2021-09-10

HARTA MEȘTEȘUGARILOR DIN ROMÂNIA

hartamestesugarilor.ro

* toți cei care cunosc meșteri pot ajuta în dezvoltarea acestei baze de date
HARTA MEȘTEȘUGARILOR (hartamestesugarilor.ro) – website-ul care cartografiază meșteșugarii din România – se lansat astăzi, 11 aprilie 2018, și are drept obiectiv salvarea unui tip de patrimoniu imaterial – cel reprezentat de experiența meșteșugarilor din România.
„Dorim să promovăm meșteșugarii din România, pentru a putea ajunge mult mai ușor clienții la ei și să antrenăm suficiente comenzi încât să își poată angaja un ucenic, care să transmită meșteșugul mai departe. Acești meșteșugari trebuie să cunoască tehnicile de construcție tradiționale legate de meseria lor. Un efect colateral este încurajarea restaurării patrimoniului construit tradițional cu oameni care înţeleg materialele puse în operă”, spune Pierre Bortnowski, unul dintre coordonatorii acestui proiect, arhitect, cel care a coordonat proiectul PRISPA – în cadrul Solar Decathlon Europe 2012 şi s-a implicat în variate proiecte de restaurare-conservare a mediului construit din România.
Persoana care a inspirat proiectul HARTA MEȘTEȘUGARILOR este arhitectul Șerban Sturdza. Împreuna cu Fundația PRO PATRIMONIO, Editura SIMETRIA & Asociația ARHITERRA, între 2008-2010, s-au publicat o serie de agende ce conțineau datele a 50 meșteșugari pe care îi contactă în mod frecvent, pentru lucrări în domeniul restaurării.
„În ultimii ani, multe asociații implicate în salvarea patrimoniului construit și numeroși beneficiari care vroiau să își restaureze casa ne-au contactat pentru a le recomanda un meşteşugar. Față de artizani (încondeietori de ouă, olari, ţesători, ș.a.) care se adună la diverse sărbători și au deja înființate asociații individuale sau locale, meşteşugarii în domeniul construcţiilor, primii pe care am început să-i cartografiem pe această hartă, nu se pot promova la fel de ușor: munca lor nu este transportabilă și nu sunt prezenţi la târguri. Este important să îi ajutăm să se facă cunoscuţi și să se organizeze la nivel național, înainte ca toată această ştiinţă să se transforme în oale şi ulcele. Dispariţia acestor făuritori duce la o sărăcire care ne va afecta pe toţi, de aceea contribuţia la această hartă este o datorie care ar trebui să ne privească pe toţi”, spune Alexandra Mihailciuc, arhitect, autoarea a 2 cărţi despre meşteşuguri care conţin capitole dedicate inventarierii acestora. (În jurul focului. Arhitectură, tradiţie şi inovaţie în sisteme de încălzire şi gătit, Pro Patrimonio, 2017 şi Arta Feroneriei. Ghid practic de fierărie pentru copii și adulți, Pro Patrimonio, 2018)
Echipa își dorește să încurajeze proiectul de lege care-i vizează pe meșteșugari, pentru ca aceștia să își poată desfășura activitatea într-un mod simplu și oficial. De asemenea, urmaresc să fie un argument pentru crearea unor noi școli profesionale, pentru formarea ucenicilor care să învețe diferite meserii tradiționale, atât teoretic, cât și practic.
Odată cu lansarea site-ului HARTA MEŞTEŞUGARILOR, va exista și o pagină de Facebook (Harta Meșteșugarilor) și, în curând, un cont de Instagram și un canal Youtube.
„Baza de date de până acum cuprinde 200 meșteri, iar media de vârstă a acestora este de 65 ani. Dacă nu ne mişcăm repede în 10 ani, o să fie pierdut un bagaj imens de cunoștințe.
Cei 200 meșteri sunt împărţiţi în vreo 12-15 meserii repartizate pe 7 materiale (dulgher, tâmplar, șițar / șindrilar, ebenist, fierar, tablagiu, pietrar, zidar, sobar, țiglar, zugrav, stufar, ipsosar ș.a.). Sperăm să atingem 1000 meșteri până la vară cu ajutorul tuturor oamenilor care vor să se implice în proiectul nostru” – spune și Sînziana Bortnowski, de asemenea arhitect, parte din echipa de proiect.
În această vară, vom lansa și o campanie de cunoaștere a meșterilor din România, pentru a afla cât mai multe despre meseria și experiența lor și pentru a le prezenta proiectul. Lansarea acestei campanii are ca scop și popularizarea proiectului către publicul larg, deoarece e nevoie ca demersul să iasă din cercul restrâns al specialiştilor şi grupurilor de meşteşugari, ca să-şi atingă ţinta.
Există 3 feluri în care oricine poate ajuta la dezvoltarea acestei hărți. Pe site se găsesc chestionare pentru fiecare opțiune de mai jos:
dacă cunoști un meșter (sau mai mulți), poți să ne trimiți datele lui de contact pe site-ul nostru. După verificare, o să-l adăugam pe hartă
dacă vrei să ne ajuți în campania de cartare pe teren, te poți înscrie online și te vom contacta.
dacă folosești Harta Meşteşugarilor și găsești o greșeală în baza de date, poți să ne atragi atenția prin completarea chestionarului din site. Totodată suntem deschişi la diverse colaborări care pot creşte proiectul.
Harta meșteșugarilor este un proiect realizat în colaborare cu: Institutul Național al Patrimoniului, Fundația Pro Patrimonio, Asociația Artis Periţia, Asociația Maria, Asociația Arché, Asociația Reener Ländchen

Proiectul "Tinerii și mediul înconjurător”

Proiectul "Tinerii și mediul înconjurător” susținut și sponsorizat de Consiliul Local și Primăria Cluj Napoca a fost prezentat la ”XI. Simpozion de dezvoltare rurală” care a fost ținut la Fundația Heltai din Cluj Napoca. Interesul mare al tinerilor din anii trecuți a contribuit la continurea temelor ecologice dar și problemelor ce privesc încălzirea globală.
Anomaliile meteorologice din ultima perioada arată că până și o încălzire de un singur grad poate produce căderi masive de ape pluviale care pot duce la viituri rapide ce nu prea pot fi anticipate.
Evenimentele tragice din Europa de Vest în special Germania și Cehia au produs pierderea a zecilor de vieții omenești, pe lîngă pagubele materiale de milione de euro.
Colectivul de cercetare, membrii precum și voluntari tineri ale Asociației HANGYA au în vedere atât înștiințarea căt și îndrumarea gospodarilor din mediul rural.
In taberele deja tradiționale având teme ecumenice și ecologice au fost bine primit de generațiile tinere.
Se poate afirma că scopul propus a fost atins.
Conducerea asociației dorește să extinde pe intreg județ și de ce nu în toată Transilvania.
Mulțumim și pe această cale Consiliului Municipal precum și Primăriei Cluj Napoca pentru sprijinul financiar acordat.
HZ