2016-06-27

Rolul jucat de Dragnea, Blaga & Co. in referendumul Brexit

de Vlad Mixich HotNews.ro  27 iunie 2016, 
Să vă povestesc pe scurt despre rolul important jucat de Liviu Dragnea, Vasile Blaga & Co. în rezultatul Brexitului. Și nu e deloc o glumă.
Ieri am cunoscut-o pe Mirela, 27 de ani născută în Teleorman, o fată care muncește cinstit într-un restaurant chinezesc din Anglia. A plecat din țară cu un deceniu în urmă, împreună cu părinții care s-au dus la muncă în Spania. Apoi a venit criza și au fost nevoiți să se mute în Anglia. Acum a venit Brexit-ul și au început să facă planuri să plece în Germania. La doar 27 de ani, Mirela e în fața celei de-a treia mutări majore într-o țară nouă și o cultură diferită. Are ochi triști Mirela și când o întreb unde-i acasă ezită mult până să răspundă.
Acum câteva minute am auzit la BBC (radio), la oră de mare audiență, un englez din Birmingham spunând că s-a săturat de țiganii, românii și polonezii care lucrează la el în oraș și de aia a votat împotriva UE. Și că e cazul să nu mai vină esticii ăștia să-i ia locurile de muncă.
Migrația europenilor din est a fost principalul subiect al campaniei din Marea Britanie. Mirela mi-a spus că dacă ar fi avut un salariu cât de cât decent și un loc de muncă, toată familia ei ar fi rămas bucuroasă acasă, în Teleorman. Englezul din Birmingham a spus că în afară de migranți, n-are nimic cu UE, chiar îi place că are vacanțe ieftine și poate călători ușor.
După miliarde de Euro infuzate de Uniunea Europeană în țări ca România, după sprijin instituțional, politic și economic, după aproape un deceniu de la legalizarea intrării noastre în UE, oamenii noștri continuă să fugă din România.
Pentru că la sate, acolo unde (încă) trăiește jumătate de țară, e rău. Pentru că e sărăcie. Pentru că munca cinstită e semn de prostie. Pentru că învățătura pe brânci e doar pentru fraieri. Și regulile la fel. Pentru că să-ți faci o fermă la tine în sat fără să șpăguiești e mult mai greu decât să te urci în avion și să culegi căpșune în Spania sau să cureți mese în Anglia.
La finalul unuia dintre cele mai favorabile decenii din istoria de un secol a României (suntem protejați de cele mai importante alianțe militare și economice din lume), oamenii noștri continuă să fugă din județele conduse de peste un deceniu de Dragnea & Co. sau de Blaga & Co.
Mirela nu are nicio vină că a venit la muncă în Anglia. Și nimeni nu-i poate reproșa englezului din Birmingham că-și apără prin vot anti-UE salariul. Dar ca întotdeauna, continentul nostru este construit din reacții în lanț.
Lăcomia rapace a baronilor politici care conduc România de peste un deceniu au împins milioane de români să-și caute norocul în celălalt capăt al Europei, generând presiuni economice și sociale care ar putea fi suportate de autohtoni un an sau doi, dar nu zece. Și fără existența unui orizont al normalizării.
Unul dintre motivele importante pentru care englezii au votat anti-UE și anti-imigranți poate fi găsit în județele din estul îndepărtat al UE, acolo de unde oamenii fug, fug și tot fug de peste un deceniu. Nimeni nu pleacă de acasă de prea mult bine și prea multă guvernare înțeleaptă.

2016-06-26

Analiza: Cum s-au format majoritatile in consiliile judetene. PMP si UDMR, cele mai castigate

de V.M. HotNews.ro 26 iunie 2016, 
Rezultatele alegerilor locale pe judete - harta
Foto: Hotnews

Majoritatile in consiliile judetene sunt formate la trei saptamani dupa alegeri, iar in urma negocierilor PMP a intrat in conducerea a noua judete - la egalitate cu PNL -, in vreme ce UDMR a facut opt majoritati si a obtinut cinci presedinti de CJ - cu doi mai putin decat PNL, se arata intr-o analiza realizata de Mediafax. 
Desi au obtinut scoruri modeste, partidele mici - PMP, UDMR, ALDE - au fost esentiale pentru formarea majoritatilor in consiliile judetene. In vreme ce ALDE, in virtutea unei intelegeri cu social-democratii, a constituit majoritati doar alaturi de PSD, in schimb PMP si UDMR si-au maximizat castigurile mergand cand cu PSD, cand cu PNL.
Astfel, PMP a reusit sa constituie nu mai putin de noua majoritati in Consiliile judetene - Constanta, Prahova, Neamt, Caras Severin, Timis si Maramures alaturi de PSD si Alba, Arad si Ilfov alaturi de PNL.
La randul lor, maghiarii de la UDMR au castigat singuri doua judete - Harghita si Covasna -, dar au intrat in alte sase majoritati - Bihor, Salaj si Mures alaturi de PSD si Arad, Brasov si Satu Mare alaturi de PNL. Spre deosebire de PMP, maghiarii au obtinut si cinci presedinti de Consilii judetene - in Harghita, Covasna, Bihor, Mures si Satu Mare.
"Rezultatele pentru noi sunt multumitoare. Am tinut cont de rezultatul alegerilor, am tinut cont de specificul fiecarui judet, de capacitatea de a colabora cu unii sau cu altii si de traditia de a colabora cu unii sau cu altii", a declarat pentru Mediafax presedintele UDMR, Kelemen Hunor.
"Sunt judete unde am mers cu liberalii si sunt suparati pesedistii si sunt judete unde am mers cu PSD si sunt suparati liberalii. Daca toata lumea este suparata, asta inseamna ca pana la urma e bine. Sau nu e bine", a mai spus liderul UDMR.
Referindu-se la situatia speciala de la Bihor, unde liberalii au pierdut majoritatea in CJ lipsindu-le un singur om, dupa ce UDMR a ales sa mearga alaturi de PSD, Hunor a explicat: "Liberalii nu ne-au oferit prea multe solutii pentru consiliul judetean si bineinteles ei au castigat orasul cu 70%, n-au nevoie de noi, am fi doar cireasa pe tort si cum este un caracter extrem de puternic primarul Bolojan, langa el e greu sa muncesti cand nu are nevoie de tine, e o meserie cinica aceasta pe care o practica si suntem convinsi ca ne-au oferit viceprimar in Oradea ca sa obtina ei presedintele de consiliu judetean. (...) Colegii mei au mers mai mult pe varianta de a conduce judetul, de a fi in fruntea judetului si de a fi parteneri egali cu primarul municipiului Oradea, fiindca un presedinte de CJ este un partener egal, daca nu va supara aceasta sintagma, cu primarul resedintei de judet".
Dupa principii similare - maximizarea interesului partidului - s-a ghidat si Traian Basescu in negocierile pentru formarea majoritatilor judetene. "Daca ramanem sa privim la luna, sa facem opozitie, aceasta bruma de consilieri pe care am obtinut-o nu ne va folosi la nimic in alegerile legislative si vom participa la formarea de majoritati acolo unde sunt conditii", declara liderul PMP pe 15 iunie. Miscarea Populara s-a dovedit un bun instrument pentru PSD de a-i lasa pe dinafara pe uneperisti, care au inceput negocieri cu PNL, in cel putin trei judete: Caras Severin, Timis si Maramures. Asta cu toate ca, a doua zi dupa alegeri, Liviu Dragnea anunta exact contrariul. "Avem sanse ca PSD sa formeze majoritate impreuna cu alte partide, cu exceptia PNL, cu exceptia PMP", promitea liderul PSD pe 6 iunie.
Asadar, daca vom compara procentele obtinute de partide la alegeri si procentele in care respectivele formatiuni se regasesc in conducerile judetelor, observam ca diferenta este majora.
Astfel, desi PSD a obtinut 42,29% din voturi, prin aliante cu ALDE, UNPR si PMP a ajuns sa controleze 31 de judete, inclusiv Capitala (73,8%) si are 29 de presedinti de Consilii judetene (69,04%).
La randul lor, liberalii, desi au obtinut un scor de 30,64% la alegrile locale, au reusit sa faca majoritati abia noua judete - in trei singuri si in sase in aliante cu UDMR, PMP si FDGR -, ceea ce inseamna un procent de 21,4%. In ceea ce priveste sefia judetelor, PNL a obtinut abia sapte presedinti de CJ, adica 16,6%.
In schimb PMP, cu un scor de 4,4% in alegeri a constituit noua majoritati in Consiliile judetene, ceea ce corespunde unui procent de 21,4%.
Maghiarii de la UDMR au fost, in schimb, cei mai castigati. Cu un scor in alegeri de 4,9%, ei au intrat in 8 majoritati judetene (19,04%) si au obtinut cinci presedinti de CJ, adica 11,9% din total.
"Daca facem o simulare pe rezultatele din 5 iunie, vedem ca din cele 312 locuri (de deputati, n.r.), fara minoritati, PSD ar fi castigat 153 de mandate, iar cu ALDE ar avea majoritate in ambele camere fara sa aiba nevoie de nimeni. Daca lucrurile raman asa, PSD va guverna singur sau aproape singur, nu va avea nevoie de noi, deci nu am tinut cont de ce se va intampla la toamna pentru ca atunci ar fi trebuit sa mergem peste tot cu PSD sau peste tot cu PNL", a fost raspunsul lui Kelemen Hunor la intrebarea daca la baza negocierilor pentru CJ-uri a fost si un calcul de oportunitate in perspectiva alegerilor parlamentare de la finalul anului.

2016-06-25

4 tipuri de referendum care pot sfâşia Europa. Dar şi România. Asta ne dorim?

Intrebarea autorului domnu Unteanu este una retorică dar și una care are nuanțe de instigare a populației să nu-și exercită dreptul de exprimare prin referendum popular. Dorește să introducă un fel de frică al celor care așa ar putea exprima nemulțumirea impotriva unor hotăriri ale politicienilor corupți sau incapabili.
Ideea referendumului popular nu ar trebui să fie devalorizată dar autorul articolului nu este deranjat și își arată colții atunci când este vorba de naționalitîți conlocuitoare mai ales cel maghiar. 
Nu poate înțelege că intr-o democrație normală referendum național este o acțiune normală de exprimare! (Civicul Ardelean) 
http://adevarul.ro/international/europa/4-tipuri-referendum-sfasia-europa-romania-dorimo-1_576e4b8e5ab6550cb8466ce6/index.html
Pericolul este deja definit. Este aici. Este indiscutabil. Pe plan politic, este cea mai gravă situaţie de tip pericol intern la nivel continental cu care se confruntă Europa de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. 
Ameninţând să ne arunce direct în situaţia debandadei tragice din anii 1933, în momentul în care, după dispariţia imperiilor, Europa era divizată într-o multitudine de state, fiecare cu apetit de revanşă, pe măsura ambiţiilor lor istorice şi revendicărilor teritoriale subsecvente, cu războiul ca singură perspectivă de afirmare a controlului. Proiectul european a fost ceea ce „părinţii Europei“ au imaginat drept cea mai bună soluţie pentru evitarea repetării monstruoasei tragedii care redusese continentul nostru la un câmp de luptă pe care avuseseră loc atrocităţi inimaginabile. S-a crezut atunci, iar iluzia a durat mai mult de jumătate de secol, că răspunsul de înţelepciune avea să fie un continent unit prin interesele comune, mai întâi cele economice, cele care aveau, mai apoi, să genereze o conştiinţă comună a “cetăţeanului european”. 
Vis la care s-au alăturat, cu entuziasmul generat de ieşirea din lumea comunistă, toate statele din centrul şi estul Europei. Numai că visul s-a osificat sub forma unei birocraţii bruxelleze, din ce în ce mai izolată de procesele sociale care curgeau nestigherite urmându-şi propria lor logică de sistem. Şi nu numai că s-au osificat, ci au început să genereze soluţii din ce în ce mai teoretice, complicate şi generale, încercând să le impună prin deciziile luate de şefii de state şi de guverne. Fără să fie însă atente la semnalele puternice venite din teritoriu, evidente în momentul crizei migraţiei când nici măcar cei care semnaseră la Bruxelles documentele de angajament elaborate de Comisia Europeană nu au ajut nici apetitul şi nici curajul să le aplice odată întorşi acasă. De teama unei opinii publice din ce în ce mai ostilă, cea care, normal, nu pricepe nici măcar o parte din politicile elaborate de la Bruxelles şi trimise în ţările membre pentru aplicare. Nepricepând deoarece nu sunt nici măcar explicate corect....iar asta a dus la o ostilizare treptată dar fermă, proces care a culminat acum cu BREXIT-ul. Iar lucrurile sunt într-adevăr pe marginea prăpastiei, căci starea de spirit a unei părţi importante a populaţiei s-a schimbat dramatic, aşa cum o demonstredază datele dintr-un sondaj realizat în luna mai de Ipsos MORI . 
Realitatea dezvăluită era atât de cumplită încât, la momentul respectiv, oficialii pe care i-am contactat la Bruxelles, au încercat constant să minimalizeze gravitatea lucrurilor. Fiind perfect convinşi că totul avea să fie ca mai înainte. Nu a fost să fie aşa. Deci iată cum arată Europa în ochii cetăţenilor săi şi a unora care trăiesc în principalele ţări partenere ale UE. Prima întrebare: ar trebui ca ţara dvs. să organizeze un referendum privind apartenenţa la UE? A doua întrebare: aţi vota în favoarea ieşirii din UE? 

Jumătate dintre cei chestionaţi au spus că se aşteaptă ca BREXIT-ul să genereze un efect de domino, iar 4 din 10 dintre cetăţenii europeni au spus că se aşteaptă ca, până în 2020, Uniunea Europeană să arate mai mică decât este acum... 

Drept pentru care, post-BREXIT, să vedem ce a apărut în materie de oferte de organizare de referendum. 
Avem 3 tipuri diferite, fiecare cu propriul său potenţial de explozie şi care, separat sau în combinaţie, pot genera situaţii tensionate şi posibil conflictuale, antrenând eventual explozii de violenţă socială internă sau între diverse state.

 Referendum pentru ieşirea din UE organizat într-un Stat Membru. Sunt deja anunţate intenţii de acest fel în Franţa, Danemarca, Olanda, Suedia, Republica Cehă. 
Referendum asupra dobândirii independenţei organizat într-o parte componentă a unui stat suveran, în ideea aderării ulterioare la UE. Cazul Scoţiei. 
Referendum pentru unificarea cu „ţara-mamă”: cazul Irlandei de Nord (posibil de a fi reunită cu Republica Irlanda) şi al Gibraltarului (posibil de reunit cu Spania). 
Referendum separatist organizat într-o ţară membră UE, de tip stat unitar definit constituţional, care să ducă la naşterea unui stat independent care fie să dorească să adere la UE (ICatalonia), fie să părăsească UE (Italia de Nord). 
Din acest moment, haosul care se poate instala poate fi de tip multiplex, ducând la posibila constituire a noi entităţi statale, fiecare în căutare de soluţii de supravieţuire şi, mai ales, de alianţe care să le asigure o formă de coeziune pe plan regional. Fără să existe, tehnic, conform Cartei ONU, posibilitatea ca cineva să poată nega dreptul oricărui popor la autodeterminare, drept extins la cel pe care-l au populaţiile majoritare pe un anume teritoriu de a-şi decide singure destinul. Chiar dacă, în unele cazuri, cum ar fi spre exemplu cel al României, vorbim despre state definite prin constituţie drept unitare... 
Închipuiţi-vă dimensiunea coşmarului care are de acum porţile larg deschise pentru a se instala în Europa, realizând ce se poate întâmpla dacă se vor organiza în perioada următoare referendumuri pentru autonomie (cu finalitate înspre sau în afara UE) pentru ceea ce figurează pe această hartă drept “Naţiuni fără stat în Europa” . Şi, doar ca un exerciţiu de imaginaţie în continuare, imaginaţi-vă o Românie care, în urma unui referendum (invocat deja de un partid parlamentar), să decidă ieşirea ţării noastre din UE, situaţie în care este aproape logică presupunerea (despre care am auzit deja vorbe, aseară, la Bruxelles) ca o regiune ca Transilvania, spre exemplu, să poată organiza un al referendum, de data asta pro-UE, cu rezultate uşor de presupus....

Vedem, de ieri dimineaţă, care sunt pierderile enorme pe toate bursele lumii provocate de BREXIT precum şi “gaura” de sute de miliarde provocată deja Regatului Unit în mai puţin de 24 de ore, unii analişti economici echivalând ieşirea Marii Britanii din UE cu un nou moment de tip “Lehman Brothers”, cel care a declanşat precedenta criză globală. Noi, desigur, ne bazăm pe asigurarea dată de Preşedintele Iohannis spre ştiinţa populaţiei, cum că efectele BREXIT asupra României vor fi limitate şi foarte uşor de gerat. Dar cât timp situaţia va rămâne aşa? 
Să vedem ce teme de negociere îşi propune să aibă România în momentele imediat următoare, după ce azi, la Berlin, acum când citiţi aceste rânduri, au fost convocaţi miniştrii de Externe din cele 6 ţări fondatoare pentru a discuta despre proiectul franco-german asupra unei “Uniuni flexibile”, cea care, foarte probabil, va instituţionaliza realitatea unei Europe cu mai multe viteze. Şi a unui centru de putere care să fie echivalent cu acceptarea continuării unei politici euruopene de integrare foarte rapidă, urmând ca celalalte ţări să poată vieţui conform propriilor lor apetenţe şi posibilităţi pe ceea ce va fi o Uniune Europeană desigur flexibilă, dar mult mai puţin permisivă şi decisă să supravieţuiască. Ideea aceasta a supravieţuirii pur şi simplu este acum la ordinea zilei şi se va găsi un răspuns. Sper. 
Pentru că, între timp, să consemnăm starea de ieri a băncilor europene în cădere uluitor de mare într-un răstimp de 12 ore: Banco Santander -,19,89%, Deutsch Bank -13,92%, Commerz Bank -12,81%. Stoxx Europe a înregistrat o scădere de 7.03%, indicele FTS UK are un -3,15%, indicele Barclays are -17,68%. Şi, prin contaminare, indicii americani au fost şi ei în scădere: DOW cu -3,39%, S&P500 cu -3,59%, NASDAQ cu -4,12% şi GlobalDow cu -5,49%. 
Dacă mai durează în aceşti parametri, efectul BREXIT poate să se transforme în criză globală majoră. Timp în care, după cum vedeţi, există o singură explozie de bucurie, cea a partidelor naţionalist extremiste care-şi văd nestingherite de proiect. Într-o teribilă bătălie pentru cucerirea puterii. restul, fie ce-o fi, se va petrece ulerior, într-o Europă care este neaşteptat de aprope de a se transforma într-un câmp de luptă. Din nou.

Citeste mai mult: adev.ro/o9bm4k

Problema placutelor bilingve de la Cluj, folosită de extremiștii din Olanda, care cer iesirea României din UE

Știrea de mai jos a apărut în stiridecluj.ro și are o nuanță tendențioasă de ațâțare a spiritelor. Dacă însă ne uităm la site-ul expus chiar de dânșii se poate observa că există foarte multe argumente ce sunt afișate de cei care sunt criticați de site-ul român. Față de argumentele respective stiridecluj.ro lasă pe cititori și comentatori consacrați doar să vorbească urât la adresa unora care nu sunt de etnie majoritară și să-și exprime - în termeni necorespunzători - duhul și off-ul fiindcă U Cluj nu mai este echipa din Liga I. Poate pe stadion ar fi fost permis șirul de expresii și fraze jignitoare la adresa conlocuitoarelor, dar într-o publicație dintr-un oraș european nu ar avea loc sau cel puțin ar trebui oprite comentariile celor care nu respectă normele de conviețuire. (Civicul Ardelean)
http://www.stiridecluj.ro/social/problema-placutelor-bilingve-de-la-cluj-folosita-de-extremistii-din-olanda-care-cer-iesirea-romaniei-din-ue
Extremiștii din Olanda cer excluderea României din UE, invocând problema plăcuțelor bilingve de la Cluj.
În Eindhoven au fost postate afișe cu mesajul ”Cine a făcut visul european un coșmar? România ar trebui să plece, nu Marea Britanie”.
”Cei care au lipit afisele au si o pagina de internet pe care vorbesc despre acelasi lucru http://language-rights.eu/brexit/ , merita ca o tara intreaga sa fie blamata pentru doua cuvinte scrise pe o placuta la intrarea in Cluj ?
Extremistii din Olanda se folosesc de problema placutelor bilingve de la Cluj ca sa ceara iesirea din UE a Romaniei. Fotografia de mai jos e din Eidhoven”, ne-a transmis un cititor.





Redăm mai jos ce a apărut în publicația - de altfel deloc extremist - criticată de stiridecluj.ro:

WHO MADE THE EUROPEAN DREAM A NIGHTMARE ?

The foundation European Language Rights launched its “Who made the European Dream a Nightmare” campaign. The foundation has previously been campaigning with a vote against campaign against the association agreement with Ukraine, based on its report Treason to Law. At the referendum on the 6th of April 2016 61 % of the Dutch population voted No. In this report, the foundation points out, that the European Integration of Central Europe is impossible, without respecting the treaty of Strasbourg. Since this treaty guarantees the language rights of autonomous people and makes bilingual signs obligatory. After the ethnic failure of Yugoslavia ratification of this treaty was an entry requisite for Romanian to become EU and NATO member.





De altfel publicația, numită de stiridecluj.ro, "extremistă", are mai multe articole critice la adresa guvernelor, care nu oferă egalitate în drepturi minorităților conlocuitoare, Vezi harta de mai jos unde se v-a putea observa că cei care elaborează site-ul criticat luptă pentru drepturile tuturor minorităților - printre care și cea românească - din afară țării mamă. Atunci ne punem întrebare - de altfel firească - și problema drepturilor românilor din altă țară este o problemă extremistă?  

2016-06-20

Premierul bulgar îl ia peste picior pe Iohannis: Vrem iahturi, turişti şi dragoste, nu fregate la Marea Neagră

Gafa diplomatică a administraţiei Iohannis nu rămâne netaxată de bulgari
După ce Bulgaria a refuzat să participe la o flotă comună cu România, Turcia şi Ucraina în Marea Neagră, premierul de la Sofia ia peste picior ideea românilor: "Vreau să văd iole, iahturi, turişti, dragoste şi pace în staţiunile noastre de la Marea Neagră, nu vreau fregate care să brăzdeze marea", potrivit realitatea.net.
Prim-ministrul bulgar Boyko Borissov a confirmat, într-o declaraţie pentru jurnalişti la Sofia, că se opune ideii de creare a unei flote comune a Bulgariei, României, Turciei şi Ucrainei, vizând contracararea prezenţei navale a Rusiei în Marea Neagră, transmite BTA.
Potrivit cotidianului bulgar "24 Ceasa" ("24 de ore"), Borissov a dezaprobat iniţiativa preşedintelui român Klaus Iohannis, prezentată la Sofia, în timp ce şeful statului bulgar, Rosen Plevneliev, a susţinut-o. Publicaţia a mai scris că, în urma reacţiei lui Borissov, Turcia a suspendat unilateral acordul de readmisie a migranţilor.
"Susţin NATO şi UE, susţin interesele economice ale Bulgariei, dar această linie nu trebuie încălcată. Dacă bulgarii gândesc altfel, mă vor înlocui cu altcineva", a declarat Boiko Borissov. El a precizat că aşteaptă revenirea ministrului de externe, Daniel Mitov, din Bosnia şi a ministrului apărării, Nikolai Nencev, de la Bruxelles. "Voi fi foarte nemulţumit dacă ei şi-au asumat angajamente. Dacă au dat speranţe zadarnice fără să mă informeze, vor avea o problemă cu mine. Îi voi trimite să lupte pe mare", a afirmat premierul bulgar.
"Vreau să văd iole, iahturi, turişti, dragoste şi pace în staţiunile noastre de la Marea Neagră, nu vreau fregate care să brăzdeze marea. Putem ţine exerciţii bulgaro-române oricând vrem, dar cealaltă variantă ar fi optarea pentru un conflict militar", a comentat el.

2016-06-18

Cum e afectată imaginea Casei Regale de asocierea cu PSD şi care e miza acestei amiciţii neobişnuite

17 iunie 2016, Mădălina Mihalache
Regaliştii au primit cu multă indignare întâlnirea dintre Principesa Margareta şi preşedintele PSD Liviu Dragnea, politician condamnat penal, considerând-o drept un gest de abdicare a Custodelui Coroanei de la ideea de monarhie. Nici un interes personal al familiei regale nu justifică asocierea Principesei Moştenitoare cu un condamnat penal, arată specialiştii.
Cum e afectată imaginea Casei Regale de asocierea cu PSD şi care e miza acestei amiciţii neobişnuite

Liviu Dragnea s-a fotografiat cu Principesa Margareta în faţa tabloului Regelui Mihai FOTO Facebook

Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi Principesa Margareta au avut, ieri, o discuţie, la Palatul Elisabeta, în urma căreia Dragnea a spus că va pleda pentru ca statutul Casei Regale să fie mult mai bine reglementat. „Punctul meu de vedere, pe care l-am transmis Alteţei sale Regale şi pe care îl spun şi public şi o să-l spun şi colegilor mei, este că statutul Casei Regale din România trebuie mult mai bine reglementat. Trebuie ca această instituţie fundamentală, importantă pentru societatea românească să aibă un statut foarte clar, să poată să fie ajutată şi cred că acest lucru poate fi reglementat prin lege. Din discuţiile pe care le-am avut acum, am înţeles că nu există o reglementare legală prin care statutul Casei Regale să fie clarificat şi eu cred că acest lucru trebuie rezolvat şi o să facem tot ce e posibil să rezolvăm lucrul acesta“, a spus Dragnea. 
În urma acestei întâlniri, Liviu Dragnea a purtat discuţii şi cu partenerii politici ai PSD – Călin Popescu Tăriceanu şi Valeriu Steriu -, care sunt de acord să susţină propunerea Principesei Margareta. „Subiectul discuţiei este de-a dreptul penal. O reprezentantă a Casei Regale stă de vorbă cu un condamnat penal. Mi se pare un lucru care nu este de demnitatea unui cap încoronat. Îi cere şefului de partid să reglementeze situaţia Casei Regale. Noi suntem o republică. Casa Regală nu poate să aibă decât un statut simbolic. Dincolo de funcţia simbolică a Casei Regale într-o republică, nu ar trebui să existe niciun fel de reglementare referitoare la această instituţie“, a comentat sociologul Mircea Kivu. „Pentru Dragnea a fost un succes“ În schimb, Liviu Dragnea a rămas cu fotografia făcută alături de Principesa Margareta în faţa portretului Regelui Mihai, pozând într-un lider politic frecventabil inclusiv de Casa Regală, care se bucură de foarte multă încredere. 
„Comuniştii se laudă când întâlnesc capete încoronate. Cred că îi face onorabili. Pentru Dragnea a fost un succes“, a arătat istoricul Stelian Tănase. 
Cu toate astea, interesele financiare ale Custodelui Coroanei au contat mai mult decât imaginea prejudiciată a Casei Regale. „Există o siutaţie a proprietăţilor, titlurilor, a bugetului. Se alocă o sumă de bani pentru cheltuielile Casei Regale. Aceste lucruri încearcă să le reglementeze. Satutul Palatului Elisabeta este în joc“, a mai arătat Stelian Tănase 
Palatul Elisabeta a fost atribuit Regelui Mihai de statul român, în 2001, ca locuinţă pentru un fost şef de stat pe durata vieţii sale, în baza legii care reglementează drepturile foştilor şefi de stat. 
După moartea Regelui, ceilalţi membri ai Familiei Regale nu mai sunt acoperiţi de o bază legală pentru a locui în continuare în Palatul Elisabeta şi riscă să fie evacuaţi oricând.
 „Nu poate fi scuzată“ 
Monarhiştii nu au înţeles deloc motivele pentru care Principesa Margareta a făcut lobby la Liviu Dragnea, criticând-o pentru asocierea cu un condamnat penal. „Complicităţile Casei Regale a României cu PSD-ul lui Ion Iliescu nu fac decât să reconstituie şi să consfinţească abdicarea din 30 decembrie 1947 a Regelui Mihai. 
Cum să se supună Moştenitorul Coroanei celor care în 1990 îl urmăreau pe Regele Mihai cu armele pe şoselele ţării, celui care a chemat acum 26 de ani minerii şi a declanşat război civil? 
Nici o negociere care ar subordona Coroana republicii ilegale şi ilegitime nu poate fi explicată şi, mai ales, scuzată!“, se arată într-o scrisoare publică a Marilenei Rotaru, realizatoarea emisiunii „Ora Regelui“, de la TVR, adresată Principesei Margareta. 
Jurnalistul Marius Ghilezan arată că singurii care pierd din aceast înţelegere sunt monarhiştii. „Alteţele lor vor avea 3-4 milioane de Euro de la buget pentru pensii şi plata valeţilor curţii. Trei câştigători: reprezentanţii Casei Regale şi staff-ul tehnic (care se vor finanţa de la buget), 
PSD care a luat caimacul monarhist al PNL, Republica, instituţie care se legitimează cu simbolul coroanei. Practic, s-a făcut un transfer de legitimitate. Trei câştigători. Doar monarhiştii sunt liberi să fugă în munţi“, a opinat jurnalistul monarhist Marius Ghilezan.

2016-06-08

Rezultatele finale obtinute in Cluj Napoca la alegerile locale din 2016

Emil Boc a câștigat autoritar alegerile în Cluj-Napoca, fiind numai 3000 de voturi anulate.
Conform datelor finale, din cele 102.205 voturi exprimate, 99.296 au fost validate.
Lista cu voturile obținute de fiecare candidat: 
1. Boc Emil - Partidul National Liberal - 64311
2. Horváth Anna - UDMR - 12573
3. Octavian Buzoianu - independent - 8721
4. Alexa Liviu-Doru-Alin - Partidul Miscarea Liberala - 3496
5. Giurgiu Mircia - Partidul Social Romanesc - 3184
6 Ille David - Partidul Uniunea Crestin Democrata Din Romania - 2119
7 Roschnafsky Marius-Bruno - Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) - 1776
8. Gurzau Adrian - Partidul Miscarea Populara - 1289
9. Pop Irina-Maria - M10 - 1253
10. Fancsali Ernő - Partidul Popular Maghiar Din Transilvania - 574 
În privința alegerilor la Consiliul Local Cluj-Napoca, din cele 102.205 voturi exprimate, 98.704 au fost validate.
PNL a obținut 49.218 voturi
UDMR a obținut 16.490
Alianța PSD + ALDE a obținut 13.955
M10 - 2946 voturi
PMP - 2834 voturi
Partidul Mișcarea Liberală - 2.974 voturi
PPMT 881 voturi
Numai partidele care au obținut minim 5% din voturi au obținut un mandat de consilier local. 
Astfel, PNL a obținut inițial 16 mandate de consilieri, UDMR 5 mandate și Alianța PSD + ALDE 4 mandate. În urma redistribuirii voturilor de la partidele care nu au obținut 5% din voturi, PNL a mai câștigat un mandat, iar Alianța PSD + ALDE încă unul.
Componența Consiliului Local Cluj-Napoca va fi următoarea: PNL 17 consilieri, PSD și Alde 5, iar UDMR 5.

2016-06-03

O tornada cu latimea de 60 de metri a lovit o localitate din Romania. Prapadul lasat in urma

Un fenomen rar intalnit la noi in tara a facut ravagii intr-o localitate din judetul Tulcea.
O tornada cu latimea de 60 de metri a maturat tot ce a gasit in cale pe o distanta de cativa kilometri. In doar cinci minute, 12 case din comuna Niculitel au fost distruse. Furtuna violenta a afectat si farmacia, dar si scoala de acolo.
O parte dintre locuinte sunt asigurate, dar oamenii se tem ca nu isi vor putea acoperi toate pagubele produse. De frica ploii, multi dintre ei au inceput deja sa isi repare casele.

Cod Portocaliu de inundatii pe rauri din 10 judete, pana sambata la pranz. Zonele care vor fi afectate de viituri

Hidrologii au emis un Cod Portocaliu de inundatii pentru mai multe rauri din 10 judete, incepand de joi, de la ora 16:00, pana sambata, la ora 12:00.
Potrivit Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), in intervalul mentionat vor fi afectate raurile din bazinele hidrografice: Olt superior si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna si Brasov, Buzau bazin superior (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Ramnicu. Sarat (judetele Buzau si Vrancea), Barlad superior si afluentii sai din judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati, Bahlui - bazin superior - judetul Iasi, afluentii mici aferenti cursului inferior al Siretului si cursului mijlociu si inferior al Prutului (judetele Vrancea, Galati si Vaslui).
In acelasi interval, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenti de grad inferior ai raurilor mentionate.
De asemenea, de joi, de la ora 3:00, a intrat in vigoare o avertizare Cod Galben de inundatii valabila pana sambata, la ora 18:00, pe rauri din 17 de judete.
Fenomenele vizate sunt scurgeri importante pe versanti, torenti si paraie, viituri rapide pe raurile mici cu posibile efecte de inundatii locale si cresteri de debite si niveluri pe unele rauri din bazinele hidrografice mentionate, cu posibile depasiri ale Cotelor de Aparare.
Potrivit hidrologilor, bazinele hidrologice afectate sunt Bega superioara, Timis superior si mijlociu, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Desnatui, Jiu superior si afluenti, afluenti Mures inferior, Olt superior si mijlociu, Arges superior, Ialomita superioara si afluenti, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Rm. Sarat, Buzau - bazin superior si afluenti, Barlad, Jijia, Baseu, afluentii mici din bazinele inferioare ale Siretului si Prutului.
"Avand in vedere situatia hidrometeorologica actuala si prognoza meteorologica pentru urmatoarele 72 de ore se pot produce scurgeri importante pe versanti, torenti si paraie, viituri rapide pe raurile mici cu posibile efecte de inundatii locale pe unele sectoare de rau si cresteri de debite si niveluri pe unele rauri din bazinele hidrografice mentionate, cu posibile depasiri ale Cotelor de aparare", precizeaza INHGA.
Astfel, pana joi, la ora 14:00, este activ un Cod galben de inundatii pe raurile din bazinele hidrografice: afluentii Muresului inferior (judetele Alba, Hunedoara si Arad), Bega superioara, Timis superior si mijlociu, Barzava, Moravita, Caras, Nera (judetele Caras Severin si Timis), Cerna (judetele Gorj si Caras Severin), Desnatui (judetele Mehedinti si Dolj), Jiu superior si afluenti bazin mijlociu (judetele Hunedoara, Gorj, Mehedinti), afluentii Oltului inferior din judetele Valcea, Gorj si Arges.
De asemenea, de joi, de la ora 10:00 si pana sambata, la ora 18:00, va fi in vigoare Codul Galben de inundatii pe raurile din bazinele hidrografice: Olt superior si mijlociu si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea si Arges, Arges superior (judetele Arges si Dambovita), Ialomita - bazin superior si afluenti (judetele Dambovita si Prahova), Buzau - bazin superior si afluenti (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Suceava, Moldova, Bistrita (judetele Suceava, Harghita, Neamt si Bacau), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Rm. Sarat (judetele Buzau si Vrancea), Barlad (judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati), Jijia si Baseu (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursului inferior al Siretului si cursului mijlociu si inferior al Prutului (judetele Vrancea, Galati si Vaslui).
Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a emis, miercuri, o atentionare Cod Galben de ploi insemnate cantitativ, valabila in 14 judete, incepand de joi la pranz, pana vineri seara.
Potrivit meteorologilor, in intervalul 2 iunie, ora 12:00 - 3 iunie, ora 21:00, instabilitatea atmosferica va fi accentuata in toate regiunile, vor fi averse, descarcari electrice, intensificari ale vantului ce vor lua aspect de vijelie si izolat grindina.
Judetele atentionate sunt: Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau, Vaslui, Galati, Vrancea, Buzau, Prahova, Dambovita, Arges, Covasna si Harghita.
De asemenea, se vor inregistra frecvent cantitati de apa de 15 - 20 l/mp, iar in Moldova si in zona Carpatilor Orientali si Meridionali se vor cumula 40 - 80 l/mp.
ANM precizeaza ca ploi, in general, moderate cantitativ vor fi in noaptea de miercuri spre joi (1/2 iunie) si in prima parte a zilei de joi (2 iunie) in regiunile sud-vestice si in zona montana.

COD ROSU de inundatii in sase judete. Orasul in care nu se poate ajunge si din care nu se poate iesi

A turnat cu galeata in Bacau, care arata acum ca un imens lac. Sub ape, culturile agricole sunt total compromise. Oamenii abia au reusit sa-si salveze animalele. O persoana a murit, dupa ce a fost luata de viitura.
In orasul Moinesti nu se poate ajunge, dar nici nu se poate iesi. Retelele de telefonie mobila au cazut, asa ca spaima oamenilor este cu atat mai mare. La fel de afectate sunt si alte localitati din judetul Bacau. Potrivit autoritatilor, au ramas fara curent electric peste 8.000 de gospodarii.
Oamenii se roaga sa se opreasca ploaia, sa nu le distruga de tot casele.
Meteorologii au emis un cod portocaliu de ploi si vijelii pentru sapte judete si un cod galben tot de vreme rea pentru alte sapte pina maine seara. Aceleasi coduri alarmante de inundatii sunt date si de hidrologi pentru rauri din sase judete.
COD ROSU de inundatii
"In intervalul 02.06.2016 ora 22:00 – 03.06.2016 ora 18:00 pe raurile din bazinele hidrografice: R. Negru (judetele Harghita si Covasna), afluentii din bazinul superior si mijlociu al Bistritei (judetele Suceava, Harghita si Neamt), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea).
Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate si intensitate mai mare pe unele rauri din judetele: Neamt, Bacau, Vrancea si Covasna.


In intervalul 02.06.2016 ora 13:30 – 02.06.2016 ora 22:00, pe unele rauri mici din judetele Neamt si Bacau se pot produce cresteri rapide de debite si niveluri cu atingerea si depasirea cu 20-50 cm a COTELOR DE PERICOL.
Harta cu codurile si semnificatia acestora se anexeaza. Se mentioneaza ca fenomenele hidrologice periculoase se pot produce mai ales pe afluenti de grad inferior ai raurilor marcate pe harta.
In functie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.
Se impune urmarirea evoluţiei situatiei hidrometeorologice, in conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluari accidentale pe cursurile de apa si poluari marine in zona costiera.", anunta INGHA.
COD PORTOCALIU si COD GALBEN de inundatii
In intervalul 02.06.2016 ora 16:00 – 03.06.2016 ora 16:00 pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Lapus (judetele Maramures si Satu Mare), Crasna (judetele Salaj si Satu Mare), Somesul Mare (judetul Bistrita Nasaud), afluentii Muresului inferior (judetele Alba, Hunedoara si Arad).
In intervalul 02.06.2016 ora 16:00 – 04.06.2016 ora 18:00 pe raurile din bazinele hidrografice: Mures superior, cursurile superioare si mijlocii ale Tarnavelor (judetele Harghita, Mures si Sibiu), Olt superior si mijlociu si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Valcea si Arges, Arges superior (judetele Arges si Dambovita), Ialomita – bazin superior si afluenti (judetele Dambovita si Prahova), Siret si afluenti (judetele Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Bacau, Vrancea, Buzau, Iasi, Vaslui, Galati, Brasov, Covasna si Braila), Jijia si Baseu (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursului mijlociu si inferior al Prutului (judetele Iasi, Vaslui si Galati).
In intervalul 03.06.2016 ora 12:00 – 04.06.2016 ora 18:00 pe Prutul superior amonte acumularea Stanca Costesti (judetul Botosani).
In intervalul 02.06.2016 ora 16:00 – 04.06.2016 ora 12:00 pe raurile din bazinele hidrografice: Olt superior si afluentii sai din judetele Harghita, Covasna si Brasov, Buzau bazin superior si afluenti curs mijlociu (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Suceava bazin superior si afluenti (judetul Suceava), Moldova bazin superior si afluenti (judetele Suceava si Neamt), Bistrita (judetele Suceava, Neamt, Harghita si Bacau), Trotus (judetele Harghita, Neamt si Bacau), Putna (judetul Vrancea), Rm. Sarat (judetele Buzau si Vrancea), Buzau superior si afluenti (judetele Brasov, Covasna si Buzau), Barlad (judetele Iasi, Vaslui, Bacau, Vrancea si Galati), Jijia bazin superior si afluenti (judetele Botosani si Iasi), afluentii mici aferenti cursurilor mijlocii si inferioare ale Siretului si Prutului (judetele Bacau, Vrancea, Vaslui si Galati).