2017-07-16

Demonstratie de forta in Transilvania: Tancuri, elicoptere si avioane de atac, artilerie si mii de soldati intr-un exercitiu militar in care un agresor ataca Romania

Victor Cozmei  16 iulie 2017, 
Mai multe tari din Europa sunt atacate de un agresor cu scopul de a acapara zona economica a Marii Negre. Forte NATO conduse de Statele Unite si Romania intervin sa apere teritoriul. Asa suna scenariul fictiv pe care s-a bazat exercitiul militar Getica Saber 17 de la Cincu, unul dintre cele mai mari demonstratii din cadrul seriei de exercitii Saber Guardian 2017. Circa 5.000 de militari - romani, americani, croati, armeni, uicraineni si muntenegreni - si peste 650 de mijloace tehnice, de la tancuri si blindate, elicoptere de atac si avioane de lupta, la artilerie grea, rachete si drone. 
Cu ce mijloace tehnice au participat SUA si Fortele Romane:
SUA
Tancuri M1A2 "Abrams" si blindate Bradley 
Avioane de lupta F-15 
Elicoptere de atac Boeing AH-64 Apache
Obuziere M109A6 "Paladin" si M777
Sisteme de lansatoare de rachete multiple cu raza lunga - MLRS
Sisteme de rachete de artilerie cu mobilitate inalta M142 - HIMARS
Lansatoare JAVELIN si TOW
Drone UAS Raven
Romania
Tancuri TR-85M1 "BIZONUL"
Blindate MLI-84 "Jder" cu rachete dirijate antitanc SPIKE
Avioane de vanatoare F-16 Fighting Falcon si MiG-21 LanceR
Elicoptere de lupta IAR 330 Puma SOCAT
Sistemul antiaerian autopropulsat blindat Ghepard
Lansatoare multiple de rachete - LAROM
Aruncatoare de grenade AG-9 - tun fara recul de calibru 73 mm
Scenariul si desfasurarea exercitiului:
Exercitiul intrunit cu trageri de lupta Getica Saber 17 de la Cincu este bazat pe un scenariu fictiv in care mai multe state europene sunt atacate succesiv de o forta ostila ce incearca sa obtina controlul deplin asupra zonei economice a regiunii Marii Negre.
O brigada multinationala condusa de USAREUR - Fortele Terestre ale Statelor Unite dislocate in Europa - este creata pentru a contracara aceasta ofensiva, fiind compusa din forte militare NATO si aliate din Romania, Croatia, Armenia, Muntenegru, Ucraina si trupe de infanterie mecanizata din SUA, sustinute de tehnica de razboi specifica din dotarea armatelor romana si americana: tancuri, tunuri de artilerie, aparare antiaeriana, elicoptere si avioane de lupta.
> Operatiunile defensive se declanseaza cu identificarea obiectivelor importante ale inamicului, cu precadere a unitatlor de aparare antiaeriana. Trupele de recunoastere utilizeaza drone pentru a strange informatii de pe campul de lupta si pentru a marca tintele inamice. 
> Atacul se concentreaza pe suprimarea mijloacelor de lupta antiaeriana ale inamicului prin foc sustinut de americani, cu sistemele de lansatoare de rachete multiple cu raza lunga (MLRS) si sisteme de rachete de artilerie cu mobilitate inalta M142 (HIMARS), si de romani, cu lansatoarele multiple de rachete LAROM.
> Concomitent, mortierele armatei romane declanseaza focul pentru a acoperi deplasarea militarilor care avanseaza pentru a ocupa pozitii strategice, companii de americani si croati, alaturi de un pluton din Muntenegru.
> Pe masura ce infanteria avanseaza, doua avioane de lupta MIG-21 apartinand Fortelor Aeriene Romane survoleaza spatiul ocupat de unitatile inamice, atacand cu bombe de cate 100 de kilograme. In tot acest timp, avioane de lupta americane F-15 intaresc suprematia aeriana asupra campului de lupta.
> Cele doua MIG-21 sunt urmate de patru elicoptere de lupta IAR 330 Puma SOCAT ale RoAF, care ataca fortele ostile, distrugandu-le vehiculele de recunoastere cu tunuri-mitraliera si rachete aer-sol.
> Elicopterele de atac americane AH-64 Apache intra in scena pentru a inlocui elicopterele SOCAT PUMA, deschizand focul cu tunurile automate cu calibru de 30mm din dotare, indreptate catre vehiculele de infanterie ale adversarului.
> Infanteria aliatilor avanseaza: blindatele americane Bradley intra in scena si ataca tinte inamice.
> Mai multe companii de infanterie romane, croate, ucrainene si americane ocupa o linie de aparare a inamicului si isi stabilesc pozitii de forta. 
In timp ce infanteria continua asaltul asupra trupelor terestre inamice tot mai slabite, elicoptere de lupta UH-64 Apache ataca blindatele inamicului cu rachete.
Plutonul trimis in recunoastere si radarele de artilerie identifica vehiculele blindate din corpul central al agresorilor, amplasate pentru a crea o bresa in apararea aliatilor
> Un grup multinational de blindate sub comanda romaneasca, format din tancuri autohtone TR-85M1 "Bizonul" si tancuri americane M1A2 Abrams patrund pe campul de lupta si ataca tancurile si vehiculele blindate ale adversarilor. 
> Totodata, vehiculele blindate romanesti MLI-84 "Jder" ataca tinte blindate cu rachete dirijate antitanc SPIKE, in timp ce unitatile de infanterie lanseaza munitie antitanc cu lansatoare TOW si JAVELIN.
In acest moment, inamicul este sub foc continuu din pozitiile americane si romanesti de artilerie grea, tancuri, vehicule blindate, dar si din aer, de unde ataca elicopterele de lupta UH-64 Apache.
Agresorul a pierdut din ce in ce mai mult teren, asa ca trupele de infanterie avanseaza si isi asigura pozitia, in timp ce elicopterele de lupta si tancurile asigura foc de acoperire.
> Pe cer apar avioanele de lupta F-16 din dotarea Fortelor Aeriene Romane, supravegheaza campul de lupta, mentinand suprematia aeriana pe masura ce unitatile terestre se deplaseaza in teritoriul eliberat.

2017-07-04

Petiția Regionalizării

https://www.petitieonline.com/petitia__regionalizarii
[Grațian Mihăilescu, consultant, publicist, activist, expert în politici interne și externe, dezvoltare regională, relații internaționale și studii europene]
"Sunt unul dintre promotorii ideii de regionalizare și descentralizare și consider că un asemenea proces bine realizat poate duce la o reformă a administrației, la o eficientizare a funcționarii acesteia, la o dezvoltare regională, la reducerea disparităților economice, la implicarea activă a cetățenilor (nivelul decizional fiind adus mai aproape de nevoile lor), pentru promovarea principiului subsidiarității (unul dintre principiile de bază ale UE) și nu în ultimul rând la o absorbție mai bună a fondurilor europene" (http://pcmcluj.blogspot.ro/2015/01/gratian-mihailescu-regionalizare-si.html).
Acesta este discursul pe care Grațian Mihăilescu, specialist în dezvoltare regională, îl expune la toate evenimentele la care participă, ori de câte ori are ocazia. 
Din păcate, proiectul său de reformă a regionalizării, după modelul de succes implementat în Polonia a rămas fără ecou, fiind blocat de fiecare dată de interesele "superioare" ale politicienilor din România. 
Firește, Bucureștiul își dorește ca întreaga putere politică și administrativă să rămână la centru, de unde putem fi "controlați" cel mai bine. 
Astfel, în timp ce alte state post-comuniste, care acum 10 ani se aflau la același nivel de dezvoltare cu cel al României au implementat de mult o reformă a regionalizării extrem de eficientă prin care regiunile lor au devenit autonome, au dobândit personalitate juridică, le-au fost atribuite denumiri specifice care în timp au devenit brand-uri regionale de țară, au negociat direct cu Comisia Europeană valoarea fondurilor europene atribuite dezvoltării regionale pe care ulterior și le-au gestionat singure, în România toate aspectele dezvoltării sunt gestionate la centru, într-un mod din ce în ce mai ineficient.
Această petiție a fost realizată cu scopul de a colecta semnături pentru redeschiderea negocierilor privind implemetarea unui proces eficient de regionalizare în România, care să ducă în primul rând la o absorbție mai bună și mai ales mai eficientă a fondurilor europne (ținând cont de faptul că fiecare regiune în parte își cunoaște mult mai bine nevoile decât ar putea să o facă vreodată Guvernul Central).
Petiția susține regionalizarea administrativă a statului românesc și nu are nicio legătură cu regionalismul politic exacerbat (http://contributors.ro/administratie/regionalizarea-clarificarea-unui-concept/).
Petiția se adresează tuturor românilor care își doresc o țară ca afară, care mai cred în România și care își doresc ca ea să se dezvolte cu adevărat, după mai bine de 10 ani de integrare europeană.
Ne propunem să strângem 968 583 de semnături (5% din populația României) pentru a putea propune acest proiect Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE).
"România are nevoie de descentralizare și regionalizare pentru transparență, responsabilitate, eficiență, guvernare multi-level și competitivitate. România are nevoie ca principiul subsidiarității să funcționeze și are nevoie cu adevărat ca procesul decizional să se realizeze de jos în sus. România are nevoie de o schimbare administrativă [...] pentru a face față cu succes viitoarelor politici de dezvoltare ale UE". [Grațian Mihăilescu, Pledoarie pentru regionalizarea României]
Drd. Anamaria Loredana Ianoși, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene Contactați autorul petiției
Observaţia Redacţiei:
Problema regionalizării nu se v-a rezolva cu vreo petiţie, pe care ar trebui prezentat MDRAFE-ului nici în data când a fost pregătit pentru semnare în primul rând pentru că regiunile trebuie formate în baza normelor unităţii teritoriale statistice(NUTS). In conformitate cu aceste norme "unitatea de bază" este judeţul, care face obiectul NUTS3. Mai multe judeţe adică unitate NUTS3 pot forma o unitate mai superioară NUTS2 , care este "regiunea". Mai multe "regiuni" pot forma o altă unitate superioară NUTS1, care este "macroregiunea"
Dar şi judeţul adică unitatea administrativă NUTS3 se poate compune din unităţi inferioare zis "microregiune" adică NUTS4. Ultima unitate NUTS5 sunt localităţile.
In conformitate cu normele europene NUTS1, NUTS2 şi NUTS3 întră în jurisdicţia UE iar NUTS4 şi NUTS5 în sfera guvernelor ţărilor componente.
Deci, dacă vorbim de "regiuni" nu putem uita că formarea acestei unităţi se face cu voinţa locuitorilor lui. Aşa se procedează în UE şi nu vreun partid sau un guvern face "rearanjarea de sus în jos" ci invers "de jos în sus" cu ajutorul şi cu voinţa locuitorilor acelui regiuni.
De aceea ideea "regionalizare" relansată de domnul Dragnea, a fost doar praf aruncat în ochii noştrii ca să poate pregăti terenul pentru alte lucruri şi interese. Pentru că relansarea s-a făcut odată cu aşa zisă  ideea de "descentralizare" a făcut să încurce şi nici decum să rezolve problemele la "regionalizare". Atunci când domnul amintit încă conducea ministerul mai sus amintit se putea constata că în site-ul ministerului  nici o informaţie despre acest fel de activitate nu apară! Iar specialiştii comisiei regionalizării - creat de ministrul de atunci - asistau defapt la o paradă de regionalizare-descentralizării. 
Ca să înţeleagă cititorii: pentru crearea unei regiuni nu se cere o anumită lege sau schimbarea vreunei legi, ci doar de o hotărire a guvernului pentru ca pe lângă judeţe - o unitate administrativă - să aibă şi "regiunile"NUTS2 un rol administrativ, o conducere - de regulă ales - cu un rol bine definit de coordonator al planurilor de dezvoltare ale judeţelor , cu responsabilităţi şi cu dreptul de a putea derula proiectele proprii de importanţă regională(NUTS2).  
Fără aceste "drepturi" "regionalizare" rămâne doar o unitate NUTS gol cu o oarecare reprezentativitate şi date statistice, care sunt folosite pentru proiecte în analizele SWOT. 
Date statistice care trebuie să ateste că în regiunea respectivă PIB-ul pe cap de locuitor este sub valoarea de 75 % a celui UE, deci poate derula proiecte de dezvoltare cu ajutorul fondurilor UE...
Altfel nu există premise de dezvoltare regională iar fondurile UE curg aiurea şi mai de grabă către firme căpuşe...
Faptul că există deja o serie de organisme - impuse de UE -  dar, care funcţionează, doar la un sfert din capacitate arată că regiunile teritoriale statistice create şi predate la UE încă din 1997 nu au fost bine gândite încă de la început sau - ce ar fi mai rău - special au fost gândite să servească "centrul" şi nu pe ele însăşi!!! Vă rog să observaţi că şi POR-ul , adică Program Operativ Regional foloseşte doar centrului prin faptul că este conceput pentru toată ţară şi nu pentru regiuni.
De aceea petiţia online nu ar avea mare trecere şi nici valoare... Civicul Ardelean.

2017-07-02

Polonia îi răspunde lui Emmanuel Macron pentru declaraţiile batjocoritoare la adresa statelor din estul Europei

2 iulie 2017,  Laurenţiu Sirbu
Mateusz Morawiecki în cadrul Forumului de la Davos/ Foto: EPA Ministrul de finanţe al Poloniei a răspuns declaraţiei zeflemitoare a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căreia statele din centrul şi estul Europei tratează UE „asemenea unui supermarket”, în ceea ce reprezintă un nou semn al unei relaţii tensionate dintre Paris şi Varşovia, relatează cotidianul britanic Financial Times. 
Într-un interviu acordat mai multor publicaţii europene luna trecută, noul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron, a corelat votul din Regatul Unit cu privire la părăsirea UE cu sosirea unui număr mare de muncitori din Europa Centrală şi de Est şi a avertizat împotriva liderilor statelor europene „ce au o atitudine cinică la adresa UE, de care se folosesc doar pentru obţinerea de capital fără a respecta însă valorile fundamentale ale UE”. Aceste declaraţii au provocat un răspuns imediat din partea prim-ministrului Poloniei, Beata Szydlo, care l-a acuzat de „ostilitate” - o temă reluată zilele acestea de ministrul Economiei, Mateusz Morawiecki. „Atunci când preşedintele Macron afirmă că el nu vrea ca UE să fie tratată asemenea unui supermarket, atunci sunt în acord 100% cu el. Nici eu nu aş vrea ca băncile franceze, supermarketurile franceze să poată desfăşura activităţi economice aici fără nicio barieră, iar şoferii noştri, lucrătorii noştri din construcţii, firmele noastre de consultanţă şi IT să fie supuse acestor restricţii şi impozitelor adiţionale”, a declarat acesta. 
„Este adevărat că sunt mulţi şoferi polonezi pe străzile din Paris sau Amsterdam. Dar pe străzile din Cracovia, Koszalin sau Suwalki sunt multe supermarketuri franceze, bănci olandeze sau companii germane. Din punctul nostru de vedere, am fi foarte bucuroşi să schimbăm rolurile - dar nu ştiu dacă şi lor le-ar conveni acest lucru.” Diviziuni în cadrul UE pe tema refugiaţilor Statele Uniunii Europene sunt divizate pe o linie Est-Vest pe un număr de mai multe probleme - ce variază de la cotele de realocare a refugiaţilor până la regulile şi condiţiile în care angajaţii companiilor din UE pot fi „realocaţi” dintr-un stat membru pentru a lucra temporar în altul. În cadrul aceluiaşi eveniment, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului PiS, văzut ca una dintre cele mai influente voci din politica poloneză, a reiterat ostilitatea Poloniei faţă de încercările Uniunii Europene de a redistribui imigranţii ce cer azil în cadrul uniunii din Grecia şi Italia - o măsură faţă de care şi-au exprimat opoziţia şi Cehia şi Ungaria. 
„Nimeni nu ne va impune o catastrofă socială doar pentru faptul că beneficiem de fonduri europene. Cu toţii ştiţi că mă refer la imigranţii ce vin în număr mare în Europa şi la politica de realocare obligatorie. Conform acordului acceptat de fostul prim-ministru Ewa Kopacz, noi ar fi trebuit să avem 7,000 de persoane aici”, a declarat Kaczynski. „Noi nu am exploatat ţările de unde aceşti refugiaţi vin acum, noi nu ne-am folosit de fosţa lor de muncă şi, în final, noi nu-i chemăm în Europa. După cum am declarat în 2015 în această problemă, suntem gata să luăm parte la programul UE pentru refugiaţi; noi vrem doar să nu avem probleme la care nu am contribuit”, a continuat acesta. Pe de altă parte, liderul principalului partid de opoziţie, Grzegorz Schetyna, a criticat dur guvernul polonez pentru poziţia adoptată, acuzându-l de încurajarea unei „isterii anti-europene”. „Ne uităm şocaţi la cum ne putem pierde libertatea şi independenţa, şi la cum este posibil să umilim atâţi oameni şi să transformăm Polonia într-o ţară de tot râsul în ochii Europei şi ai întregii lumi”