Cutremur violent de magnitudine 7,3-7,7 in Mexic

20,mart,2012, 08:34 PM

Posted by GeoX in Stirile Cutremur.net

Un cutremur extrem de violent, cu magnitudinea estimata la 7,3-7,7 grade, s-a produs in seara zilei de marti, 20 martie, in Mexic.

Seismul a avut loc la ora 18h02min timp universal, iar epicentrul sau a fost localizat in statul Guerrero, la circa 25 km est de localitatea Ometepec.

Conform datelor publicate de Centrul Seismologic Euro-Mediteranean, cutremurul s-a produs la adancimea de 20 km si a avut magnitudinea de 7,3-7,7 grade pe scara bazata pe moment seismic. Seismul este cel mai puternic produs in lume de la inceputul acestui an.

Cutremurul de astazi a fost cel mai puternic eveniment seismic inregistrat in Mexic dupa cele 2 cutremure catastrofale din 19-20 septembrie 1985 (de magnitudini 8,1 si respectiv 7,5), seisme care au provocat distrugeri majore in capitala Ciudad de Mexico.

Pana la aceasta ora, nu au fost transmise informatii privind urmarile cutremurului, dar este de asteptat ca in localitatile din zona epicentrala sa existe distrugeri majore, avand in vedere magnitudinea seismului si adancimea focarului. Cutremurul a fost resimtit insa pe o arie larga, atat la Acapulco, cat si in capitala tarii.

Mexicul se afla intr-o regiune seismica activa, situata la convergenta mai multor placi tectonice. De-a lungul timpului, Mexicul a fost zguduit de numeroase seisme majore, dintre care, in ultimii 35 de ani, cele mai grave urmari le-au avut cele din 1985.

Reactii UDMR: Demisia lui Tokes nu e o surpriza, vine prea tarziu

http://www.ziare.com/laszlo-tokes/stiri-laszlo-tokes/reactii-udmr-demisia-lui-tokes-nu-e-o-surpriza-vine-prea-tarziu-1155595

Vicepresedintele UDMR Laszlo Borbely spune ca demisia lui Laszlo Tokes a venit prea tarziu, pentru ca ii fusese ceruta demult, in timp ce Peter Eckestein Kovacs adauga ca ea nu e o surpriza, surpriza este ca, la cat de critic a fost cu uniunea, acesta mai era inca membru al ei.

"In acesti doi ani nu a facut decat sa ne dezbine. Noi i-am cerut de mai mult timp sa-si clarifice pozitia pentru ca nu se poate sa ajungi europarlamentarpe listele unei formatiuni politice si a doua zi sa faci tot posibilul sa ataci acea formatiune politica", a declarat Laszlo Borbely pentru Mediafax.

La randul sau, Peter Eckestein Kovacs a declarat, pentru NewsIn, ca oricum comunitatea maghiara nu il percepea pe Laszlo Tokes pe un membru al UDMR, ci ca pe un opozant.

"Surpriza mai mare in comunitate este ca Tokes a mai fost inca membru al UDMR, toata lumea stie ca este un opozant al Uniunii, ca e liderul spiritual al partidului politic concurent al UDMR. Tokes s-a indepartat de Uniune, n-as vrea sa intru in amanunte cine a gresit, dar acest anunt de demisie nu este nicidecum un tsunami, ci este asortarea la realitate", a comentat Eckstein Kovacs.

Fostul consilier prezidential, care a demisionat de la Cotroceni din pricina disputei "Rosia Montana", a mai declarat ca apreciaza grija lui Tokes fata de acest subiect.

"Eu apreciez foarte mult pozitia consecventa a lui Laszlo Tokes privind exploatarea cu cianuri de la Rosia Montana. UDMR inca nu s-a pronuntat, sper sa se pronunte in favoarea Rosiei Montane si impotriva cianurilor", a comentat Peter Eckstein Kovacs.

Kelemen Hunor: Daca are verticalitate, Laszlo Tokes ar trebui sa demisioneze din PE

Presedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat luni, pentru NewsIn, ca Laszlo Tokes oricum nu mai era membru al Uniunii, prin actiunile sale, si a mentionat ca, daca acesta are verticalitate, atunci ar trebui sa demisioneze din Parlamentul European.

"Cel care infiinteaza un nou partid n-are cum sa fie membru in alta formatiune politica", a explicat liderul UDMR, adaugand: "daca ar fi corect si cu verticalitate, atunci si-ar fi inaintat demisia din Parlamentul European".

http://www.ziare.com/iuliu-winkler/udmr/winkler-si-noi-am-fost-stanjeniti-la-pe-de-pozitiile-domnului-laszlo-tokes-1155591

Winkler: Si noi am fost stanjeniti la PE de pozitiile domnului Laszlo Tokes

Europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler a declarat pentru Ziare.com ca demisia lui Laszlo Tokes nu va afecta prea mult uniunea, nefiind prima oara cand initiaza un partid competitor, fara succes insa. Totodata, el remarca faptul ca Laszlo Tokes nu e membru al noului sau partid - un mod curios de a face politica.

"De ce ar trebui sa fie afectata UDMR de demisia unui om care nu a facut altceva, de ani si ani de zile, decat sa critice UDMR in niste termeni uneori chiar dincolo de hotarul si al bunei cuviinte si al limbajului politic acceptabil, un om care a facut in permanenta, din interior, o critica maximalista? Nu stiu de unde provine pozitia sau competenta de a emite asemenea judecati morale", a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler pentru Ziare.com.

Laszlo Tokes demisioneaza din UDMR din motive de ANI si Rosia Montana

Acesta s-a aratat increzator ca UDMR nu va pierde foarte mult din voturile cetatenilor maghiari, desi la alegeri acestia vor avea de ales intre UDMR, Partidul Civic Maghiar si Partidul Popular al Maghiarilor initiat de Laszlo Tokes.

"El nu este membru al noului Partid Popular Maghiar din Transilvania, el nu s-a inscris in acest partid. Cum nu a fost membru nici in urma cu 8 ani de zile al PCM. Deci nimic nou sub soare. El a initiat un partid numit PCM, care a devenit concurentul UDMR, a fost competitor in alegeri locale, obtinand circa 8% din voturile maghiare exprimate. Nu mai stiu exact, dar la vremea respectiva PCM a avut vreo 60 de alesi locali, fata de circa 2.500 ai UDMR, consilieri locali, primari, viceprimari, si asa mai departe.

Dupa care PCM a refuzat sa mai asculte comanda domnului Laszlo Tokes, situatie in care a intervenit ruptura, iar acum avem un nou partid care probabil va concura pe acele 8 procente din preferintele maghiarilor pe care a evoluat si PCM. Este o analiza politica, se va dovedi reala sau nu, nu stiu. Laszlo Tokes nu s-a inscris in PCM si nu a fost membru, dupa cum nu s-a inscris nici in noul lui partid si nu ii este membru si alege sa evolueze pe aceasta traiectorie nepartinica, intr-un mod interesant: faci politica, dar nu iti asumi identitatea unui partid pe care chiar tu il pastoresti si il creezi", ne-a mai declarat Iuliu Winkler, adaugand insa "e treaba dumnealui si el trebuie intrebat".

Europarlamentarul UDMR a subliniat faptul ca divizarea comunitatii maghiare este un lucru negativ pentru ca slabeste forta de reprezentare a comunitatii. 

"Noi trebuie sa asiguram, iar UDMR isi asuma si si-a asumat intotdeauna vorbind in numele comunitatii, atat interesele maghiarilor care voteaza UDMR, cat si interesele maghiarilor care eventual nu voteaza sau nu voteaza UDMR, adica intreaga comunitate maghiara din Romania", a completat acesta.

Laszlo Tokes ar trebui sa nu mai faca parte din grupul Popularilor Europeni

Iuliu Winkler considera ca, dupa aceasta demisie, Laszlo Tokes ar trebui sa nu mai faca parte din grupul popularilor europeni, admitand totodata ca el nu poate fi obligat sa demisioneze din Parlamentul European.

"Conducerea UDMR va trebui sa ia niste decizii, dar eu cred ca asa cum Tokes Laszlo in 2007, cand a intrat in Parlamentul European, a fost deputatindependent si a activat in cadrul grupului independentilor, tot la fel si acum accesul lui in Partidul Popular European facandu-se datorita listelor UDMR si datorita apartenentei la UDMR, acum el ar trebui sa isi dea demisia din PPE si sa mearga la independenti. 

Iar vizavi de mandatul de europarlamentar, acesta este nominal si, dupa cum s-a vazut si in alte cazuri din Romania (Adrian Severin - n.red.), el nu poate fi retras", a explicat Iuliu Winkler.

Rugat sa comenteze afirmatia lui Tokes referitoare la faptul ca se simte stanjenit deseori la Parlamentul European cand trebuie sa dea explicatii cu privire la pozitia UDMR fata de Rosia Montana, Iuliu Winkler a replicat: "Inchipuiti-va cat de stanjeniti suntem noi pe holurile Parlamentului European, colegul meu Sogor Csaba si cu mine, atunci cand suntem intrebati despre anumite reactii ale colegului nostru in situatia in care, in Romania, UDMR este la guvernare, face parte dintr-un guvern PPE si, sigur, unele atitudini ale domnului Tokes sunt foarte greu de explicat. Si noi am fost de foarte multe ori stanjeniti".

Laszlo Tokes a anuntat luni ca demisioneaza din UDMR. El a fost fondator al Uniunii Democrate Maghiare din Romania, presedinte de onoare al acesteia din 1990 pana in 2003, cand a fost desfiintata functia, apoi membru al filialei din Timis a UDMR. 

Pe 25 februarie, la Miercurea Ciuc, Laszlo Tokes a participat la congresul de constituire a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT).  

Harta risipei din bugetele locale

http://ro.news.yahoo.com/harta-risipei-din-bugetele-locale-063004197.html

De Adevarul.ro | adevarul.ro 

Măriţi fotografia

Harta risipei din bugetele locale

În 2010, în plină criză economică, autorităţile locale au irosit zeci de milioane de euro pe achiziţii şi sporuri plătite ilegal, arată ultimul raport public al Curţii de Conturi.

Criza economică din ultimii ani nu a reuşit să înfrâneze apetitul edililor pentru cheltuirea iresponsabilă a banului public. O dovedeşte ultimul raport al Curţii de Conturi care a analizat modul în care au fost gestionate, în 2010, bugetele unui număr de 2.700 de instituţii publice locale - consilii judeţene şi locale, primării ori instituţii subordonate acestora. 

Potrivit raportului, abaterile comise de ordonatorii de credite au cauzat statului pagube totale de 370, 625 de milioane de lei (peste 86 de milioane de euro). În opinia auditorilor Curţii de Conturi, mare parte dintre edili au ignorat Legea achiziţiilor publice la atribuirea unor contracte; le-au acordat ilegal sporuri şi prime subordonaţilor; au încălcat normele privind administrarea şi gestionarea patrimoniului primăriei, al consiliului judeţean sau al consiliului local şi au aruncat pe apa sâmbetei fondurile alocate de la bugetul statului. Printre judeţele cu cei mai risipitori primari se numără Caraş-Severin, Bihor, Sibiu, Timiş, Braşov, Suceava, Constanţa, Mureş şi municipiul Bucureşti. 86 de milioane de euro este suma cheltuită ilegal de autorităţile locale în 2010.

Suceava, în top la facturi „umflate"

La capitolul ,,achiziţii", cei mai risipitori edili s-au dovedit a fi, potrivit Curţii de Conturi, cei din Suceava care au irosit 6,6 milioane de lei (1,5 milioane de euro), Braşov - 4,2 milioane de lei (990.000 de euro), Argeş - 3,6 milioane de lei (840.000 de euro), Harghita - 2,5 milioane de lei (590.000 de euro), Neamţ - 2,3 milioane de lei (540.000 de euro), Timiş - 2,3 milioane de lei (540.000 de euro) şi Covasna - 2,1 milioane de lei (490.000 de euro).

Sporuri ilegale de peste 15 milioane de euro

Raportul Curţii de Conturi arată că nu toţi românii care lucrează la stat au fost afectaţi de curba de sacrificiu. În ciuda tăierii veniturilor în instituţiile bugetare, unele primării au continuat să-şi recompenseze ilegal angajaţii cu diverse sporuri: de fidelitate, de loialitate, de confidenţialitate, sporuri pentru condiţii vătămătoare (precum ,,sporul de xerox"), drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţii de dispozitiv şi suplimente salariale. 

La nivel naţional, prejudiciul creat prin aceste plăţi ilegale - făcute în 26 de judeţe şi în Bucureşti - se ridică, susţin auditorii Curţii de Conturi, la peste 66 de milioane de lei (15,4 milioane de euro).

Recordul la acordarea ilegală de sporuri îl deţine judeţul Caraş-Severin, unde s-au cheltuit 12,3 milioane de lei (2,8 milioane de euro) pentru angajaţii consiliului judeţean şi pentru funcţionarii primăriilor Reşiţa, Moldova Nouă şi Băile Herculane. În topul cheltuielilor ilegale pentru personal mai figurează judeţele Sibiu - 9,4 milioane de lei (2,2 milioane de euro), Bihor - 9,3 milioane de lei (2,1 milioane de euro), Mureş - 6,9 milioane de lei (1,6 milioane de euro), Constanţa - 4,8 milioane de lei (1,12 milioane de euro) şi Timiş - 4,6 milioane de lei (1,1 milioane de euro). 

Edilii s-au arătat foarte darnici şi atunci când au plătit servicii sau lucrări. Auditul Curţii de Conturi a stabilit că unele dintre autorităţile publice locale au risipit banul public, acceptând să plătească lucrări la tarife mai mari decât cele legale. Mai mult, au fost plătite chiar şi lucrări neexecutate sau supradimensionate şi au fost achitate facturi pentru servicii şi bunuri care nu au mai fost niciodată livrate. Urmarea: un prejudiciu total de peste 40 milioane de lei (9,4 milioane de euro), constatat în 26 de judeţe ale ţării şi în Capitală.

Cutremur de magnitudine 3,4 in Campia Romana, cu epicentrul in nord-vestul Bucurestiului

http://www.cutremur.net/topic/1404-cutremur-de-magnitudine-34-in-campia-romana-cu-epicentrul-in-nord-vestul-bucurestiului/

Posted by GeoX in Stirile Cutremur.net

Un cutremur crustal cu magnitudinea estimata la 3,4 grade pe scara Richter s-a produs in seara zilei de miercuri, 7 martie, in sudul Campiei Romane, fiind resimtit la Bucuresti.

Cutremurul s-a produs la ora 15h34min timp universal (ora 17h34min timp local), iar epicentrul a fost localizat in sudul Campiei Romane, la o distanta de circa 6-8 km vest de municipiul Bucuresti, respectiv la 5 km est de Chiajna. Conform localizarii realizate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul cutremurului (de coordonate geografice 44,46 grade latitudine Nordica, 26,03 grade longitudine Estica) a fost situat la marginea de vest, nord-vest, a Capitalei, la nord de lacul Morii de pe amenajarea hidrotehnica a Dambovitei.

Conform datelor publicate de INCDFP, cutremurul a avut loc la o adancime de circa 10 km, iar magnitudinea a fost de 3,4 grade pe scara Richter. Seismul a fost resimtit la Bucuresti cu intensitati de III-IV grade pe scara Mercalli. In Capitala, cutremurul a fost resimtit mai intens in cartierul Crangasi si in zona Semanatoarea, datorita apropierii de epicentru. De asemenea, miscarea seismica a mai fost resimtita la Chitila, Voluntari si in alte localitati din apropierea municipiului Bucuresti.

Nu au fost raportate pagube materiale. Cutremurul face parte din activitatea seismica de mica adancime specifica Munteniei. Anual, in Campia Romana se produc seisme cu magnitudini de 2-3 grade pe scara Richter, cele mai multe dintre acestea nefiind percepute de populatie.

Daca ar lovi Pamantul, impactul ar fi ca al unei bombe atomice

http://ro.news.yahoo.com/daca-ar-lovi-pamantul-impactul-ar-fi-ca-075700208.html

Asteroidul care ne urmareste

De Pro TV | stirileprotv.ro – 1 oră 38 de minute în urmă
Măriţi fotografia
Un asteroid care are o orbita similara cu cea a Pamantului, numit 2012 DA14, va trece razant pe langa noi, mai aproape fata de orbitele satelitilor artificiali.

Analiza riscului de impact al NASA arata ca probabilitatea ca obiectul spatial sa loveasca planeta noastra nu este foarte mare, dar pe data de 15 februarie anul viitor, asteroidul va trece la doar 27.000 de kilometri departare de Terra, mult mai aproape fata de satelitii geostationari. 

Daca un obiect de o asemenea marime ar lovi planeta, ar cauza o explozie similara cu a unei bombe atomice.

Doi astronomi de la Observatorio Astronómico de La Sagra, din Spania, au depistat asteroidul "2012 DA14" in ultima parte a lunii februarie, iar orbita sa a fost calculata ca fiind foarte apropiata si asemanatoare cu cea a Terrei.

NASA a identificat un asteroid care ameninta sa loveasca Terra in anul 2040

NASA a identificat un asteroid care ar putea sa loveasca Terra pe 5 februarie 2040, iar o echipa de cercetatori studiaza deja solutiile potentiale pentru devierea traiectoriei acestui obiect ceresc, fiind luata in calcul inclusiv posibilitatea folosirii unor arme nucleare.

Asteroidul 2011 AG5 are un diametru de 140 de metri si a atras atentia savantilor din grupul UN Action Team on near-Earth objects (NEO), o organizatie afiliata Organizatiei Natiunilor Unite care monitorizeaza obiectele ceresti din vecinatatea Terrei.

Asteroidul va trece foarte aproape de Pamant in anul 2040 iar probabilitatea unei coliziuni cu planeta noastra este de 1 la 625, insa acest risc ar putea sa se modifice in viitorul apropiat.

Daca 2011 AG5 va lovi Terra, el are potentialul de a distruge un oras intreg si de a face milioane de victime, dar nu va putea sa provoace extinctia rasei umane. Asteroidul despre care se crede ca ar fi cauzat disparitia dinozaurilor in urma cu 65 de milioane de ani avea un diametru de circa 14,5 kilometri. Prin comparatie, 2011 AG5 are un diametru de 140 de metri.

In urmatorii 8 ani exista una din 8 sanse ca Pamantul sa fie lovit de o furtuna solara catastrofala.

Toro T. Tibor a fost ales preşedinte al PPMT

http://www.machiavelli.ro/stiri.php?art=37772

Fostul deputat UDMR Toro T. Tibor a fost ales sâmbătă preşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) la congresul de constituire, care are loc la Miercurea Ciuc. 

Toro T. Tibor a obţinut 309 voturi din cele 312 exprimate de delegaţii la congres. Toro T. Tibor, care a îndeplinit până acum funcţia de preşedinte interimar, a mulţumit pentru voturile acordate şi a amintit că cei mai mulţi dintre cei care susţin PPMT sunt tineri. "Conform sondajului de anul trecut, PPMT are cea mai mare bază electorală printre tinerii activi. Aceşti tineri sunt aici şi au adus cu ei spiritualitatea celor care nu au încăput în sală şi e o bucurie că am obţinut încrederea acestor tineri", a spus Toro T. Tibor, conform traducerii oficiale. Delegaţii la congres au ales şi celelalte structuri de conducere ale partidului, fotoliile de vicepreşedinţi urmând să fie ocupate de Papp Elod, Gergely Balazs, Zatyko Gyula şi Szilagy Zsolt. AGERPRES

Bitcoin-moneda-virtuala-si-transferurile-bancare-fara-banci

http://totb.ro/bitcoin-moneda-virtuala-si-transferurile-bancare-fara-banci
martie 1, 2012 09:50
de Bogdan Batog

În 2009 a apărut primul articol tehnic care descrie arhitectura Bitcoin, ca o reţea distribuită pentru plăţi online, în care nu există o autoritate centrală şi care funcţionează doar prin punerea în comun a resurselor de calcul ale utilizatorilor. Conceptul seamănă într-o măsură cu cel al unei cooperative de credit.

O cooperativă de credit[1] este o instituție care are aceleași funcții ca o bancă, doar că este deținută colectiv de membrii unei comunități și îi are drept clienți doar pe aceștia. Este o bancă menită nu să obțină profit, ci să servească comunitatea oferind servicii de economisire și creditare. Potențialul său profit este transformat într-o reducere a costurilor de operare.

Bitcoin: Când rețeaua preia locul băncii

Cum ar fi dacă am putea face plăți pe Internet la fel de ușor cum trimitem un email, fără să folosim vreun serviciu al unui furnizor și fără costuri? Cum ar fi dacă noi am fi banca? Noi, toţi utilizatorii de Internet, potenţiali cumpărători sau comercianţi, avem mai multe calculatoare interconectate decât orice bancă. Cum transferul banilor nu mai înseamnă decât transferul informației, intuitiv, ar părea că avem tot ce ne trebuie.

Dar banca nu este doar un tabel uriaș cu nume și sume de bani, ci şi actorul care intermediază tranzacțiile și care le garantează. Dacă dispare garantul, cine va mai asigura corectitudinea tranzacțiilor? La Bitcoin, acest rol este preluat de rețea, de comunitatea utilizatorilor. Bitcoin este o tehnologie și o monedă virtuală. Tehnologia este bazată pe software distribuit (peer-to-peer) în care tabelul uriaș cu conturile și sumele de bani nu este păstrat într-un nod central, ci în toate nodurile rețelei, prin publicarea întregii liste a tranzacțiilor. Acestea nu conțin identități reale, ci doar numere de cont, garantând anonimitatea transferurilor. Fiecare utilizator poate avea oricâte conturi, acestea putând fi create chiar mai ușor decât o adresă de email.

În acest scenariu, rețeaua trebuie să preia rolul băncii și să asigure corectitudinea tranzacțiilor: Bitcoin foloseşte criptografia cu chei publice pentru a identifica unic conturile și a stabili autenticitatea unui ordin de plată. Tranzacțiile sunt confirmate prin publicarea lor și verificarea de către majoritatea nodurilor din rețea. O tranzacție devine confirmată după ce a fost înlănțuită de o tranzacție anterioară (o plată, de o încasare) și a fost ”cifrată” cu un cod ”dificil” de generat de calculator. Acest cod necesită un timp considerabil de calcul pentru a fi generat, fiind astfel o piedică pentru falsificarea tranzacțiilor: chiar dacă o singură soluție necesită din partea unui atacator resurse de calcul accesibile, ca atacul să reușească ar trebui să poată rezolva tot lanțul de cifruri, de la înființarea rețelei. Adică un atacator ar avea nevoie de tot atâtea calculatoare câte sunt deja în reţea.

Această soluție tehnică ne asigură transferuri corecte între participanți și elimină nevoia unei autorități sau a unui nod central. Însă aceste transferuri lucrează cu unități monetare virtuale, numite tot Bitcoin. De ce nu lucrează ca o bancă, cu unități scriptice ale unei monede reale? Pentru că asta ar necesita tocmai introducerea unui nod central, cu rol de garant, care să primească banii reali și să îi pună în circulație, scriptic, prin această rețea. Conectarea acestei economii cu cea reală se face însă prin intermediul serviciilor de schimb valutar: ele permit întâlnirea între doi utilizatori, din care unul vrea să vândă Bitcoins, iar celălalt vrea să vândă, să zicem, dolari.

Avem o infrastructură ”bancară” care permite transferuri corecte într-o monedă virtuală, asigură anonimitatea participanților, face publică lista integrală a tranzacțiilor, are o funcționare aproape fără costuri, este disponibilă permanent și asigură un timp relativ mic de procesare a plăților (între 10 minute și câteva ore). Ar putea fi un instrument perfect pentru comerțul electronic. În plus, nu permite anularea tranzacțiilor de către plătitor, cum este posibil la plățile cu card de credit, acesta fiind un alt factor care duce la scăderea costurilor.

Cum putem folosi moneda virtuală

Un utilizator poate folosi Bitcoin ca pe un cont normal pentru încasări și plăți. După un pas inițial de schimb valutar, va avea în cont un număr de Bitcoins cu care poate plăti online. Plata se face la fel de simplu ca trimiterea unui email. Există chiar și proiecte pilot pentru plăți în magazine reale prin intermediul telefonului mobil și al tehnologiei NFC.

Contul propriu poate fi gestionat de pe calculatorul personal prin softul Bitcoin, caz în care accesul este protejat de o cheie privată (un cod salvat într-un fişier). Alternativ, se poate folosi un serviciu online de gestionare a contului (eWallet – portofel virtual), accesul fiind verificat prin nume de utilizator si parolă.

Un comerciant poate folosi de asemenea una din cele două soluții. Pentru a începe să primească plăți online, trebuie doar să-şi creeze un cont și să-l publice pe site.

Peste 8 milioane de monede în 3 ani

Bitcoin a fost conceput în 2009 și softul a fost distribuit ca un program cu sursă deschisă. Astăzi există sute de comercianți care oferă servicii online sau vând bunuri fizice și acceptă Bitcoin. Există chiar și două baruri la care se poate plăti cu Bitcoins, în New York și în Berlin.

În prezent, sunt zeci de mii de utilizatori, au fost emise aproximativ 8.3 milioane de monede, iar cursul de schimb este de 4.4$ pentru un Bitcoin. Zilnic se tranzacționează aproximativ un milion de monede.

În cazul Bitcoin, politica comunității, inițiată de creatorul sistemului, este de a genera constant noi unități monetare, dar cu o rată descrescătoare, urmând ca masa monetară să se plafoneze la o valoare de aproximativ 21 de milioane unități. Această evoluție este preprogramată în softul Bitcoin și cunoscută tuturor utilizatorilor.

Dacă sistemul va deveni tot mai popular, iar economia va crește la dimensiuni relevante pentru comerțul electronic, atunci e de așteptat ca valoarea unui Bitcoin să crească spectaculos și prețurile exprimate în Bitcoins să scadă în consecință. Este posibil chiar ca prețurile să fie atât de mici încât să se opereze cu subunități de până la a opta zecimală.

Există și rețele care s-au desprins din Bitcoin și care folosesc practic aceeași tehnologie, dar nu au o politică de limitare a masei monetare. Bitcoin ramâne de departe cea mai populară dintre aceste rețele.

La ce riscuri ne expunem în economia virtuală

Economia Bitcoin este încă infimă în comparație cu economiile tradiționale, cursul de schimb este destul de volatil, iar furnizorii de servicii de schimb valutar nu sunt recunoscuți de autorități ca instituții financiare.

Deși se poate folosi anonim, lista tranzacțiilor este publică și există riscul obținerii unei legături între un utilizator sau un comerciant și contul său, fie în mod accidental, fie printr-un sabotaj. Asta ar expune întreaga istorie a tranzacțiilor respectivului, lucru inacceptabil într-un sistem bancar. Ca mijloace de protecție suplimentară pentru un astfel de scenariu, un utilizator poate folosi oricâte conturi, simultan sau de-a lungul timpului și poate introduce tranzacții aleatoare între conturile proprii.

O posibilă reglementare de către autorităţi a acestui tip de reţele, dar în special a operatorilor de schimb valutar, ar putea impune norme care să reducă sau sa anuleze avantajele aduse de această tehnologie.

Viitorul în Bitcoins

Deși Bitcoin este încă într-o fază incipientă, este de așteptat ca un sistem distribuit de plăți online sa fie perfecţionat și acceptat pe scară largă, în perioada următoare. Printre cei mai notorii susținători ai tehnologiei sunt Partidul Piraților, care are deja membri în Parlamentul European, și Wikileaks, care acceptă donații în Bitcoins.

Probabil Bitcoin sau o formă evoluată a lui, ar putea fi la fel de popular cum este astăzi PayPal. Forțele care se opun acestei deveniri sunt mari, dar viitorul aparține tehnologiei deschise, organizării descentralizate și participative. Așa cum Internetul favorizează prin natura sa libertatea de expresie, tot aşa va continua să ducă la eficientizarea unor procese economice sau la consolidarea unor drepturi fundamentale.

[1] La prima vedere ar părea că o astfel de instituție nu se potrivește în peisajul financiar de astăzi, în care există intrumente financiare derivate și trading automat. Totuşi, în UE, circa 14% din piața bancară este ocupată de astfel de organizații iar în lume sunt aproape 200 de milioane de membri ai cooperativelor de credit. Foto: Itsanews.com