2016-08-27

Efectul neaşteptat al Brexit, care sperie Uniunea Europeană

În timp ce armageddon-ul economic promis britanicilor dacă aleg să iasă din UE se lasă aşteptat, iar isteria pe care referendumul pentru Brexit a adus-o în centrul financiar londonez pare că s-a domolit, în Uniunea Europeană şi-a făcut loc umbra unei frustrări: Marea Britanie poate ademeni companiile cu taxe foarte mici şi se poate folosi de aceas­ta ca in­stru­ment în nego­cierile cu cele­lalte ţări eu­ro­pene. Dacă Lon­dra dă tonul, cine o va urma?
Frustrarea a răbufnit prin cu­vintele premie­rului sue­dez Stefan Loefven, care a aver­tizat Marea Britanie să nu folo­sească măsuri ex­tre­me precum tă­ie­rea taxelor pentru companii în condiţiile în care această ţară se pregăteşte să pornească discuţiile privind retragerea din Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.
„Ieşirea Marii Britanii din UE n-ar trebui să dureze mai mult decât este necesar. Dacă Marea Britanie vrea timp pentru analizarea situaţiei, aceasta va oferi timp şi ţărilor UE.
Pe de altă parte auzi de planuri din această ţară cum ar fi reducerea considerabilă a taxelor pentru companii. Dacă în acest timp ei pornesc într-o astfel de cursă, vor face discuţiile şi mai dificile“, a spus oficialul suedez. Fostul ministru britanic al finanţelor George Osborne a vrut ca Marea Britanie să adopte cele mai reduse taxe corporate din rândul economiilor avansate, pas care, spun observatorii, ar fi trezit temeri în UE că va începe o cursă spre cel mai coborât nivel. Tăierea ta­xelor a fost punctul central al planurilor lui Osborne de re­con­struire a eco­no­miei. Discuţii UE- Ma­rea Bri­tanie privind Brexitul ar putea începe în prima jumătate a anului viitor. Premierul britanic Theresa May a amânat începerea procesului de exit pentru a încropi o echipă care să facă faţă unor negocieri care cu siguranţă vor fi dure. Între timp, ministrul bri­tanic de finanţe Philip Hamm­ond şi-a expri­mat dispo­nibilitatea de a „reseta“ poli­tica fiscală prin­tre altele prin redu­cerea im­pozitelor pen­tru com­panii pentru sus­ţine­rea eco­nomiei. Loefven pare să aibă în general o părere proastă despre tăierea taxelor. „Noi vom continua să investim, pentru că acesta este viitorul. Redu­cerile de taxe nu sunt viitorul. Tre­buie să inves­tim în conti­nuare şi, spre exemplu, să ne asigurăm că urmaşii noştri primesc o educaţie de calitate“, a spus premierul.
El a anunţat săptămâna trecută planuri pentru pregătirea a 3.600 de noi profesori.
În Marea Britanie, isteria provocată în City-ul londonez, unul dintre cele mai mari centre financiare ale lumii, de referendumul pentru Brexit pare că s-a calmat, cel puţin aşa reiese dintr-un sondaj al firmei Ernst & Young (EY). Studiul, realizat pe baza comunicatelor emise de 232 de bănci, asigurători, firme de private equity şi alte companii financiare, a găsit că doar o cincime dintre aceşti jucători cred că votul va avea implicaţii negative pentru afacerile lor, notează The Guardian.
„Impactul imediat al referendumului nu a fost atât de puternic cum mulţi s-au temut“, se arată în analiza EY. Un alt studiu, al Countrywide, cea mai mare companie de imobiliare din Marea Britanie, concluzionează că economia britanică va evita o aterizare dură.
Totuşi şocul Brexitului se simte deja într-un sector esenţial pentru planurile post Brexit ale guvernului britanic. Cheltuielile cu infrastructură au scăzut drastic după referendum. Valoarea contractelor pentru iulie s-a redus cu 1,5 miliarde de lire sterline, ceea ce înseamnă un declin de 20% în raport cu luna anterioară şi de 23% faţă de iulie 2015, potrivit datelor Barbour ABI, o firmă de consultanţă în construcţii care furnizează informaţii pentru biroul naţional de statistică al Marii Britanii, notează Financial Times. Noul premier Theresa May a promis proiecte noi rutiere, feroviare, de apărare contra inundaţiilor şi de broadband – partea centrală a strategiei de reconstrucţie economic după ieşirea ţării din UE.