Premierul Ungariei Viktor Orban şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin la Budapesta alături de şefii bisericilor creştine din Orientul Mijlociu..
Cu venirea la putere în Republica Moldova a unui guvern minoritar controlat de Partidul Socialist al preşedintelui pro-rus Igor Dodon, România s-a trezit înconjurată de state conduse de preşedinţi sau guverne aliate sau care au legături strânse, politice şi economice, cu Moscova.
În Ungaria, premierul din ce în ce mai eurosceptic Viktor Orban face adesea schimb de vizite cu preşedintele rus Vladimir Putin - liderul unei ţări pe care Uniunea Europeană şi SUA o sancţionează pentru că şi-a alipit o parte din teritoriul Ucrainei, stat vecin Uniunii şi României. Ungaria este săracă în resurse energetice şi are nevoie de gazele şi tehnologia nucleară ale Rusiei, iar Orban profită de prestigiul dat conducătorului unei mărunte ţări europene de prietenia unuia dintre cei mai temuţi lideri din lume. Putin a venit la Budapesta la sfârşitul lunii octombrie.
În Ucraina, noul preşedinte, actorul Vladimir Zelenskiy, a evitat în campania electorală să spună ce strategie are în legătură cu agresiunile Rusiei şi estul ţării, măcinat de război, iar ultimele sale acţiuni sugerează că pentru pace este deschis la compromisuri cu separatiştii pro-ruşi şi dispus să lase Crimeea ruşilor. Zvonuri din presă spun că Zelenski a acceptat recent să se întâlnească cu Putin în Kazahstan.
Şi conducătorii politici ai Bulgariei fac schimburi de vizite cu Putin. Premierul bulgar Boiko Borisov îl aşteaptă pe preşedintele rus la Sofia anul viitor pentru a sărbători împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între cele două ţări. Ca şi Ungaria, Bulgaria este interesată de gazele ruseşti, de care este dependentă. Pe teritoriul ei va trece o ramură a gazoductului TurkStream, alternativă la defunctul South Stream, care aduce gaze naturale ruseşti direct în Turcia, apoi în Bulgaria şi Serbia, iar de acolo în Ungaria. Bulgaria şi Ungaria sunt membre ale NATO şi UE, structuri incompatibile cu interesele Rusiei.
Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei în regiune care, deşi este în proces de aderare la UE, a încheiat, în pofida avertismentelor Comisiei Europene, un acord de comerţ liber cu Uniunea Economică Eurasiatică, organizaţie prin care Putin vrea să blocheze expansiunea influenţei UE spre Est.
În Cehia, preşedintele Miloö Zeman este un bine cunoscut prieten al lui Putin. În politica externă a ţării sale, cea mai avansată economie din fostul bloc comunist, Zeman s-a poziţionat adesea contra guvernului şi este considerat cel mai influent şi fidel aliat al Kremlinului în Europa Centrală.
De remarcat este că relaţiile Ungariei şi Bulgariei cu Rusia au avut în ultimii ani episoade mai tensionate, însă sunt analişti care spun că acestea au fost spectacole pentru ochii lumii, iar legăturile cu Kremlinul au rămas la fel de profunde.
Astfel, la începutul anului premierul maghiar Orban le-a spus diplomaţilor americani că vrea ca ţara sa să fie „neutră, ca Austria“, în eforturile Washingtonului de a împiedica extinderea influenţei Rusiei şi Chinei, după cum scrie The Wall Street Journal. Apoi, Budapesta a insistat pe renegocierea acordului de finanţare a proiectului prin care o companie rusă extinde centrala nucleară maghiară Paks. Se vorbea deja atunci de desprinderea Ungariei de pe orbita Moscovei.
Proiectul nuclear este finanţat cu un credit de zece miliarde de euro de la Rusia, iar guvernul Ungariei a convenit în primăvara acestui an cu Moscova să înceapă rambursările după ce cele două reactoare noi vor fi conectate la reţea şi vor începe producţia. Contractul prevedea iniţial că Ungaria va începe să plătească ratele din 2026, când reactoarele ar fi trebuit să fie operaţionale. Însă proiectul este întârziat cu doi ani, iar Ungaria ar fi ieşit în pierdere dacă nu modifica termenii. Rosatom a fost aleasă în 2014 să extindă centrala cu două reactoare. Budapesta a făcut secrete condiţiile contractului de finanţare. De atunci, Orban a apărat în repetate rânduri legăturile Ungariei cu Rusia, a permis unor vehicule militare ruse să treacă prin Ungaria pentru a ajunge la o bază militară din Serbia (Serbia primeşte din când în când „donaţii“ militare de la Rusia), deşi Rusia este sub sancţiuni occidentale, a criticat sancţiunile, iar la ultima vizită a lui Putin a redat, pentru el şi liderul rus, imaginea de apărători ai creştinătăţii.
Iar Putin a fost primit de Orban la Budapesta cu un cadou: cu doar câteva ore înainte de conferinţa de presă comună a celor doi şefi de state, diplomaţia ungară şi-a exercitat dreptul de veto în privinţa unei declaraţii comune a NATO referitoare la Ucraina pe motive că aceasta nu conţine referiri la obligaţia Kievului de a proteja drepturile etnicilor maghiari care trăiesc acolo. Ulterior, veto-ul a fost retras deoarece propunerile maghiare au fost incluse în document. În urmă cu cinci ani, Orban a spus că etnicii maghiari din vestul Ucrainei ar trebui să primească cetăţenie dublă şi autonomie, dacă vor. El mizează în alegeri pe voturile etnicilor maghiari din diferite ţări.
În Bulgaria, în septembrie a izbucnit un scandal în care procurorii l-au acuzat de spionaj în favoarea Rusiei pe preşedintele unui ONG pro-rus pentru ca luna următoare un diplomat rus să fie declarat persona nongrata, fiind şi el acuzat de spionaj. Opoziţia acuză guvernul de la Sofia că aruncă în spaţiul public scandaluri false, regizate la Moscova cu ocazia vizitei acolo a premierului bulgar, pentru a-şi acoperi politica pro-rusă. La fel ca Ungaria, Bulgaria a permis transportul, de data aceast pe calea aerului, de armament rusesc către Serbia.
TurkishStream, ramura din Balcani a acestuia şi gazoductele Nord Stream, care aduc gaze ruseşti direct în Germania, au ca scop eliminarea Ucrainei din reţeaua de export de gaze ruseşti.
În Moldova, preşedintele Igor Dodon îi sperie pe moldoveni încă din vară că ar putea răm‚ne fără gaze de la 1 ianuarie din cauza Ucrainei. Soluţiile salvatoare - el, mărinimia Rusiei şi Vladimir Putin, scrie Deutsche Welle. Astfel de temeri a lansat, dar pentru toată Europa, zilele trecute şi liderul rus. Consilierul prezidenţial Ion Chicu, care a acuzat recent oficiali ai UE de „dezastrul“ în care a ajuns Moldova, a devenit premier, notează Euractiv. Dodon îl aşteaptă pe Putin la Chişinău în 2020, „anul Rusiei în Moldova“.
