Ungurii, lovitură cruntă pentru România. Până la urmă, au făcut-o!

Autorul articolului nu cunoaște realitatea actuală a țării în care trăiește, altfel n-ar confunda partea a locuitorilor de vorbitori de limba maghiară cu ungurii din Ungaria. Confuzia despre care de altfel ar fi vorba provine și de la antipatia autorului fața de o parte a locuitorilor din țara în care și el trăiește. 
Revenind la tema articolului trebuie să admitem, că nu cunoaște nici legile țării pentru că altfel n-ar face tam-tam pentru un gest făcut maghiarilor de către tineri extremiști, care de altfel sunt membrii unor asociații de sorgintă ortodoxă și care au fost dezinformate tocmai ”personalități” de origini dubioase...
Faptul că în zona Văi Uzului există mai multe cimitire militare pe primarul Dărmăneștului îi deranja că eroi ai primului război mondiali nu sunt români și a ținut morțiș să demonstreze că el are dreptate, neținând cont că cimitirul este pe teritoriul altei județi și că cheltuie bani publici pentru aș satisface crezul propriu... 
https://www.capital.ro/ungurii-lovitura-crunta-pentru-romania-pana-la-urma-au-facut-o.html?utm_source=capital&utm_medium=recomandari_AI

Valentin Vioreanu 28 iunie 2019

Nu s-au lăsat până nu au făcut ce au promis. După ce inițial amenințase că vor recurge la acest gest, UDMR a luat o decizie radicală privind scandalul din Valea Uzului.

Liderii UDMR au reclamat România la Consiliul Europei din cauza incidentelor care au avut loc la Valea Uzului.

Ei au informat printr-o scrisoare oficială adresată preşedintelui şi vicepreşedinţilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), grupurilor politice ale Consiliului Europei şi liderilor delegaţiilor naţionale ale statelor membre ale UE cu privire la ”încălcările de lege” comise în Cimitirul militar din Valea Uzului, se arată într-un comunicat al Uniunii citat de Agerpres.

În cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a CE din 24 – 28 iunie, UDMR a atras atenţia partenerilor internaţionali „asupra aspectelor de încălcare a drepturilor minorităţilor în cazul evenimentelor din Valea Uzului.

Korodi Attila a spus că, deşi România se consideră mereu un exemplu în gestionarea situaţiei minorităţilor naţionale, nu aceasta este realitatea percepută de comunitatea maghiară din România”, se precizează în comunicat.

„România, chiar şi în prezent, consideră minorităţile care trăiesc aici un factor de risc pentru siguranţa naţională, de aceea şi legile ţării sunt aplicate cu dublă măsură în cazul nostru: au existat o serie de încălcări de lege în cimitirul din Valea Uzului, mai mult, seria încălcărilor este continuată tocmai de instituţiile statului care continuă să ignore legile ţării. Maghiarii din Transilvania nu doresc altceva decât ca legea să se aplice în mod egal pentru toţi, atunci când drepturile, demnitatea, imaginea comunităţii maghiare sunt afectate”, a declarat Korodi Attila la Strasbourg.

El a prezentat, totodată, şi rezumatul scrisorii în care este descrisă situaţia din Valea Uzului şi căreia i-au fost anexate materiale foto şi video despre evenimentele din 6 iunie, se menţionează în comunicatul UDMR.

Între mai multe localităţi de la limita judeţelor Harghita şi Bacău există dispute privind hotarul administrativ, cel mai cunoscut caz fiind cel legat de cimitirul eroilor de la Valea Uzului, despre care primăria harghiteană Sânmartin spune că îi aparţine, iar primăria din Dărmăneşti (judeţul Bacău) susţine că se află pe domeniul său public.

Slujbă ecumenică la aniversarea a 30 de ani de la Picnicul Paneuropean

https://www.hirado.hu/2019/08/19/slujba-ecumenica-la-aniversarea-a-30-de-ani-de-la-picniculpaneuropean/

2019. 08. 19.  MTI

Sopron, luni, 19 august 2019 (MTI) - Cu ocazia aniversării a 30 de ani de la Picnicul Paneuropean, la biserica evanghelică din oraşul maghiar Sopron a avut loc o slujbă ecumenică, la care a participat premierul ungar Viktor Orbán şi cancelarul german Angela Merkel.

În cuvântarea sa, cardinalul primat Péter Erdő, arhiepiscopul de Esztergom şi Budapesta, a spus că, după căderea Cortinei de Fier şi căderea Zidului Berlinului, locul rezistenţei militare şi politice a putut fi ocupat de întâlnirea liberă a popoarelor europene separate pe baze ideologice.

Acest lucru a fost posibil deoarece creştinismul a spus “nu” principiului potrivit căruia entitatea care poate decide ce este bine şi ce este rău, este puterea formată din oameni. Acesta este contextul în care devine clar că lumea, umanitatea, naţiunea noastră, dar şi celelalte popoare au sens şi valoare, a explicat.

Atunci când în urmă cu 30 de ani au început marile schimbări, noi ne-am bucurat, în calitate de creştini, de libertate mai mare, de posibilitatea exercitării mai libere a religiei. Dar şi de faptul că oamenii, care acum se cunoşteau deja unul pe altul, care s-au îmbogăţit în urma unei multitudini de întâlniri personale şi umane, care se respectau reciproc, pot dezvolta şi împărtăşi cu ceilalţi valorile comunităţii şi culturii lor proprii, a concluzionat Péter Erdő.

În cuvântul său de salut, Zoltán Balog, preot al Bisericii Reformate a Vorbitorilor de Germană din Budapesta, a subliniat că libertatea pe care ne-a oferit-o Dumnezeu nu este una nelimitată, ci una responsabilă. Ne aducem aminte cu recunoştinţă de cei care în urmă cu 30 de ani şi în perioada care a urmat au făcut ceva pentru libertatea oamenilor şi a naţiunilor din Europa, a spus.

În rugăciunea sa de mulţumire, acesta a amintit: în libertatea creştină, Dumnezeu l-a făcut pe om capabil de bine, de frumos şi de adevăr, de cooperare şi de solidaritate.

În rugăciunea sa de mărturisire a păcatelor, Péter Kondor, episcop al Eparhiei Sud a Bisericii Evanghelice din Ungaria, a amintit că Dumnezeu a arătat ţărilor calea de ieşire din captivitatea totalitarismului şi a restabilit libertatea vieţii şi a demnităţii umane.

Alături de Viktor Orbán şi Angela Merkel, la slujba ecumenică au mai participat, printre alţii, Péter Szijjártó, ministrul ungar

al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, László Palkovics, ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Gergely Gulyás, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, Judit Varga, ministrul ungar al justiţiei, Katalin Novák, secretar de stat în cadrul ministerului ungar al resurselor umane, responsabil pentru relaţia cu familiile şi tineretul.

Picnicul Paneuropean a avut loc la 19 august 1989, în localitatea Sopronpuszta din Ungaria, în imediata apropiere a graniţei dintre Ungaria şi Austria. Peste graniţa deschisă temporar, sute de cetăţeni din RDG au ajuns în Austria.

Cea mai mare pensie din România: 74.000 de lei, bani primiţi lunar de un fost procuror comunist

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cea-mai-mare-pensie-romania-74000-lei-bani-primiti-lunar-fost-procuror-comunist-1_5d43c7f4892c0bb0c61ba7ee/index.html

2 august 2019, Afrodita Cicovschi

Un fost procuror şi comandant de penitenciar încasează lunar o pensie astronomică, de aproape 74.000 de lei, echivalentul a mai mult de 15.000 de euro, a informat Ministerul Muncii, răspunzând solicitării liberalului Forin Roman. „Gheorghe Bălăşoiu, fost procuror comunist şi fost comandat al Penitenicarului Colibaşi, este românul care încasează cea mai mare pensie. Conform unui răspuns al Ministerului Muncii, la solicitarea liberalului Florin Roman, cea mai mare pensie aflată în plată este de 73 890 de lei, adică peste 15 000 de euro lunar şi este încasată de un fost magistrat”, scrie B1tv. ADVERTISING inRead invented by Teads Potrivit calculelor „Adevărul”, în luna iunie, statul a plătit pentru pensiile speciale sume de 88,29 milioane de lei, bani suplimentari pensiei pe care privilegiaţii o încasează în baza contributivităţii. 

 Potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), cea mai mare pensie brută plătită în acest an este de 73.890 de lei, din care 7.189 de lei sunt opriţi ca impozit. Aşadar, cel mai bine plătit pensionar din România încasează lunar 66.701 lei, scrie realitatea.net. 

 Casa Naţională de Pensii Publice a refuzat să precizeze dacă pensionarul care a încasat în ianuarie 2019 suma de 66.701 lei este acelaşi om care în iunie 2018 avea o pensie netă de 51.334 de lei. 

 Surse citate de Bugetul.ro spun că Gheorghe Bălăşoiu, fost procuror-şef în judeţul Argeş şi fost comandant al Penitenciarului Colibaşi a rămas şi în 2019 cel mai bine plătit pensionar din România. 

Categoriile care beneficiază de pensie specială (de serviciu) sunt: consilierii de conturi şi auditorii externi ai Curţii de Conturi, judecătorii şi procurorii, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor de judecată şi al parchetelor, funcţionarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil şi membrii ai corpului diplomatic.