu putem vorbi de un stat de drept

http://adevarul.ro/news/politica/curtea-constitutionala-pronunta-sesizarii-pnl-pmp-privind-legea-infiintare-liceului-romano-catolic-targu-mures-predare-limba-maghiara-1_5aaf3b08df52022f75bede24/index.html

19 martie 2018,  

Liviu Dragnea şi Kelemen Hunor colaborează în Parlament Curtea Constituţională a României a admis luni sesizarea PNL şi PMP referitoare la proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş. UDMR a avut o reacţie dură după anunţul CCR, formaţiunea maghiaă afirmând că e o ruşine ce se întâmplăm în Românie şi că nu se poate virbi de un stat de drept democratic în cazul de faţă. 

Cei de la UDMR au avut o reacţie promptă şi dură la adresa CCR şi a statului român. „Este o ruşine pentru România europeană faptul că înfiinţarea unei şcoli minoritare este declarată neconstituţională!“, se arată într-un comunicat al UDMR. „Decizia Curţii Constituţionale este revoltătoare. Suntem dezamăgiţi, comunitatea noastră este dezamăgită. Nu putem vorbi despre un stat de drept democratic în momentul în care Parlamentul nu poate aplica drepturile minorităţilor garantate de Constituţie - a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor după decizia Curţii Constituţionale de a împiedica înfiinţarea unei şcoli romano-catolice la Târgu Mureş“, mai arată comunicatulUDMR. UPDATE Judecătorii CCR au fost de acord cu faptul că înfiinţarea unei instituţii de învăţământ nu poate fi făcută prin derogare de la Legea educaţiei în care e prevăzut faptul că prin ordin de ministru şi prin colaborare cu instituţiile locale are loc înfiinţarea ueni noi instituţii de învăţământ. „În urma deliberărilor,
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc este neconstituţională. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii“, se arată în comunicatul CCR. „În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art.4 alin.(2) şi art.16 alin.(1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecţia constituţională a principiului autonomiei locale, prevăzut de art.120 alin.(1) şi art.121 alin.(1) şi (2) din Constituţie“, a mai precizat sursa citată. Legea a fost atacată la Curtea Constituţională în 13 februarie, sesizarea fiind formulată de 50 de parlamentari PNL şi 16 parlamentari PMP. Preşedintele executiv al PMP Eugen Tomac a afirmat că înfiinţarea liceului reprezintă „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului”. „În anul Centenarului cred că trebuie să discutăm despre lucruri care ne unesc, care reprezintă tot ceea ce este solid şi de perspectivă pentru toţi cetăţenii României. Considerăm că minorităţile sunt o bogăţie pentru această ţară, însă, atunci când se trece linia roşie, trebuie să acţionăm. Decizia aberantă a PSD şi a celorlalţi sateliţi de a susţine un demers care nu are nimic în comun cu revendicările unei minorităţi din România trebuie sancţionate”, a declarat Tomac. El susţinea că există temei de neconstituţionalitate în această lege şi critica „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului”.
„Considerăm că există suficient temei de neconstituţionalitate în această lege şi credem că ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români în anul Centenarului trebuie reduse, nu încurajate. Acest troc politic trebuie condamnat (...) Credem că, dincolo de obiective politice, există interesul naţional cu care nu trebuie să ne jucăm şi noi am acţionat în acest sens”, a continuat Tomac. De asemenea, deputatul PNL Florin Roman a susţinut că legea este „profund neconstituţională”, aceasta deschizând „o cutie a Pandorei”. Roman a afirmat că acest liceu este un "tain” pe care majoritatea PSD-ALDE l-a plătit UDMR pentru a susţine deciziile lor. „Avem de-a face cu o lege profund neconstituţională. Nu trebuie să fi mers prea mult la şcoală, ca e maghiară, că e română, să înţelegi că nu poţi trece peste Legea educaţiei naţionale, să înfiinţezi o unitate distinctă printr-o lege separată. Se deschide o cutie a Pandorei extrem, extrem de periculoasă. Se trece cu buldozerul peste autonomia locală, peste separaţia puterilor în stat şi, practic, discutăm deschis despre tain pe care PSD-ALDE îl plăteşte liderilor UDMR pentru susţinerea unui Guvern anti-economic şi anti-naţional”, a spus deputatul PNL. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că nu există niciun element de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş şi a acuzat PNL şi PMP că „folosesc orice ocazie să blocheze dialogul romano-maghiar”. "PNL şi PMP greşesc prin acţiunile lor care împiedică înfiinţarea şcolii. În acest moment, aceste partide folosesc orice ocazie să blocheze dialogul romano-maghiar, resping orice iniţiativă importantă pentru comunitatea maghiară”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce PNL şi PMP au contestat la CCR legea de înfiinţare a Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş. Kelemen mai spunea că PNL şi PMP trag de timp, îngreunând, astfel, procedurile legale pentru înfiinţarea liceului, în condiţiile în care până la decizia finală a Curţii Constituţionale nici preşedintele nu poate promulga legea şi sunt întârziate şi deciziile administrative care vizează înfiinţarea loceului. „Mesajul transmis de PNL prin atacarea legii la CCR este unul antimaghiar, demonstrează şi o atitudine ultranaţionalistă. Şcoala nu este a UDMR-ului, nu este a formaţiunii noastre, şcoala este a comunităţii maghiare locale din Târgu Mureş. În 2018, liberalii şi Mişcarea Populară ar trebui să lupte mai degrabă cu Partidul Social Democrat şi nu cu maghiarii”, a declarat preşedintele UDMR. Kelemen Hunor mai spunea că PNL şi UDMR fac parte din aceeaşi familie politică, PPE, şi este de neînţeles de ce liberalii împiedică orice gest de apropiere între cele două comunităţi. „Astfel, chiar dacă nu imediat, dar pe termen lung, PNL va trebui să dea o explicaţie pentru izbucnirile antimaghiare şi pentru atitudinea ultranaţionalistă pe care o manifestă în ultima perioadă”, a adăugat Kelemen.
 Proiectul legislativ al UDMR pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, cu predare exclusiv în limba maghiară, a fost adoptat în 7 februarie de Senat, în calitate de for decizional, cu 71 voturi "pentru”, 20 voturi "împotrivă” şi o abţinere. Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaţilor la finalul lunii decembrie, cu 18 voturi "pentru” şi o abţinere în comisia de învăţământ a Camerei, iar PMP şi PNL au părăsit sala. Iniţiativa a fost susţinută inclusiv de deputaţii USR, care au explicat că, dincolo de "trocul politic”, se află dreptul copiilor la educaţie. „Se înfiinţează Liceul Teologic Romano-Catolic II Rákóczi Ferenc, denumit în continuare Liceul, ca unitate de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maghiară, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în localitatea Târgu Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 15, corp B, judeţul Mureş, prin divizarea parţială a Liceului ‘Bolyai Farkas’ din Târgu Mureş'”, se arată în proiect.
 Liceul cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică fiind organizată pe profilurile umanist şi real, iar cea vocaţională pe profilul teologic, specializarea cultul romano-catolic, şi va fi cuprins în reţeaua şcolară începând cu anul şcolar 2018 – 2019, de către Consiliul local Târgu Mureş, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi. Ungaria a anunţat oficial, în 8 septembrie 2017, că nu susţine aderarea României şi Croaţiei la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar motivul invocat a fost închiderea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgul Mureş. Ulterior, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că a vorbit la telefon cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, şi au convenit că partea română va rezolva problema de la Liceul Catolic din Târgu Mureş, iar Ungaria va acorda din nou sprijin României pentru aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
 Scandalul privind desfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş a avut la bază o decizie a Tribunalului Mureş din luna iunie 2017, prin care a fost anulată o decizie din 2014 a Inspectoratului Şcolar Mureş care reglementa înfiinţarea noii unităţi şcolare.
 În septembrie 2017, procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei pe Ştefan Someşan, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş care "a emis, fără drept", decizia prin care a dispus înfiinţarea, începând cu anul şcolar 2014-2015, a Liceului Teologic Romano - Catolic din Târgu Mureş, prin divizarea parţială a Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” din acelaşi oraş şi transferarea claselor cu specializarea „cultul romano-catolic” care funcţionau în cadrul acestuia (4 clase cu un număr de 103 elevi) la unitatea şcolară nou înfiinţată. „În realitate, înfiinţarea unităţilor de învăţământ este atributul administraţiei publice locale şi nicidecum al inspectoratelor şcolare. Acest demers al inculpatului a avut drept consecinţe vătămarea intereselor legitime ale unităţii de învăţământ divizată ilegal (diminuarea bazei materiale fără măsuri compensatorii etc.), vătămarea intereselor legitime ale elevilor de la Liceul Teoretic «Bolyai Farkaş», transferaţi la unitatea şcolară nou înfiinţată, a cărei înfiinţare a fost ilegală, crearea unui folos necuvenit fundaţiei respective, prin înfiinţarea în mod ilegal a unităţii şcolare mai sus menţionate căreia i-a fost atribuită personalitate juridică”, spun procurorii DNA. Alături de fostul şef al ISJ Mureş, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Tamasi Zsolt - Jozsef, director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.

George Soros: „Nu voi sta deoparte”

In articolul de mai jos miliardarul exprimă crezul său despre Brexit, dorind să ne arată că are în cap numai gânduri bune pentru tineri, dar uită că nu de mult a câștigat sume uriașe din mașinații financiare chiar cu riscul că a lăsat mulți engelezi fără loc de muncă... Deși în articolul de față ar dori să credem că traiul greu cu care s-a întâlnit în tinerețe.

Susține cu nonșalanță că ar fi creat locuri de muncă pentru mulți englezi, dar cititorul trebuie să se întrebe, dacă este așa, când crează mult iubitul ”societate deschisă” după ce a împânzit mai toată Europa cu așaziși ONG-uri și fundații care deși nu au fost aleși de numeni doresc să hotărească soarta popoarelor iar prin oamenii cumpărați în diferite organisme europene și din ONU chiar fac schimbări  majore ale legilor stricând regulile, iar prin obligarea țărilor europene să accepte migranți - chiar și ilegali - să schimbe componența etnică! 

Toate manevrele domniei sale -văzute sau chiar nevăzute  - vor duce la formarea noului tip de om - un fel de amesctec afro-arabo-european, care n-are simțământ de nație sau de țară, un adevărat cetățean european, care v-a deveni un bun executant care nu mai gândește ci doar ”trăiește”într-o Societate deschisă”.... Nu are sex, nu are familie este doar o ”masă  de manevră”, care face exact  ce i se spune.... 

https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/george-soros-nu-voi-sta-deoparte-893788

Un text de George Soros pentru „The Mail On Sunday”:

„Sunt, se pare, un „plutocrat străin”. Suma considerabilă pe care am donat-o părții favorabile rămânerii, în dezbaterile Brexit, este „pătată” și ar trebui returnată imediat. Ar trebui să „stau deoparte” de politica britanică. Toate acestea au ieșit la iveală în timpul unui dineu pe care l-am oferit acum doar câteva zile. Nu am făcut niciodată un secret din opoziția mea la Brexit și, într-adevăr, mi-am susținut cauza în mod deschis în paginile ziarului The Mail on Sunday, la vremea referendumului.

Cu toate acestea, și mai dăunător ca orice, mă găsesc în situația să fiu acuzat de „subminarea democrației” – și tocmai această acuzație destul de gravă doresc să o abordez direct. Poate ar trebui să vorbesc puțin despre circumstanțele mele și de ce această țară și democrație înseamnă atât de mult pentru mine.

Experiența care m-a format în viață a fost ocuparea Ungariei de către Germania nazistă în 1944. Fiind evreu, probabil că aș fi pierit dacă tatăl meu nu aranja documente de identitate false și ascunzători pentru familia lui și pentru mulți alți evrei. Am învățat la vârsta de 13 ani cât este de important felul de regim politic care domină.

Ocupația nazistă a fost urmată de regimul comunist pe care l-am găsit atât de restrictiv, încât am lăsat Ungaria și am găsit refugiu în Anglia, unde, la acea vreme, refugiații erau mult mai bine tratați decât sunt acum. Am petrecut nouă ani în această țară și am devenit un anglofil înveterat.

Datorită muncii mele, am ajuns la New York în 1956, dar Marea Britanie mi-a rămas în suflet. Încă mai am o casă în Londra și petrec o parte a anului acolo. În timp ce Lordul Lamont, fostul Cancelar, ar putea să critice implicarea mea ca străin, l-ar ajuta să știe că, de asemenea, am afaceri în Marea Britanie de multă vreme – în același fel în care are Rupert Murdoch, un cetățean American și binecunoscut sprijinitor al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Un lucru bun este că noi doi, „străinii”, am fost mai mult decât bucuroși să aducem locuri de muncă în economia Regatului Unit. Ca tânăr, am fost foarte mult influențat de anii petrecuți în Marea Britanie. Am putut să studiez la London School of Economics unde l-am întâlnit pe marele filosof austriac Karl Popper care mi-a devenit mentor.

El a spus că vrea să-și folosească bogăția pentru a propaga democrația deschisă care promovează discuția rațională și calmă, fără critică personală toxică. Sub influența lui, am ajuns să fac distincția între o societate deschisă – în care oamenii își aleg conducătorii, de la care se așteaptă să servească interesele celor care i-au ales – și o societate închisă, în care conducătorii exploatează oamenii aflați sub controlul lor.

Cred cu pasiune în prima variantă și de aceea am hotărât în cele din urmă să întemeiez Fundația pentru o Societate Deschisă și să dedic bogăția mea propagării beneficiilor democrației deschise și ajutorării celor care suferă represiune. Societatea deschisă este caracterizată prin discuție calmă, rațională, fără critica personală toxică pe care am văzut-o recent.

Sprijin cu mândrie Best for Britain, un grup care dorește ca Marea Britanie să rămână membră a Uniunii Europene. Consider că Brexit este o greșeală tragică. Înainte de Brexit, Marea Britanie s-a bucurat de cea mai bună poziție posibilă: a fost membru al Uniunii Europene, fără să adopte euro.

A permite un referendum asupra apartenenței la Uniunea Europeană a fost o eroare fatală. Experiența arată că referendumurile duc adesea la decizii eronate. Incitați de agitatori fără scrupule, oamenii le folosesc pentru a-și exprima nemulțumirea cu starea prezentă a lucrurilor, mai mult decât să se gândească la consecințe. Dacă condițiile sunt nesatisfăcătoare, nu înseamnă că ele nu se pot înrăutăți. Aceasta s-a întâmplat în Marea Britanie.

Brexit este o opțiune în care ambele părți, Marea Britanie și Europa, pierd. Din punct de vedere politic, fără Marea Britanie, abilitatea Europei de a apăra și promova valorile democrației va slăbi. Europa va suferi în absența presiunii puse de Marea Britanie pentru reformele instituționale necesare. Din punct de vedere economic, Europa va pierde a treia sa economie ca mărime și cel mai puternic sprijinitor al politicilor economice liberale.

Marea Britanie, separată de Europa, va pierde mult din influența sa globală. Marea Britanie va suferi din punct de vedere economic pentru că integrarea cu succes în Europa, timp de 45 de ani, va porni în direcția opusă. Divorțul este un proces foarte distructiv; nu există divorț amicabil. Este o iluzie să se creadă că separarea economică poate fi realizată în numai doi ani. Va lua cel puțin cinci ani și poate mult mai mult. Acest proces va schimba Marea Britanie și Europa din prieteni în dușmani, cel puțin în perioada de tranziție. Înainte de referendum, Marea Britanie o ducea mai bine, economic, decât restul Europei. Dar acest lucru s-a inversat, cu economiile continentale depășind, în timp de Marea Britanie rămâne în urmă.

Efectul incertitudinilor create de Brexit asupra economiei Regatului Unit va deveni evident în mod și mai dureros în următoarele șase luni, pe măsură ce procesul de divorț intră în faza sa cea mai litigioasă.

Ca să agraveze lucrurile, procesul de divorț va preocupa atât Marea Britanie cât și Europa pentru ani de acum înainte, când ambele ar trebui să se unească pentru a rezista inamicilor externi, ca Rusia lui Putin, și pentru a rezolva contradicțiile interne care au făcut unii oameni să privească UE ca inamicul lor.

Brexit a făcut ca sistemul bi-partid să devină depășit. Vechea distincție dintre Stânga și Dreapta este pusă în umbră de distincția dintre a fi pro sau antieuropean. Conservatorii sunt, clar, partidul de Dreapta iar Laburiștii partidul de Stânga, dar fiecare este divizat intern de atitudinea față de Brexit. Acest lucru complică imens negocierile privind Brexit și face dificil pentru Marea Britanie să decidă poziția pe care o are față de Europa și chiar și mai dificil să o schimbe.

Brexit a scindat, de asemenea, câmpul politicii britanice între tineri și vârstnici. Deși am 87 de ani, mă gândesc foarte mult la tinerii care vor trăi în viitorul pe care eu nu îl voi vedea vreodată. Oamenii sub 35 de ani au votat copleșitor pentru a Rămâne și numai cei peste 55 de ani au votat în majoritate pentru Brexit.

Votanții în vârstă au dominat votanții tineri care vor trebui să trăiască cu consecințele Brexit-ului în decadele care vin. Acest lucru agravează deziluzia în rândurile tinerilor față de democrație. De asemenea, avansează posibilitatea ca Marea Britanie să dorească în cele din urmă să re-intre în UE.

Ușile Europei poate vor fi deschise în viitor, dar dacă Marea Britanie pleacă acum, nu va mai putea niciodată să re-intre în UE în aceiași termeni favorabili. Deoarece Brexit este o opțiune din care nimeni nu câștigă, înseamnă că un vot parlamentar pentru a opri Brexit-ul ar fi opusul acesteia. Dar numai o inversare a majorității de 52:48 pentru Brexit nu este suficientă. Majoritatea în favoarea rămânerii ar trebui să fie semnificativ mai mare pentru a convinge Europa că atitudinea Marii Britanii față de Europa s-a schimbat fundamental și că decizia sa merită să fie luată în serios.

Tendința este favorabilă. Întrebarea este cum poate fi accelerat impulsul așa încât să atingă punctul critic în următoarele șase până la nouă luni. Problema este, ce vine mai întâi, oul sau găina: electoratul trebuie să impulsioneze Membrii Parlamentului aleși de ei pentru a le da acestora curajul să se opună conducerii partidului, iar electoratul are nevoie să fie interesat nu numai să voteze dar să participe activ în politică.

Best for Britain caută să depășească impasul prin unirea diverselor forțe care au în comun aspirația lor ca Marea Britanie să rămână parte a Europei. Are sprijinul meu total.”