Grapini: "Cine califică forţă de muncă prin POSDRU să garanteze că 80% din cursanţi vor fi angajaţi"

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/grapini-cine-califica-forta-munca-posdru-garanteze-80-cursanti-vor-angajati-1_51bb26c8c7b855ff568fba7b/index.html

14 iunie 2013, 

Mediul de afaceri s-a plâns de calitatea programelor de calificare Firmele care derulează programe de calificare a forţei de muncă prin proiecte europene finanţate prin POSDRU vor trebui să garanteze de anul viitor că 80% dintre cursanţi îşi vor găsi un loc de muncă la finalul etapei de pregătire, a declarat Maria Grapini, ministrul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism. 

"Cei care doresc să califice personal pe fonduri europene, pe diferite profesii, trebuie să vină, ca o cerinţă la dosar, să zic aşa, cu angajament din partea companiilor că pe profesiile respective vor angaja 80% din persoanele pe care le califică", a afirmat ministrul delegat pentru IMM-uri. Ea a declarat într-o întâlnire cu oamenii de afaceri din judeţul Hunedoara că una dintre problemele cu care se confruntă mediul de afaceri este lipsa forţei de muncă bine pregătită, calificată. 

"Nu a fost o eficienţă în cadrul Programului POSDRU. Mediul de afaceri se plânge că, deşi au fost organizate foarte multe programe de calificare, ei nu-şi găsesc forţă de muncă pregătită corespunzător", a afirmat Grapini. 

Ministrul delegat pentru IMM-uri a spus că a discutat cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, pentru a găsi o modalitate prin care unul dintre criteriile de evaluare a unui proiect de reconversie a forţei de muncă, prin POSDRU, să includă şi cerinţa ca un anumit număr de absolvenţi să fie şi angajaţi la finalul cursurilor de calificare. Citeste mai mult: adev.ro/moe04f

„The New York Times“: Podul Calafat-Vidin peste Dunăre poate elimina duşmănia dintre România şi Bulgaria“

http://adevarul.ro/news/eveniment/foto-the-new-york-times-podul-calafat-vidin-dunare-elimina-dusmania-bulgaria-romania-1_51bc42c2c7b855ff569396b7/index.html

15 iunie 2013

Podul Calafat-Vidin (România-Bulgaria) peste Dunăre are o lungime de doi kilometri FOTO Mediafax/AFP Autorităţile române şi bulgare au inaugurat vineri „un beneficiu concret al aderării la Uniunea Europeană: podul Calafat-Vidin, o investiţie de 273 de milioane de euro, care ar trebui să contribuie la consolidarea schimburilor comerciale şi la legăturile dintre cele două ţări sărace, România şi Bulgaria“, scrie cotidianul american „The New York Times“. 

Victor Ponta: „A durat foarte mult, sunt al şaselea prim-mi... „Îmi pare rău că acest pod are o istorie atât de lungă. Am auzit că romanii construiau mai rapid“, a glumit premierul bulgar Plamen Oresharski, la ceremonia de inaugurare a podului început în 2007. Primele discuţii dintre primarii Vidinului şi Calafatului referitoare la necesitatea construirii unui pod între cele două oraşe datează din anul 1909. Şi, totuşi, abia în anul 2000 au reuşit oficialii europeni să convingă cele două naţiuni balcanice să poarte discuţii despre pod. 

 În ciuda graniţei comune de 470 de kilometri de-a lungul Dunării, între România şi Bulgaria a existat, până vineri, o singură punte de legătură. „În timpul comunismului, niciuna dintre cele două ţări nu a fost bogată, dar colapsul economiilor lor a adâncit sărăcia şi a grăbit depopularea. Vidin, care pe vremea otomanilor era un port prosper, a suferit cea mai mare depopulare din Bulgaria, pierzând 16% din locuitorii săi, numai în 2012. Pe celălalt mal al Dunării, în oraşul Calafat, populaţia de 18.000 de locuitori a avut o evoluţie ceva mai bună“, scrie publicaţia americană. 

 „Iluziile create de noi despre cât de duşmani ne sunt românii şi cât de diferiţi sunt ei au dispărut. Am încetat să acţionăm ca şi cum am fi singuri. Am văzut că există şi alţi oameni în jurul nostru şi am început să-i cunoaştem, să interacţionăm, să călătorim, să facem comerţ şi să muncim cu ei“, a declarat Gergo Gergov, primarul Vidinului. „Podul este cel mai mare eveniment din istoria modernă a regiunii“, a completat el.

Vidin va avea de câştigat de pe urma podului. Centrul oraşului, plin de clădiri cu arhitectură degradată, ce datează din zilele de glorie ale secolului XIX, oferă câteva obiective turistice exotice pentru turiştii care coboară în fiecare zi de vară din luxoasele nave de croazieră de pe Dunăre. Dar Vidin rămâne cel mai sărac oraş din Bulgaria, stat membru al Uniunii Europene, în care salariul mediu lunar este de 400 de euro, scrie „The New York Times“. 

 Piaţa comună oferită de aderarea la Uniunea Europeană a catalizat comerţul şi afacerile: schimburile comerciale dintre Bulgaria şi România au totalizat 3,5 miliarde de euro în 2011, de la 900 de milioane de euro în 2005. 

 Ovidiu Cernăţescu, un român în vârstă de 45 de ani din Craiova, a început o afacere cu construcţii metalice în Vidin în urmă cu doi ani şi vinde 90% din produsele sale în România. El este convins de consecinţele pozitive ale investiţiei şi se bucură de protecţia oferită de normele comerciale ale Uniunii Europene. „Am aşteptat acest pod ca venirea lui Iisus Hristos“, a spus el. Cu zece ani în urmă, spune Cernăţescu, românii auzeau doar ştiri negative despre Bulgaria, ţara în care încă domneau foştii comunişti. Acum, românii găsesc în statul vecin un loc mai ieftin pe care îl pot vizita şi în care pot face comerţ, spune Cernăţescu. 

 Şi oamenii de afaceri bulgari din regiune se aşteaptă la un boom pe termen scurt în turism, cumpărături şi investiţii. 

Kostas Grivov are două fabrici de procesare a nucilor şi a fructelor uscate şi a declarat ca podul va înjumătăţi costurile sale de transport, în timp ce îi va creşte foarte mult viteza şi fiabilitatea livrărilor. 

 De cealaltă parte, viceprimarul din Calafat, Dorel Mituleţu, a salutat construcţia podului, dar a spus că se teme că în oraşul său comercianţii nu vor avea decât de pierdut în faţa preţurilor mai mici cu 20-25% din Vidin. El şi-a exprimat îngrijorarea şi cu privire la ceea ce el consideră a fi proceduri dificile şi complexe necesare pentru a asigura finanţarea din partea Uniunii Europene pentru proiecte locale. „Românii nu sunt obişnuiţi să cerşească, în ciuda a ceea ce crede restul Europei despre noi“, a declarat Mituleţu.

Citeste mai mult: adev.ro/moecfw

O NOUĂ ŢARĂ PE HARTA EUROPEI: a făcut un pas istoric!

http://www.evz.ro/detalii/stiri/o-noua-tara-pe-harta-europei-a-facut-un-pas-istoric-1041080.html#ixzz2VXmbdZ28

06 June 2013.

Artur Mas, şeful executivului local catalan, a semnat un acord ce reprezintă un pas uriaş pentru Catalunia şi pentru formalităţile acesteia de a deveni independentă.

Astfel, începând din această săptămână, Catalunia va putea avea în urma acordului semnat, proprii reprezentanţi la UNESCO, fără să mai depindă de delegaţiile spaniole.

"Sperăm ca într-o bună zi să putem avea propriul nostru birou permanent, dar mai este cale lungă până acolo", a declarat Artur Mas, cel care şi-a propus să pună Catalunia pe harta Europei ca ţară independentă.

Evenimentul este cu atât mai important cu cât negocierile privind acordul durează de foarte mulţi ani, pentru că cei de la UNESCO au tot amânat definitivarea unui acord. "Diari de Girona" scrie că au existat suspiciuni cum că guvernul Spaniei ar fi făcut lobby la UNESCO prin intermediul ambasadei sale de la Paris să pună beţe în roate acestui acord.

Criza economică din Spania alimentează starea de spirit separatistă din Catalunia. Ea îi determină pe catalani să pună problemele lor economice pe seama unui sistem naţional care, în opinia lor, îi obligă să aducă o contribuţie disproporţionată în raport cu restul Spaniei. Această idee se regăseşte şi în comentariul oficialului ERC.

Perspectiva independenţei regiunii autonome Catalunia din Spania nu suscită entuziasm în Europa. Există ţări ca Belgia, Cipru, Italia, România, Slovacia şi Marea Britanie, în care mişcările separatiste ale unor minorităţi naţionale s-ar putea inspira din secesiunea catalană.

In extremis, însă, UE nu ar avea de ales decât să respecte un proces de independenţă care a ţinut seama cu scrupulozitate de legislaţia internaţională. EVZ.ro

ROSTUL

http://bradut-florescu.blogspot.com.es/2010/03/rostul.html
de Bradut  Florescu









Când te desparți din vina ta, încerci o vreme să te lupți cu ireversibilul, îți dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă și renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înțelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas, și te chinui să pricepi ce n-a fost bine și unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum. La fel se întâmplă și atunci când te desparți de țara ta. Dezamăgit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ți-e usor s-o lași. Țara și mama nu ți le alegi. Te așezi pe celălalt mal al lumii și cauți răspunsul: ce s-a întâmplat cu țara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri.
Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul și credința.

Bătrânii. România îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține în foame și în frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste.
Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările “prietene”. La noi chestia asta se numește “agricultură de subzistență” și lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hypermarketuri franțuzești și germane, că d-aia avem UE. Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin urmare, le califică drept niște arhaisme barbare. Să dispară! Din bețivii, leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți gângavii și pe toți puturoșii ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcării sau de cămine culturale. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește.

Credinta. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or sa moară oamenii ăștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu. Avem, în schimb, o variantă modernă de credință, cu fermoar și arici, prin care ți se văd și țâțele și portofelul burdușit. Se poartă la nunți, botezuri și înmormântări, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii și aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă și cu un “Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu’ părinte, e urgent. Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăștia depozite și vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să aplice pentru viză de Canada . Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân și cu bani, cu care se mărită. Băieții noștri fură bancomate, joacă la pokere și beau de sting pentru că știu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii nostri.

Sună-ți bunicii, pune o sămânță într-un ghiveci și aprinde o lumânare pentru vii și pentru morți.