După ce PSD l-a atacat pe ministrul Cristian Ghinea și guvernul de tehnocrați pe tema absorbției mici a fondurilor europene, este rândul comisarului european Corina Crețu să avertizeze că România nu a atras niciun ban în exercițiul bugetar 2014-2020.
Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, a spus că este îngrijorată de „startul lent” în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, precizând că România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar, consemnează Agerpres. Pe de altă parte, Crețu spune că știe că autorităţile din România depun eforturi susţinute pentru a grăbi implementarea proiectelor.
„În perioada 2007-2013, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8% (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune). În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbţie la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanţarea şi plăţile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuţie totală a UE de 3,966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională", spune Corina Creţu, într-o declaraţie acordată Agerpres.
Însă comisarul european avertizează asupra debutului întârziat al noului exercițiu financiar.
„Pentru perioada 2014-2020, aşa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020, însă ştiu că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens, iar, în ceea ce ne priveşte, Comisia Europeană a fost şi va rămâne un sprijin pentru România, aşa cum o facem de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăţi”, afirmă comisarul european.
Declarațiile Corinei Crețu vin la doar câteva zile după ce Guvernul a adoptat un Memorandum privind fondurile europene care include previziunile bugetare de la toate Autoritățile de Management (AM), pentru a fi trimise Comisiei Europene. Memorandumul specifică faptul că nu vor fi atrase mai deloc fonduri structurale din exercițiul financiar 2014-2020, în cursul acestui an. Ulterior, mai mulți politicieni, în special din sfera PSD, au atacat guvernul tehnocrat, spunând că România riscă să aibă un grad de absorbție egal cu zero în 2016 pe fondurile gestionate de Ministerul Fondurilor Europene.
În replică, ministrul de profil Cristian Ghinea a spus că România va încheia anul cu aproape 3,3 miliarde de euro primiți de la Comisia Europeană, cea mai mare parte însă provenind din închiderea proiectelor din exercițiul financiar anterior, 2007-2013, după cum notează și Corina Crețu. În plus, ministrul a precizat că autoritățile fac mari eforturi pentru acreditarea Autorităților de Management a Programelor 2014-2020, ceea ce ar trebui să accelereze absorbția de fonduri începând de anul viitor.
Politica regională în UE: 350 miliarde de euro
Corina Creţu a mai spus că politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde de euro), fiind principalul instrument de investiţii al Uniunii. Astfel, UE a finanţat de-a lungul anilor zeci de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu, spune Corina Creţu.
„Cu atât mai mult acum, când Europa şi statele membre se confruntă cu o perioadă mai dificilă, cred că este foarte important să reamintim ce ar fi însemnat dezvoltarea statelor membre şi cât de mari ar fi fost decalajele dintre acestea dacă nu existau fondurile europene care au contribuit esenţial la dezvoltarea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, la crearea de locuri de muncă, dar şi la promovarea cercetării, dezvoltării şi inovării”, completează comisarul european pentru Politică Regională.
Ea precizează că, în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale şi de investiţii europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către oraşele europene.
„România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Mai exact, 39 de oraşe - reşedinţe de judeţ - vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune", a explicat Corina Creţu.
Ea afirmă că îşi doreşte ca până la finalul mandatului său să vadă că oraşele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziţie în actuala perioadă de programare. „În acest scop, împreună cu DG Regio, vom organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunităţi la care vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România, cât şi primari ai altor capitale europene”, precizează Corina Creţu.
Potrivit acesteia, una dintre priorităţile mandatului său în calitate de comisar european pentru Politică Regională este Iniţiativa privind regiunile mai puţin dezvoltate.
„Obiectivul acesteia este acela de a susţine regiunile mai puţin dezvoltate să ajungă la nivelul celorlalte, analizând factorii care împiedică creşterea economică în zonele respective şi oferind recomandări şi asistenţă pentru exploatarea potenţialului de creştere existent. Cu alte cuvinte, regiunile mai puţin dezvoltate vor fi ajutate să identifice obstacolele care stau în calea dezvoltării economice durabile, a infrastructurii şi inovării şi apoi să găsească cele mai bune soluţii pentru a maximiza impactul investiţiilor europene”, mai spune Corina Creţu.
România şi Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei iniţiative, în câte două regiuni din fiecare ţară, respectiv Nord-Vest - Nord-Est (România) şi Swietokrzyskie - Podkarpackie (Polonia).
