Autor: Valentin Vioreanu 01 noiembrie 2013
Ministerul Finanţelor Publice a programat să atragă de la băncile locale un volum indicativ între 13 şi 15 miliarde de lei în ultimul trimestru al anului 2013, potrivit site-ului instituţiei. De la începutul anului, MFP a împrumutat de la băncile locale aproape 40 de miliarde lei.
La un calcul simplu, în cele 301 de zile trecute de la începutul anului până acum, suma împrumutată de stat este de 132,8 milioane de lei, zilnic, ceea ce înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât 5,5 milioane de lei pe oră. La un curs de 4,5 lei pentru un euro, putem spune că România s-a împrumutat, în medie, cu un ritm de peste un milion de euro pe oră în 2013.
Încasările la buget sunt mai mici cu 3,8 miliarde de lei faţă de estimări
Avem o rectificare bugetară negativă, pentru că încasările prevăzute sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde de lei. Asta înseamnă pentru fiecare dintre dvs. resurse mai puţine până la sfârşitul anului şi asta înseamnă că pentru 2014 ministrul de Finanţe, pe baza estimărilor, de data aceasta mai realiste ale ANAF, trebuie să construiască, să prezinte scenariile realiste', a explicat Victor Ponta.
În acest sens, el i-a solicitat vicepremierului Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor, să prezinte conducerii PNL şi Guvernului scenariile realiste privind bugetul pe 2014 - "ce putem să scădem, ce putem să oferim mai mult" -, astfel încât discuţiile vizând proiectul de buget pentru anul viitor să se finalizeze până la începutul lunii noiembrie.
DEZASTRU BUGETAR: Încasările slabe și chetuielile mari de bunuri, cârpite cu tăieri de investiții
Deși deficitul bugetului de pensii continuă să rămână la cote periculoase, cu 1 miliard lei peste deficitul întregului buget, cea mai gravă problemă a execuției bugetare pe primele 9 luni constă de fapt în nivelul slab al încasărilor (într-un an cu reînnoire de licențe în telecom), coroborat cu o creștere nesimțită a cheltuielilor de bunuri și servicii. Astfel, pentru a nu arăta atât de dezastuos în fața FMI, guvernul Ponta nu a găsit altă soluție decât să măcelerească cel mai sănătos segment al chetuielilor – investițiile.
În condițiile în care guvernul trebuia să reducă deficitul bugetar, situația pe primele 9 luni arată catastrofal – deficitul este chiar mai mare cu circa 14% față de anul trecut, de 8,14 miliarde lei față de 7,17 miliarde lei.
Cum s-a ajuns în această situație jalnică? Prin venturi mai slabe decât cele mai pesimiste așteptări, de 147,29 miliarde lei, cu circa 6 miliarde sub estimări, după cum spun surse oficiale. Practic, în loc ca veniturile să crească mai repede decât cheltuielile, guvernul Ponta a reușit performanța inversă, veniturile abia reușind să urce cu nivelul inflației, cu 4,4%, în timp ce cheltuielile au avansat mai rapid, cu 4,8%, și asta în condițiile în care au fost tăiate la sânge investițiile.
Potrivit surselor oficiale, cauzele pentru încasările scăzute sunt veniturile sub așteptări la nivelul sistemului bancar, afectate și de modificări ale legislației fiscale, o colectare mai slabă, inclusiv pe fondul procesului de reorganizare a ANAF, precum și de un profit al BNR mai mic decât se estima. Este scandalos să ajungi să dai vina pe bănci că tu nu ai reușit cu Fiscul să încasezi banii scontați.
Cele mai însemnate creșteri pe partea veniturilor s-au realizat la taxa utilizarea bunurilor, cu 2,07 miliarde lei sau 123%, pe fondul reînnoirii licențelor din telecom, la contribuțiile de asigurări, cu 1,8 miliarde lei sau 4,7% (pe fondul majorării salariilor bugetarilor), la TVA, cu 1,48 miliarde lei (4,1%), și la impozitul pe salarii, cu 1,23 miliarde lei (7,9%). Scăderi mai importante s-au consemnat la veniturile nefiscale, cu 520,6 milioane lei (3,8%) și la alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, cu 340,6 milioane lei (24%). Încasările din impozitul pe profit au scăzut cu 104,1 miliarde lei (1,3%), iar donațiile au scăzut aproape la jumătate, cu 104,5 milioane lei (46%).
Cheltuielile totale au crescut cu 4,8%, la 155,44 miliarde lei, alimentate în principal de creșterea cheltuielilor de personal, cu 14,7%(4,42 miliarde lei), dar și de avansul cheltuielilor de bunuri și servicii, cu 12,1% (2,87 miliarde lei). Cheltuielile cu asistența socială au urcat cu 940 milioane lei (1,9%), iar cele cu dobânzile cu 472 milioane lei (5,8%). În schimb, au fost tăiate consistent chetuielile de capital, cu 1,3 miliarde lei (10,9%), cele aferente programelor cu finanțare rambursabilă, cu 529 milioane lei (46%), și cele pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, cu 759 milioane lei (8,1).
Astfel, deficitul bugetar după primele nouă luni s-a cifrat la 8,14 miliarde lei, reprezentând 1,3% din PIB.
Principala sursă a deficitului bugetar a fost bugetul de pensii, care după primele 9 luni a ajuns la un deficit de peste 9 miliarde lei, mai mare chiar cu 11% decât deficitul întregului buget. Situația bugetului de pensii este ușor îmbunătățită față de anul trecut (deficitul era de 9,66 miliarde lei), dar continuă să prezinte un deficit periculos.
Guvernul urmează să discute o a doua rectificare bugetară, în care veniturile pe tot anul vor fi revizuite negativ, cu 3,8 miliarde mai puțin.
Prima rectificare bugetară din acest an a fost avizată de Guvern în luna iulie, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, în urcare la 626,2 miliarde lei, şi un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervaţi PNDI către alte proiecte. Astfel, deficitul bugetar pe cash a urcat de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei.
Asigurările sociale vor înghiți deficitul bugetar total
Datele oficiale deja consemnate până în 2012 și estimările pentru 2013 – 2018 arată că deficitul pe zona de asigurările sociale va depăși deficitul bugetului general consolidat al statului.
Timp de nouă ani, din 1999 și până în 2007 ( cu o mică excepție în anul electoral 2004) , România s-a dezvoltat cu un ușor excedent sau cu păstrarea echilibrului pe segmentul de impozite dedicate în proporție covârșitoare plății pensiilor.
Din 2008 încoace, a apărut un dezechilibru macroeconomic cronic. Acesta a fost creeat prin alocarea de către stat a unor sume exagerat de mari în raport cu încasările, pentru susținerea unei valori nerealiste a punctului de pensie. Sume situate peste posibilitățile reale de taxare a veniturilor generate de munca salariată și care grevează asupra competitivității întreprinderilor.
