Regulamentul UE nr. 1059/2003 privind punerea în aplicare a Regulamentului NUTS

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0287&from=HU

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

privind punerea în aplicare a Regulamentului NUTS (Regulamentul (UE) nr. 1059/2003)

1.   Obiectiv

Întocmirea prezentului raport este prevăzută la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (denumit în continuare „Regulamentul NUTS”). Articolul 8 are următorul text:

„Raportare

La trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport cu privire la aplicarea acestuia.

2. Acţiuni incluse în raport

Prezentul raport include toate acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a Regulamentului NUTS. Prima acţiune de punere în aplicare a fost efectuată în 2003 în urma adoptării regulamentului. Nomenclatorul NUTS se actualizează la un interval de trei ani, în conformitate cu prevederile regulamentului. Această operaţiune importantă a avut loc spre sfârşitul anului 2006. Prezentul raport a fost programat în aşa fel, încât să permită o analiză în întregime.

Nomenclatorul NUTS este cadrul de referinţă pentru toate statisticile regionale din UE. Prin urmare, este pertinentă întocmirea unui raport cu privire la furnizarea de statistici regionale din statele membre către Comisie, mai exact către Eurostat.

În conformitate cu articolul 2 alineatul (5), s-a luat în considerare aspectul ca Regulamentul NUTS să continue să acopere trei niveluri teritoriale sau dacă să se adauge mai multe niveluri. Comisia a înaintat o comunicare Parlamentului European şi Consiliului privind acest aspect, conform cerinţelor.

La 1 mai 2004 zece ţări au aderat la Uniunea Europeană. Regulamentul NUTS a fost modificat în vederea acoperirii acestor zece noi state membre şi acest proces este inclus în raport.

În cele din urmă, normele Regulamentului NUTS servesc ca şi orientări în discuţiile cu ţările candidate cu privire la nomenclatorul regional.
3. Punerea în aplicare în bazele de date Eurostat

Eurostat deţine date regionale în două domenii: o bază de date de producţie, în care se stochează datele pentru validare şi în care se calculează coeficienţii sau alţi indicatori derivaţi şi o bază de date de diseminare, disponibilă on-line pe site-ul internet al Eurostat. Statisticile sunt disponibile tuturor gratuit, cu excepţia cazurilor în care există motive specifice de restricţie a diseminării datelor.

În urma adoptării, ambele baze de date au fost actualizate cu codurile NUTS 2003. Întrucât se diseminează doar datele cu privire la regiunile existente, orice cod dispărut în 2003 a fost eliminat din baza de date. Statisticile legate de codurile la care s-a renunţat, au fost, pe cât posibil, mutate sau schimbate în baza de date cu noile coduri NUTS.

Bazele de date ale Eurostat au fost schimbate de la versiunea anterioară (NUTS 1999, bazată pe un acord informal) la versiunea 2003 a NUTS, la 20 noiembrie 2003.

Începând cu 2003 codul NUTS a fost redefinit, astfel încât să aibă aceeaşi lungime pentru toate regiunile aflate la acelaşi nivel NUTS, ceea ce nu a fost cazul înainte. Aceasta este o îmbunătăţire operaţională, înlesnind identificarea şi clasificarea regiunilor NUTS în tabelele statistice.

4.           Statistici regionale

Statele membre prezintă statistici regionale Eurostatului pe diferite domenii, în conformitate cu nomenclatorul NUTS. După validare, aceste date sunt diseminate on-line pe site-ul internet al Eurostat.

În anumite domenii, statele membre au obligaţia legală de a furniza date regionale, în timp ce în altele, datele sunt furnizate pe baza unor acorduri informale. Cele mai multe date se culeg la nivelul NUTS 2. La nivelul mai detaliat NUTS 3 se furnizează un număr redus de tabele.

În urma oricărei schimbări a clasificării regionale, se solicită statelor membre să recalculeze datele pe baza noului nomenclator. În 2003, NUTS a suferit schimbări în cinci din cele 15 state membre UE. Prin urmare, se poate verifica dacă aceste ţări au furnizat date istorice cu privire la regiunile noi definite în 2003.

În cazul în care regiunile au fost unite, a fost relativ simplu să se adune statisticile pentru noua regiune NUTS. În cazul în care o regiune a fost divizată sau graniţele între regiuni au fost mutate, a fost imposibil ca Eurostat să recalculeze pe baza datelor disponibile. S-a solicitat statelor membre în cauză să prezinte date recalculate, în măsura în care acest lucru a fost posibil. În cazul anchetelor prin sondaj, recalcularea retrospectivă a datelor regionale este deseori imposibilă, întrucât ancheta, inclusiv dimensiunea sondajului în fiecare regiune (veche), este astfel concepută, încât nu permite recalculări. Prim urmare, apariţia diferenţelor în baza de date după schimbările regiunilor NUTS este inevitabilă.

A se reţine faptul că datele regionale ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2000/2001 au fost colectate pe baza nomenclatorului regional în vigoare la momentul efectuării recensământului (atât în statele membre vechi, cât şi în cele noi). Eurostat a încercat să recodifice aceste date în conformitate cu NUTS actual (2003). Acest lucru a fost posibil în cele mai multe cazuri. În unele cazuri, s-a solicitat biroului statistic din ţara în cauză să furnizeze tabele revizuite, recalculate pe baza nomenclatorului regional din 2003.

5. Niveluri NUTS suplimentare

Nomenclatorul NUTS cuprinde trei niveluri ierarhice. În conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din Regulamentul NUTS, Comisia trebuie să prezinte o comunicare Parlamentului European şi Consiliului privind posibilitatea de a introduce niveluri mai detaliate în Regulamentul NUTS. În urma discuţiilor cu statele membre privind acest aspect, Comisia a prezentat o comunicare (COM(2005) 473), care a avut următoarele concluzii:

Comisia a concluzionat că, în stadiul actual, nu trebuie avute în vedere niveluri suplimentare pentru nomenclatorul regional în cadrul Regulamentului NUTS. Eforturile trebuie concentrate asupra informaţiilor statistice disponibile la nivelurile NUTS existente, în vederea consolidării acestora în UE extinsă la 25 de state membre, precum şi asupra ameliorărilor calităţii şi obţinerii de date regionale suplimentare necesare în scopuri politice.

De asemenea, la nivel informal, armonizarea LAU (unităţi administrative locale) nivel 1 (care stă la baza nivelului 3 NUTS) ar trebui sprijinită activ de către Comisie la scară europeană. Acest lucru va implica un schimb intensiv de opinii între birourile de statistică, încurajat şi sprijinit de Comisie, precum şi dezvoltarea unor orientări pentru armonizarea conceptelor şi definiţiilor regiunilor la nivelul LAU 1.

Se propune reevaluarea situaţiei în viitor. O dată corespunzătoare posibilă ar fi după 2008.

6. Extinderea UE

Extinderea UE cu zece noi state membre la 1 mai 2004 a făcut necesară modificarea anexelor 1-3 la Regulamentul NUTS în vederea acoperirii celor 25 de state membre.

Parlamentul European şi Consiliul au adoptat în 2005 un regulament de modificare. Datorită numărului ridicat de ţări în cauză, procedura de adoptare a acestui regulament de modificare a necesitat timp îndelungat şi efort sporit. Unele dintre noile state membre au făcut propuneri de modificare a regiunilor NUTS foarte târziu (aprilie 2004). Cu toate acestea, toate propunerile au fost luate în considerare.

Unele ţări în curs de aderare au adoptat legislaţia naţională proprie cu privire la nomenclatorul statistic. Această legislaţie nu se referă la structura administrativă regională a ţării, ci reprezintă nomenclatorul statistic care reflectă NUTS. Această legislaţie la nivel naţional este de prisos, deoarece Regulamentul NUTS se aplică direct în toate statele membre. Pe lângă aceasta, experienţa Comisiei a dovedit că astfel de legislaţii „paralele” privind nomenclatorul pentru statisticile regionale complică lucrurile. În special, în cazul în care Comisia este obligată să schimbe nomenclatorul regional în vederea alinierii la obligaţiile legale şi politica UE, statele membre sunt obligate să revoce legislaţia la nivel naţional. În viitor, ţărilor candidate li se va recomanda să nu adopte o astfel de legislaţie

3 Regulament (CE) nr. 1888/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică în urma aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei şi Slovaciei la Uniunea Europeană (JO L 309, 25.11.2005, p. 1).

5. PROCESUL DE ACTUALIZARE A REGULAMENTULUI NUTS

Articolul 5 din Regulamentul NUTS prevede modalitatea de actualizare a nomenclaturii NUTS. Cu toate acestea, abordarea fundamentală este de a menţine nomenclatorul NUTS stabil, pe cât posibil, în vederea evitării de întreruperi ale seriilor cronologice de statistică.

Schimbările nomenclatorului NUTS sunt limitate la o frecvenţă de trei ani maximum. O excepţie la această limită este permisă doar în cazul unei reorganizări administrative complete într-un stat membru. Furnizarea în continuare de statistici pe baza unui nomenclator regional ieşit din uz în aceste condiţii ar fi imposibilă sau foarte laborioasă pentru biroul de statisticădin ţara în cauză. Excepţia mai este permisă în cazul unor schimbări minore la graniţele regionale: schimbările de graniţe care determină schimbarea a mai puţin de 1% din populaţie în cea mai mică regiune implicată nu trebuie tratate ca şi actualizări ale nomenclaturii NUTS.

Din iunie 2003 nu a avut loc nicio reorganizare, conform prevederilor articolului 5 alineatul (4), în niciun stat membru. S-au înregistrat schimbări minore la graniţele dintre regiunile NUTS.

Moratoriul de trei ani privind schimbările nomenclatorului NUTS înseamnă că prima revizie a fost posibilă în 2006. Comisia trebuie să facă propuneri cu privire la actualizarea nomenclatorului NUTS pe baza informaţiilor furnizate de statele membre, luând în considerare nevoile politice ale departamentelor Comisiei, astfel încât acestea să fie adoptate „în a doua jumătate a anului calendaristic”. În cadrul întâlnirilor regulate ale grupului de lucru Eurostat privind statisticile regionale şi urbane în 2005 s-au finalizat, împreună cu statele  membre, întregul proces de revizie şi procedura de notificare a Comisiei de către statele  membre cu privire la schimbările nomenclatorului NUTS. În practică, revizia nomenclatorului implică numai o modificare a anexelor la regulament.

În general, având în vedere faptul că Regulamentul NUTS se referă la statistici, responsabilitatea de coordonare şi gestionare a nomenclatorului regional revine fiecărui birou de statistică din fiecare stat membru. Cu toate acestea, statele membre trebuie să notifice oficial Comisia cu privire la orice schimbare propusă, printr-o scrisoare din partea reprezentanţei permanente la UE.

În urma procesului menţionat anterior, au fost propuse modificări ale nomenclatorului regional european (NUTS) în următoarele 12 state membre: Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Spania, Italia, Ţările de Jos, Polonia, Finlanda, Slovenia, Suedia şi Regatul Unit. Numai Danemarca, Slovenia şi Suedia sunt afectate în întregime; în celelalte ţări, schimbările sunt limitate la regiuni selectate. Reviziile propuse de Portugalia nu au fost acceptate de Comisie, întrucât s-a considerat că acestea contravin prevederilor regulamentului.

Noul nomenclator NUTS se va aplica datelor furnizate începând cu 1 ianuarie 2008. Începând cu această dată, datele statistice furnizate trebuie să fie în conformitate cu noul nomenclator NUTS 2006.

Cu ocazia întâlnirii din 16 noiembrie 2006, Comitetul pentru programul statistic a aprobat un proiect de regulament al Comisiei în temeiul procedurii de „comitologie”.

La 5 decembrie 2006, proiectul de regulament a fost înaintat Parlamentului European, în conformitate cu dreptul de control al acestuia (articolul 4 din Decizia 1999/468/EC a Consiliului), iar la 1 februarie 2007 a fost adoptat de Comisie

7. REZUMAT

În general, procesul de revizie a nomenclatorului regional s-a desfăşurat corespunzător, însă sunt necesare anumite schimbări procedurale pentru următoarea revizie din 2009. În primul rând, în vederea asigurării că intenţia fiecărui stat membru este absolut clară, se va solicita un răspuns specific de la fiecare stat membru, urmând ca acesta să indice clar cazul în care nu intenţionează să facă o revizie. Astfel se vor evita problemele cu privire la claritatea intenţiilor lor în viitor. În al doilea rând, un aspect şi mai important, în temeiul reviziei „procedurii de comitologie”, în special privind prelungirea perioadei de timp alocate „dreptului de control” al Parlamentului European, procesul de revizie va trebui iniţiat mult mai devreme, iar data limită trebuie ajustată corespunzător.

8. Ţările candidate

Din mai 2004 cinci ţări candidate au purtat discuţii cu Eurostat cu privire la nomenclatorul regional de statistici. Atâta timp cât acestea au statutul de ţară candidată, se va stabili un nomenclator al „regiunilor statistice” în vederea înlesnirii colecţionării de statistici regionale comparabile pe parcursul întregului proces de aderare. Pentru a stabili aceste regiuni şi pentru a evalua schimbările propuse, Eurostat ia în considerare prevederile Regulamentului NUTS, în special pragurile demografice menţionate la articolul 3 alineatul (2).

Bulgaria şi România au căzut de acord asupra regiunilor statistice înainte de aprobarea Regulamentului NUTS în 2003. Unele dintre acestea nu erau în totalitate în conformitate cu regulamentul (articolul 3 alineatul (2)). Pe parcursul pregătirii lor pentru aderare, Eurostat a purtat discuţii detaliate cu Bulgaria şi România în vederea alinierii regiunilor statistice din aceste ţări la prevederile Regulamentului NUTS. În cazul României, programele de pre-aderare pentru sprijinul regional ale Comisiei, bazate pe definiţiile provizorii ale regiunilor statistice nivelul 2, s-au opus oricărei revizii imediat după aderare, în special pentru a asigura statistici regionale comparabile care să acopere perioadele de pre- şi post-aderare. Acest aspect va fi analizat în cadrul următoarei runde de actualizare.

În temeiul Pactului de stabilitate şi asociere, Croaţia a trebuit să introducă un nomenclator statistic regional şi în acest scop a făcut o serie de propuneri. Primele două au fost respinse de către Comisie deoarece regiunile la nivelul 2 (neadministrative) nu îndeplineau criteriile privind dimensiunea menţionate la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul NUTS. Cea de-a treia propunere a fost acceptată de Comisie, însă ulterior, retrasă de Croaţia. De atunci a mai fost trimisă încă o propunere acceptată de Comisie.

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a trimis Comisiei două propuneri pentru nomenclatorul statistic regional. Ambele cuprindeau o serie de regiuni neadministrative la nivelul 3, una dintre ele fiind prea mică pentru a îndeplini cerinţele articolului 3 alineatul (5). Criteriile pentru unităţile neadministrative sunt mai restrictive decât cele pentru regiunile

4 . Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei din 1 februarie 2007 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 39, 10.2.2007, p. 1).administrative. Prin urmare, ambele propuneri au fost respinse de Comisie pe baza articolului 3 alineatul (2).

Turcia încheiase deja un acord provizoriu privind regiunile statistice înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului NUTS în 2003. Nomenclatorul final al regiunilor NUTS care urmează să fie adoptat imediat după aderare, face, în continuare, obiectul negocierilor şi acordurilor în cadrul procesului de aderare.

9.   Alte ţări şi teritorii

Acordul privind Spaţiul Economic European nu se aplică statisticilor regionale. Islanda, Liechtenstein şi Norvegia iau în considerare criteriile stabilite în Regulamentul NUTS, însă nu au nicio obligaţie legală. Acordul dintre UE şi Elveţia nu acoperă statisticile regionale în anumite domenii.

Ocazional, Eurostat a primit cereri de la anumiţi utilizatori cu privire la date regionale pentru ţări sau teritorii terţe, care se bazează pe un nomenclator similar cu cel NUTS. Eurostat nu a reuşit să satisfacă astfel de cereri în ciuda nevoilor semnalate prin iniţiative UE, precum programele Socrates, „Interreg” sau politica regională.

·      Programul Socrates, administrat de Direcţia Generală Educaţie şi Cultură, prevede un nomenclator regional în ţările CARDS din Balcanii de Vest şi în teritoriile de peste mări ale statelor membre (Decizia 2001/822/EC a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea ţărilor şi teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană).

·      Programele „Interreg” se referă la frontierele externe ale UE şi includ regiuni din ţări precum Ucraina, Moldova sau Rusia. Întrucât nu există regiuni NUTS în aceste ţări, regiunile eligibile pentru acest program au fost definite ad hoc.

·      Din punct de vedere geografic, Regulamentul NUTS se aplică teritoriului economic definit în Regulamentul SEC(95) (punctele 2.05 şi 13.07) , excluzând astfel din nomenclatorul NUTS anumite teritorii specifice, cum ar fi Gibraltar sau Muntele Athos.

10. Diseminarea

Lista completă a regiunilor, inclusiv a codurilor şi denumirilor, este disponibilă pe serverul nomenclatorului RAMON pe site-ul internet al Eurostat. Astfel, informaţiile cu privire la nomenclatorul NUTS sunt disponibile publicului larg.

Pe lângă lista regiunilor, site-ul internet include texte introductive şi explicative despre NUTS şi două hărţi care indică graniţele regiunilor. Link-ul pentru pagina de întâmpinare este:

http://ec.europa.eu/eurostat/ramon/nuts/.

În 2003, Eurostat a publicat o broşură care conţine nomenclatorul NUTS şi hărţi ale regiunilor. Aceasta a fost urmată de o versiune revizuită, în 2004, conţinând toate regiunile NUTS din UE-25. Copii ale acestei broşuri au fost distribuite în cadrul Eurostat, precum şi statisticienilor

5 Regulament (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Comunitate (JO L 310, 30.11.1996, p. 1). din statele membre, care sunt principalele persoane de contact ale Eurostat pentru statistici regionale. Broşurile sunt disponibile şi în format PDF pe site-ul internet al Eurostat:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1073,1135281,1073_1135295&_dad=portal&_schema=PORTAL&p_product_code=KS-BD-04-005.

Cu ocazia întâlnirilor grupurilor de lucru privind sistemul statistic european, principalul forum de discuţii cu birourile de statistică din statele membre despre NUTS, Eurostat a prezentat de mai multe ori nomenclatorul NUTS şi normele acestuia, în special schimbările NUTS-ului. Grupurilor de lucru şi membrilor anumitor DG ale Comisiei li s-au oferit, de asemenea, prezentări pe alte teme (de exemplu sisteme şi statistici geografice de informare, statistici demografice, turistice şi de transport).

11. Concluzii

Regulamentul NUTS este operaţional în cadrul sistemului statistic european şi serveşte scopului său principal ca şi cadru pentru statistici regionale la nivel european.

Motivul 8 din Regulamentul NUTS subliniază intenţia de a menţine stabilitatea nomenclatorului NUTS. În anumite domenii ale statisticilor regionale, orice schimbare a nomenclatorului NUTS creează probleme semnificative pentru menţinerea şi recalcularea datelor statistice. Din această cauză, Comisia a abordat restrictiv propunerile de schimbare a regiunilor NUTS.

Cererea de adăugare a mai multor niveluri de regiuni la Regulamentul NUTS a fost investigată în profunzime, incluzând consultări cu statele membre. S-a prezentat o comunicare Parlamentului European şi Consiliului pe această temă. Concluzia a fost că, la această dată, nu trebuie adăugat niciun nivel Regulamentului NUTS. Acest aspect va fi analizat din nou după 2008.

În cadrul discuţiilor cu ţările candidate, s-a făcut referire la prevederile Regulamentului NUTS în vederea încurajării acestor ţări de a-şi alinia propunerile la nomenclatorul regional european mult mai armonizat.

Revizuirea Regulamentului NUTS s-a desfăşurat fără dificultăţi, însă se vor face schimbări minore pentru consolidarea acestui proces la runda de revizie din 2009.

OBS:
Mai multe detalii , noi se pot vedea și în site-ul Ș
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/nuts_nomenclature/introduction
Aici se poate vede că există mai multe tipuri de regiuni, vezi clasificarea:
The current NUTS classification valid from 1 January 2012 until 31 December 2014 lists 97 regions at NUTS-1, 270 regions at NUTS-2 and 1294 regions at NUTS-3 level. Due to the accession of Croatia on 1 July 2013 the NUTS classification was extended by 1 NUTS-1, 2 NUTS-2 and 21 NUTS-3 regions.
După cum se poate citi clasificarea actuală pentru NUTS este valabil până la data de 31 decembrie 2014!!! 
Această arată că si guvernanții noștrii trebuie să se grăbească cu  definriea noilor euroregiuni.
Desigur există și euroregiuni cu tentă autonomistă și chiar există câteva euroregiuni NUTS-2 care au fost create și acceptate pe criterii etnice!!! Vezi Bolzano și Trento din Italia  (vezi tabelul alăturat)

Un clujean a creat Uriașul de Transilvania, prima rasă românească de iepuri

https://ro.stiri.yahoo.com/un-clujean-a-creat-uria%C8%99ul-de-transilvania--prima-ras%C4%83-rom%C3%A2neasc%C4%83-de-iepure-060816536.html

Yahoo News/Facebook/ Ioan Valentin Petrescu-Mag - Uriasul de Transilvania

Un genetician clujean a creat prima rasă românească de iepure, respectiv Uriașul de Transilvania care se află acum în proces de omologare. 

Lector universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și doctor în zootehnie, Valentin Petrescu-Mag a adaptat Uriașul de Transilvania la condițiile de trai din țara noastră. 

Uriaș de Transilvania a fost obținut prin împerecherea iepurelui rustic românesc, de coteț, rasă neomologată dar rezistentă la condițiile climatice și hrana din țara noastră, cu uriașul gri, o rasă mare, căutată datorită dimensiunii dar cu o productivitate scăzută. 

În ceea ce privește coloritul Uriașului de Transilvania, acesta a fost obținut prin încrucișarea cu iepurele californian, o rasă de mărime medie, de culoare albă și cu extremitățile, respectiv botul, urechile și lăbuțele, închise la culoare.

Așa a apărut Uriașul de Transilvania care pe lângă dimensiunile mari are și calitățile necesare unui iepure bun de sacrificat. 

”Randamentul la sacrificare este foarte bun, studiile pe care le-am realizat pe el arată o rată între 60-70%. Având în vedere că în cazul iepurilor uriași rata de sacrificare este sub 50%, consider că este o performanță importantă”, după cum a afirmat cercetătorul, citat de agrointel.ro, adăugând că o altă calitate a acestor iepuri este gradul ridicat de rezistență la boli.

Pe de altă parte, Valentin Petrescu-Mag a precizat că Uriașul este deocamdată un iepure potrivit pentru un sistem de creștere familial și se teme că trecerea sa într-un sistem industrializat ar putea să-l ”strice”.

Stefan W. Hell, cercetatorul de origine ROMANA care a luat premiul Nobel pentru Chimie

http://stirileprotv.ro/stiri/international/premiul-nobel-pentru-chimie-pe-2014-atribuit-lui-eric-betzig-stefan-w-hell-si-william-e-moerner.html

Stefan Hell, un cercetator nascut la Arad, a castigat premiul Nobel pentru chimie, iar de miercuri il va cunoaste o lume intreaga.

Omul de stiinta a inceput liceul in Timisoara, iar la 16 ani s-a mutat in Germania. A marturisit ca, pentru el, chimia este ca o amanta care l-a prins in capcana si a sfarsit prin a o iubi neconditionat. Stefan Hell a devenit astfel al patrulea roman laureat al premiului Nobel.

"Academia Regala de Stiinte a Suediei a decis sa acorde Nobelul pe 2014 pentru chimie profesorului Stefan Hell, director al Institutului pentru Chimie si Biofizica Max Planck, Goettingen si al Centrului german pentru cercetari in domeniul cancerului, Haidelberg", a anuntat Staffan Normark, secretar permanent al Academiei Regale de Stiinte a Suediei.

Acest anunt l-a adus pe cercetatorul Stefan Hell, alaturi de alti doi specialisti, in elita laureatilor premiilor Nobel. Initial a crezut ca e o farsa.

Reporter: Ce faceati cand ati aflat vestea?"

Stefan Hell: Citeam un articol stiintific. A fost o surpriza totala, nu-mi venea sa cred. In primul moment m-am gandit ca ar putea fi o farsa. Am terminat de citit paragraful. Apoi i-am telefonat sotiei mele.

In mai toate interviurile sale, Stefan Hell a marturisit ca stiinta e o joaca. "Pentru mine a fost mereu important sa ma distrez, in special in stiinta, asa ca m-a bucurat mereu sa fiu om de stiinta. Ma bucur de viata asa cum este ea", a spus cercetatorul.

De ani buni, romanul nostru e director la institutul pentru chimie si Biofizica Max Planck din Gottingen, dar si director al Centrului german pentru cercetari impotriva cancerului din Heidelberg.

"M-a atras ideea de a face ceea ce fac oamenii de stiinta: sa gaseasca raspunsuri, sa abordeze probleme provocatoare, sa le infrunte si sa vina cu noi idei care ajuta un pic sa dam lumii o noua forma", mai spune Stefan.

"Joaca" s-a dovedit insa mai mult de atat. Cine s-ar fi gandit ca baiatul care batea ulita pana la scoala in Santana din judetul Arad va ajunge sa intre in randul savantilor din intreaga lume?

"Locul nasterii e un loc special, care iti ramane in suflet oriune te-ai duce...", mai spune barbatul.

Fostii sai profesori isi amintesc cu mandrie de copilul nazdravan si cu o inteligenta peste medie.

"A fost un copil sarguincios, care invata foarte bine, mai matur decat ceilalti colegi", a spus Nicolae Bupte, fostul sa profesor de limba romana.

"Mama lui ar fi fost mandra ca a castigat Premiul Nobel", a spus Maria Costin, fosta colega a mamei sale.

Primul an de liceu l-a gasit pe laureatul Premiului Nobel pe bancile Colegiului National "Nikolaus Lenau" din Timisoara.

In 1978, parintilor sai li s-a permis sa se mute in Germania. Dar Stefan nu si-a uitat radacinile. In 2012, el a devenit membru de onoare al Academiei Romane.

"Vorbeste o limba romana foarte buna, isi aminteste cu mare placere de profesorii pe care i-a avut in liceu, de scoala pe care a facut-o in Romania la vremea aceea", spune Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Romane.

La acelasi liceu din Timisoara a studiat si Herta Muller, scriitoarea de origine romana rasplatita cu premiul Nobel in 2009 pentru literatura. Din 1901, de cand se acorda premiile Nobel, patru romani au primit aceasta distinctie. Au mai fost laureati Emil Palade, pentru medicina si Elie Wiesel, pentru Pace. Stefan W. Hell va primi premiul pe zece decembrie, iar suma de 880 de mii de euro o va imparti cu ceilalti doi cercetatori, cu care a colaborat.

Nobelul pentru Chimie. Unul dintre laureați s-a născut în România
https://ro.stiri.yahoo.com/nobelul-pentru-chimie--unul-dintre-laurea%C8%9Bi-s-a-n%C4%83scut-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-104611731.html
De Ionuț Fantaziu  Yahoo News

Stefan W. Hell

Premiul Nobel în Chimie a fost câștigat anul acesta de Eric Betzig, Stefan W. Hell și William E. Moerner, pentru „dezvoltarea microscopiei fluerescente de super-rezoluție”. Unul dintre laureații care a primit premiul din partea Academiei Regale de Știință din Stockholm, Suedia, Stefan W. Hell, este cetățean german născut în România, la Arad, potrivit Știrilor TVR.
Stefan W. Hell, născut în 1960 la Arad, este profesor la Universitatea Heidelberg din 1990, director al Max Planck Institute for Biophysical Chemistry din Gottingen și conducător al diviziei Institutului de cercetare în domeniul cancerului, din cadrul Centrului Heidelberg.
Eric Betzig este profesor la Cornell University, Ithaca şi conducător al Centrului de Cercetări Janelia Farm al Institutului Medical Howard Hughes din Ashburn (Statele Unite).
William E. Moerner este profesor la Cornell University, Ithaca și Stanford (Statele Unite).

Endre Molnar, consul onorific al Ungariei la Drobeta Turnu Severin

http://www.gds.ro/Actualitate/2014-09-24/Endre+Molnar%2C+consul+onorific+al+Ungariei+la+Drobeta+Turnu+Severin/

24 septembrie 2014

Endre Molnar a fost numit consul onorific al Ungariei la Drobeta Turnu Severin, având drept circumscripție consulară județele: Mehedinți, Gorj, Dolj, Olt și Vâlcea, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

Din împuternicirea Guvernului României, îl autorizează pe Endre Molnar să exercite funcțiile consulare încredințate de Guvernul Ungariei, în conformitate cu prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare, din 24 aprilie 1963, să acorde protecție și asistență persoanelor fizice și juridice ale statului trimițător și să ocrotească interesele acestora în România prin toate mijloacele legale, potrivit principiilor de drept internațional.

UE-am vrut, UE ne-au dat

Sabin Gherman

Editorial mai vechi - daca lunea nici iarba nu creste, macar sa pun ceva pe feisbuc :)))

"Nu putem desfiinţa magazinele de etnobotanice, că nu ne lasă UE. Nu putem scădea tva-ul, că asta e o regulă UE. Nu putem, că Europa..." - cam asta spun politicienii când îşi ating, mult prea des, limita de sus a priceperii.

Şi de fapt mint. Gazetarii s-au obişnuit şi ei să nu întrebe mai mult. Electoratul e un banc celebru, cu ardeleni, na: dacă trebe, trebe, şi se aşază înapoi pe pioneză.

Intrarea în UE a fost, se vede acum, un bun prilej al lumii politice de a da vina pe un altul, c'est l'autre, l'enfer. Nimic nu poţi vorbi cu ei, de la o gaură în pod până la macro-economie, că UE nu-i "lasă" defel să-şi arate valorile cu care se presupune că au intrat în parlament.

Să le luăm pe rând: în Franţa e interzis inclusiv Red Bull-ul, darmite etnobotanicele. În Liechtenstein tva-ul e 7.6 %, 15.0 % e în Luxemburg. În toată Europa asta nevrotică majoritatea banilor rămân la comunitate, la noi nu. Peste tot se investeşte în educaţie şi sănătate, adică pe termen lung. La noi, nu. Pare că ai noştri au căutat cu lumânarea cele mai restrictive reguli să le aducă aici. Au nemţii taxă auto? Hai şi noi, chit că la Berlin e doar 37 de euro.

Să le luăm invers. Parlamentarii bulgari preferă să circule cu maşinile personale decât să mai încarce bugetul cu achiziţii, pe criza asta. La noi se aruncă 10 milioane de euro pe Duster şi Audi. În Germania un secretar de stat îşi dă demisia doar pentru că a acceptat cândva două zile de cazare plătite de o companie privată. La noi îi prinzi în flagrant şi urlă tot partidul aferent că e lucrătură politică.

Tot dincolo, în civilizaţie, te prinde toar'şu polizei că vinzi iarbă veselă la colţul străzii şi te mâncă puşcăria, Gefängnis. La noi tocmai ce s-a dat un an cu suspendare pentru trafic de droguri de mare risc.

Eu aş vrea, na, să ne dea Europa asta afară. Să văd atunci dacă scad tva-ul, taxa auto, dacă furnicar de inteligenţe ar fi ţara noastră. Că aşa ne-au învăţat la istorie: suntem ăi mai drepţi şi mai pricepuţi şi mai harnici. 

Şi poate asa om începe reconstrucţia temeinic, laborios, de jos – că sus am luat-o destul.