2020-10-14

HOTĂRÂRE nr. 49 din 13.10.2020 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19


❗MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL A INFECȚIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA
STĂRII DE ALERTĂ❗
🔴1. Se menține coordonarea operațională a serviciilor de ambulanță și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență, precum și a poliției locale de către Direcția generală de poliție a Municipiului București/inspectoratele județene de poliție.
🔴2. Se menține obligativitatea asigurării continuității activității centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.
🔴3. Se propune testarea săptămânală, prin grija direcțiilor de sănătate publică, a personalului de îngrijiri care își desfășoară activitatea în așezămintele prevăzute la pct.2.
🔴4. Se menține obligația furnizorilor de servicii sociale de tip rezidențial de a-și organiza programul în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.
🔴5. Se menține obligația desfășurării în regim permanent a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitatea temporară, precum și a Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.
🔴6. Se consideră necesară menținerea obligativității purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴7. Se menține posibilitatea izolării și carantinării în condițiile art. 7, 8 şi 11 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.
🔴8. Se consideră necesară instituirea obligației de purtare a măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise, cum ar fi piețele, târgurile, zonele de așteptare (stații de autobuz, peroane şi altele asemenea), falezele, zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, zonele pietonale comerciale și în proximitatea instituțiilor de  învățământ până la o distanță de 50 m de intrarea în perimetrul școlii.
🔴9. În condițiile pct. 8 Administratorii/Proprietarii spațiilor publice deschise afișează la loc vizibil informații privind obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile respective, la solicitarea comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
🔴10. Se consideră necesară instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise.
🔴11. Se consideră necesară instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, pentru candidații și echipele de campanie în timpul evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor aferente campaniei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaților din anul 2020.
🔴12. Se consideră necesară menținerea interdicțiilor privind organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit punctelor 13-29.
🔴13. Activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.
🔴14. Competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății.
🔴15. În condițiile pct. 13, se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimați și/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.
🔴16. Activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizual, a instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se desfășoară numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.
🔴17. În condițiile pct. 16 organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județe/localități este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000
de locuitori.
🔴18. În condițiile pct. 16 organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleiași familii sau reprezintă grupuri de până la 3 persoane, iar organizarea şi desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 300 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt, precum şi cu purtarea măștii de protecție. Activitățile sunt interzise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori.
🔴19. Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se desfășoară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴20. În condițiile pct. 19, pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară respectiva activitate.
🔴21. Se propune interzicerea participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase prevăzute la pct. 19 a persoanelor care nu au domiciliul sau reședința în localitățile în
care se desfășoară aceste activități.
🔴22. Se menține interzicerea activităților recreative și sportive desfășurate în aer liber,
cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu
locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, după caz, cu
ministrul tineretului și sportului, ministrul mediului, apelor și pădurilor sau ministrul
agriculturii și dezvoltării rurale.
🔴23. Se propune interzicerea organizării de evenimente private (nunți, botezuri, mese
festive etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante,
baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente etc.).
🔴24. Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri pentru adulți,
inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri
europene, cu un număr de participanți de maximum 25 de persoane în interior și de
maximum 50 de persoane în exterior și cu respectarea normelor de sănătate publică
stabilite în ordinul ministrului sănătății.
🔴25. Se permite organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul
apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, sub
supravegherea unui medic epidemiolog.
🔴26. Se permite organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul
diplomatic, la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România,
organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4 mp pentru
fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară.
🔴27. Se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea
adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri cu un număr de participanți de
maximum 100 de persoane și cu respectarea următoarelor măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți
participanții;
b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în
spațiul în care se desfășoară mitingul;
c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea
unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană acolo unde este posibil;
d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materialele pe
perioada desfășurării mitingului;
e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea
contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2;
🔴28. Se permite organizarea și desfășurarea evenimentelor/întrunirilor în cadrul
campaniei electorale cu obligația organizatorilor de a asigura respectarea următoarelor
măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toți
participanții la evenimente/întruniri;
b) efectuarea triajului observațional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru
toate persoanele care intră/sosesc în spațiul în care se desfășoară
evenimentele/întrunirile;
c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanții la
evenimente/întruniri, inclusiv cele desfășurate pe stradă sau din ușă în ușă;
d) afișarea regulilor de acces și de protecție individuală în locuri vizibile în spațiile
în care se desfășoară evenimentele/întrunirile;
e) limitarea numărului participanților la maximum 20, în cazul
evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor desfășurate în spațiu închis și a duratei acestora la
maximum două ore;
f) limitarea numărului participanților la maximum 50, delimitarea prin semne
vizibile a perimetrului și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, în cazul
evenimentelor/ întrunirilor/acțiunilor desfășurate în aer liber;
g) limitarea numărului persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup
la maximum 6, în cazul acțiunilor desfășurate pe stradă;
h) limitarea numărului persoanelor care compun echipele la maximum 2, în cazul
acțiunilor din ușă în ușă;
i) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie materialele de propagandă
electorală, înaintea începerii acțiunii;
j) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea
contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.
🔴29. Se propune menținerea interdicției de circulație în interiorul localităților pentru
persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași
familii, precum și formarea unor asemenea grupuri.
🔴30. Se propune menținerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de
trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizilor, definiți potrivit OUG nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările
ulterioare, cu următoarele excepții:
a) membri de familie ai cetățenilor români;
b) membri de familie ai cetățenilor altor state membre ale U.E. sau ale Spațiului
Economic European ori ai Confederației Elvețiene, cu rezidență în România;
c) persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un
document echivalent permisului de ședere eliberat de autorități ori un document
echivalent acestora emis de autoritățile altor state, potrivit dreptului U.E.;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de
ședere sau un alt document echivalent, cadre medicale, cercetători în domeniul medical,cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, transportatorii şi alte categorii de personal
implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și al organizațiilor
internaționale, precum și membrii familiilor acestora care îi însoțesc în misiuni
permanente pe teritoriul România, personalul militar sau personalul care poate asigura
ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției
consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecție internațională sau din alte motive
umanitare, persoane care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și
mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri
de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un
resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, precum și persoane returnate în
baza acordurilor de readmisie;
i) străinii și apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii și apatrizii, muncitorii înalt calificați, dacă angajarea acestora este
necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau
desfășurată în străinătate;
k) străinii și apatrizii, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii sezonieri din agricultură,
personalul navigant, maritim și fluvial;
l) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții
sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii;
m) membrii echipelor de filmare a producțiilor cinematografice sau audiovizual,
personalul tehnic și artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe
teritoriul României, în baza unor relații contractuale dovedite sau a unor documente
justificative.
🔴31. În absența unor reglementări contrare la nivel național, măsura stabilită la
pct. 30 nu se mai aplică cetățenilor străini și apatrizilor originari din sau rezidenți în state
terțe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricțiilor temporare
asupra călătoriilor neesențiale către Uniunea Europeană.
🔴32. Se poate institui carantina zonală în condițiile art. 7 şi 12 din Legea nr. 136/2020
privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc
epidemiologic şi biologic.
🔴33. Suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre și
dinspre țările care nu fac obiectul excepției de la carantinare/izolare stabilite de
Institutul Național de Sănătate Publică și aprobate de Comitetul Național pentru Situații
de Urgență, și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România,
potrivit art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se face prin hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
🔴34. Sunt exceptate de la prevederile pct. 33 următoarele categorii de zboruri:
a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă și/sau corespondență;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenție în situații de urgență, la solicitarea
unei autorități publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenție tehnică, la solicitarea
operatorilor economici stabiliți în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziționare a aeronavelor, fără încărcătură comercială (ferry);
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter),
pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetățeni străini, din
România către alte state, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române și al autorității
competente din statul de destinație;
j) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din
alte state către România pentru repatrierea cetățenilor români, cu avizul Autorității
Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne și al
Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter),
pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuți în anexa nr. 3 la
Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes“) în temeiul
Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății
și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale - C(2020) 1897, din
23.03.2020, din România către alte state și din alte state către România, cu avizul
Autorității Aeronautice Civile Române și al autorității competente din statul de
destinație.
🔴35. Se propune interzicerea efectuării transportului rutier de persoane prin servicii
ocazionale, precum și suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în
vigoare, în scopul participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase către locurile
unde se desfășoară aceste activități.
🔴36. Consideră necesară menținerea închiderii temporare, totale sau parțiale, a
următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:
🔴37.1 la frontiera româno-ungară: Carei, județul Satu Mare.
37.2 la frontiera româno-bulgară:
a) Lipnița, județul Constanța;
b) Dobromir, județul Constanța;
c) Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă).
37.3 la frontiera româno-ucraineană: Isaccea, județul Tulcea (cu excepția traficului
de marfă).
37.4 la frontiera româno-moldoveană:
a) Rădăuți-Prut, județul Botoșani;
b) Oancea, județul Galați.
37.5 la frontiera româno-sârbă:
a) Moldova Nouă, județul Caraș-Severin;
b) Naidăș, județul Caraș-Severin;
c) Vălcani, județul Timiș;
d) Stamora-Moravița, județul Timiș - feroviar (cu excepția traficului de marfă);
e) Lunga, județul Timiș;
f) Foeni, județul Timiș.
37. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de
preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice
și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, se desfășoară
fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile unde
incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000
de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar
06.00-23.00, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate
este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la
depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori.
🔴38. Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor
sau altor unități de cazare, se desfășoară fără a depăși 50% din capacitatea maximă a
spațiului în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile
este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea
maximă a spațiului și în intervalul orar 06.00-23.00, dacă incidența cumulată în ultimele
14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu
3/1.000 de locuitori și doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități în
județele/localitățile unde este depășită incidența de 3/1.000 de locuitori în ultimele 14
zile.
🔴39. În situația în care activitatea operatorilor economici prevăzuți la pct. 37 și 38 este
restricționată sau închisă, se permite prepararea hranei și comercializarea produselor
alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective.
🔴40. Operatorii economici prevăzuți la pct. 37 și 38 vor respecta obligațiile stabilite prin
ordin comun al ministrului sănătății şi al ministrului economiei, energiei şi mediului de
afaceri.
🔴41. Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor
alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul
clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și
participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu
respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului
sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
🔴42. Se propune menținerea interdicției de desfășurare a activității în baruri, cluburi și
discoteci.
🔴43. În centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori
economici nu se permite exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum și a
activității barurilor, cluburilor și discotecilor.
🔴44. Se propune ca transportul aerian să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune,
echipamentelor, mijloacelor de transport și aeronavelor, procedurile și protocoalele din
interiorul aeroporturilor și aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul
operatorilor aeroportuari, aerieni și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului
ce activează în domeniul transportului aerian, în condițiile stabilite prin ordin comun al
ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al
ministrului afacerilor interne.
🔴45. Se propune ca transportul feroviar să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări,
halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și
protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire, dar și în
interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare al materialului
rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și
privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării
pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condițiile
stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴46. Se propune ca transportul rutier să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția mijloacelor de transport
persoane, procedurile și protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și
modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul
operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și
pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în
domeniul transportului rutier, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
🔴47. Se propune ca transportul naval să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția navelor de transport persoane,
procedurile și protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul și modul
de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul
operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și
pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în
domeniul transportului naval, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
🔴48. Se propune ca transportul intern și internațional de mărfuri și persoane să se
desfășoare în continuare, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
🔴49. Se menține suspendarea activității operatorilor economici desfășurată în spații
închise în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri.
🔴50. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de
noroc este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în
județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică
sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului,
dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare
de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea
incidenței de 3/1.000 de locuitori.
🔴51. Se propune menținerea obligației pentru instituțiile și autoritățile publice,
operatorii economici și profesioniști de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la
intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a
mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori, în condițiile stabilite prin
ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴52. Se menține obligația ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice și unităților
sanitare non-COVID, să se desfășoare numai în condițiile stabilite prin ordinul ministrului
sănătății.
🔴53. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de
noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcțiuni de cazare, precum și activități de
lucru în birouri cu spații comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire
stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al
ministrului sănătății, în baza căruia își pot desfășura activitatea.
🔴54. Operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc au obligația să
respecte orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a Comitetului
Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific
privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului
județean/al municipiului București pentru situații de urgență. Măsurile se stabilesc
pentru unitățile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară
intensă a virusului și/sau un număr în creștere al persoanelor infectate cu virusul SARS-
CoV-2.
🔴55. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de
administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness
de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului
și sportului și al ministrului sănătății.
🔴56. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de
tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului
sănătății.
🔴57. Se menține obligația ca activitatea în creșe, grădinițe și after-school-uri, să se
desfășoare numai cu respectarea condițiilor stabilite prin ordin comun al ministrului
educației și cercetării, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății.
🔴58. Se menține permiterea în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ a
activităților didactice și alte activități specifice precum și organizarea și desfășurarea
examenelor pentru elevi/studenți, cadre didactice, în condițiile respectării măsurilor de
prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului
sănătății.
🔴59. Se propune ca la apariția a 3 cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 într-un interval
de 7 zile consecutive, în spațiile destinate cazării elevilor sau studenților să fie instituită
măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru elevii/studenții care nu au
posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locație se asigură, de către unitatea de
învățământ responsabilă, cazarea în condiții de carantină, precum și măsurile necesare
pentru sprijinirea asigurării necesităților de bază.
🔴60. Se propune a se institui obligația analizării modului de desfășurare a activității și
organizării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru
toate instituțiile și operatorii economici publici sau privați.
🔴61. În vederea evitării aglomerării transportului public, instituțiile și operatorii
economici publici și privați, organizează programul de lucru astfel încât personalul să fie
împărțit în cel puțin două grupe care să înceapă respectiv să termine activitatea la o
diferență de cel puțin 1 oră.
🔴62. Constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată a cazurilor pe ultimele 14
zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se realizează
în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al
municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de
direcțiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile
se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.
🔴63. Direcțiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competență, incidența cumulată a
cazurilor pentru ultimele 14 zile și prezintă comitetului judeţean/al municipiului
Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data
constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.
🔴64. La stabilirea incidenței la 1000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în
considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență a persoanelor
vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără dizabilități, precum şi
pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele și din spitale.

2020-10-13

Ușurel cu autostrada americană pe scări

de Mihai Alexandru Craciun Marţi, 13 octombrie 2020,
Traseul Via Carpatia Foto: Hotnews
“Influencerii” au umplut și ei Facebook-ul românesc de hărți precum cea de mai jos, explicând cum că americanii vor construi o autostradă și o cale ferată între Gdansk și Constanța, prin Ucraina și apoi prin Moldova.
Serios? Autostradă NATO prin Ucraina?!?

Înainte de a intra în detaliile reale și oficiale ale știrii, nu pot să nu mă întreb cum își poate cineva închipui că strategia militară a NATO este să se bazeze pe deplasarea rapidă a trupelor în lungul flancului estic printr-o țară non-NATO și ex-URSS ca Ucraina?
La fel, nu pot să nu mă întreb cum își poate închipui cineva că SUA ar construi o cale ferată nouă în Europa, în condițiile în care rețeaua feroviară din SUA geme de subfinanțare, de subdezvoltare și de tehnologii de secol XIX, precum șine prinse în cuie pe linii magistrale, cu viteze medii de circulație similare țărilor nedezvoltate, având în același timp fix zero kilometri de linie de mare viteză? Și nu, Acela Express de pe Coasta de Est și Brightline din Florida nu sunt trenuri de mare viteză, întrucât circulă la viteze maxime sub 200km/h, pe linii convenționale.
În fapt, în SUA se fac mari presiuni din partea statelor ca Guvernul Federal să finanțeze construcția de linii de mare viteză, similar National Interstate and Defense Highways Act, care a fondat în 1956 sistemul de autostrăzi federale americane. Există chiar o propunere legislativă pentru o finanțare federală de 240 de miliarde USD pentru trenuri de mare viteză. Și asta pentru că puținele inițiative actuale de construcție a trenuri de mare viteză în SUA sunt exclusiv private, dar în cele mai multe progresul este lent sau deloc.
Cum ar suna pentru americani, într-un asemenea context, știrea că SUA nu construiește căi ferate în SUA, ci în Europa?!
Înțeleg perfect nevoia de filo-occidentalism și de filo-americanism într-o țară ca România, care până nu foarte demult a fost în sfera de influență a Rusiei și care este încă bântuită de fantoma PCR. Și de dorința să vină cineva să ne dea ceva. La fel cum înțeleg și contextul electoral și frica de temele naționaliste.
Numai că, noianul de știri despre cum “americanii ne vor construi”, este probabil una dintre cele mai crunte “plecări după fentă” pe care am văzut-o în presa românească. Pentru că, toate detaliile oficiale au fost disponibile încă de la momentul zero al anunțului. Iar comunicatele oficiale spun cu totul și cu totul o altă poveste, care este oricum o veste foarte bună pentru România.
Centrala Nucleară de la Cernavodă
Acordul România – SUA, semnat săptămâna trecută, permite României să cumpere tehnologie nucleară americană. Atât și nimic mai mult. Tehnologia nucleară este evident un domeniu strategic pentru SUA, așadar companiilor de profil din SUA le este interzis comerțul liber cu respectivele tehnologii fără acordul Guvernului Federal.
“Once formally executed, this historic agreement will lay the foundation for Romania to utilize U.S. expertise and technology with a multinational team building reactor Units 3 and 4 of the Cernavoda Nuclear Power Plant and refurbishing reactor Unit 1.“
Nimic despre bani până aici. Nici măcar în alocuțiunea Ambasadorului SUA nu s-a spus că proiectul va fi finanțat integral de SUA. Tot ce a spus Adrian Zuckermann este că e vorba de un proiect în valoare totală de 8 miliarde USD. Iar asta nu, nu înseamnă deloc că “americanii ne dau 8 miliarde ca să construim reactoarele”
Revin și la finanțare.
De la punctul acesta mă întorc în curtea noastră românească, cu două întrebări. Nuclear Electrica și implicit Guvernul României estimează conform unui studiu din 2012 că, pentru finalizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, mai este nevoie de 6.5 miliarde EUR. Adică, “surpriză!”, exact cele 8 miliarde USD valoare de proiect despre care vorbea și Adrian Zuckermann.
Numai că, nu doar că această valoare a fost pusă deja la îndoială de anteriorii parteneri chinezi, care estimau încă din 2016 o valoare de 7.2 miliarde EUR. Dar, o regulă de aproximare uzuală este că un reactor nuclear are un cost de construcție de circa 6-8000 EUR pentru fiecare kW instalat. Adică, ținând cont că reactoarele 3 și 4 vor avea fiecare 720 MW, înseamnă că cele două reactoare vor costa minim 2 x 720 x 1000 x 6000 = 8.64 miliarde EUR. Deci minim 8 miliarde de euro, nu de dolari!
Sigur că aceasta este o aproximare și că un studiu de detaliu poate spune altceva. Dar e foarte puțin probabil, în condițiile în care industria mondială de profil spune altceva. Mai degrabă, realist vorbind, proiectul ne va costa cel puțin 10 miliarde euro, pentru că e vorba de contracte publice în România și pentru că până acum nimeni nu a reușit să construiască o centrală nucleară în bugetul estimat inițial.
Pe urmă, să nu uităm că acești bani vor proveni din finanțări, purtătoare de dobândă. Exceptând fondurile nerambursabile UE, banii se dau cu împrumut pentru câștigul din dobândă. Ceea ce însemnă că mai adăugăm lejer încă 2 miliarde la costurile de construcție ale reactoarelor 3 și 4.
Și, astfel ajungem la 12 miliarde de EUR, aproape dublu față de estimarea oficială.
Așadar, prima întrebare ar fi: – Cât de realistă este estimarea autorităților din România, de doar 6.5 miliarde EUR a costurilor de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?
A doua întrebare: – De ce mai construiește România reactoare nucleare de fisiune, în condițiile în care, în lumea civilizată, se formează deja un trend de renunțare la ele?
Reactoarele nucleare de fisiune, adică cele care obțin energie din dezintegrarea radioctivă a atomilor grei de Uraniu, sunt în fapt niște bombe atomice cu explozie controlată, în așa fel încât “explozia” să se întâmple în 2-3 decenii în loc de câteva secunde. Problema lor este că, de îndată ce mecanismele de siguranță și control cedează, așa cum s-a întâmplat la Cernobîl și Fukushima, reactoarele respective redevin ceea ce au fost de la bun început: bombe atomice.
În plus, centralele nucleare de fisiune produc deșeuri radioactive care rămân periculoase pentru zeci de ani și trebuiesc depozitate în condiții speciale pe toată această perioadă.
Deci, de ce mai vrea România să investească în 2020 peste 10 miliarde de EUR în ceva periculos pentru oameni și toxic pentru mediu, când are deja din plin soluții alternative ecologice?
2. Autostrada și calea ferată Gdansk – Constanța
Tot ceea ce a făcut SUA săptămâna trecută, a fost să devină susținător, din motive strategice NATO, a proiectelor relevante din Inițiativa Celor Trei Mări. Această inițiativă reunește 12 state UE din Europa Centrală și de Est și are ca scop accelerarea dezvoltării infrastructurii, inclusiv a celei de transport, între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.
SUA a decis să includă în lista proiectelor strategice militare proiectele Via Carpatia și Rail2Sea ale Inițiativei Celor Trei Mări. Rutele celor două proiecte, devenite de acum strategice, au fost reconfirmate între altele inclusiv la Summitul Three Seas de la București din 2018 (!!).
Via Carpatia este un proiect de autostradă menită să unească portul Lituanian Klaipeda cu Salonic în Grecia, Constanța în România și Svilengrad în Bulgaria (granița cu Turcia). Ramura de conexiune spre Gdansk nu este inclusă în Via Carpatia, dar aceasta nu privește România, ci acordul similar dintre SUA și Polonia.
Pe teritoriul României Via Carpatia are traseul Oradea – Arad – Sibiu – București – Constanța. Pentru ca acest traseu să fie complet la profil de autostradă, în acest moment lipsesc Autostrada Oradea – Arad, tunelele de pe A1 Lugoj – Deva lot 3, A1 Sibiu – Pitești și la alegere A0 Nord sau A0 Sud, adică unul dintre cele două sectoare de autostradă de centură a Bucureștiului dintre Bolintin și Pasărea.

Atât și nimic mai mult este inclus pe teritoriul României în “autostrada pe care o fac americanii”!
Traseul Via Carpatia la profil de autostradă

Vorbim deci de o suprapunere aproape totală cu coridorul TEN-T format din A1 și A2 (Curtici – Arad – Sibiu – București – Constanța) finanțat deja prin împrumuturi și fonduri nerambursabile de la UE, singurul beneficiu al României fiind declararea ca prioritară a autostrăzii Oradea – Arad.
Rail2Sea este într-adevăr un proiect de interconectare feroviară a porturilor Gdansk și Constanța, proiect sub egida căruia cele două porturi, dimpreună cu PKP Cargo și CFR Marfă au semnat un memorandum de înțelegere încă din 21 iulie 2017.
Traseul pe teritoriul României este pe căi ferate existente (!!), nicidecum noi (!!), care sunt sau urmează să fie modernizate.
Concret, începând din 2019 este vorba de tronsonul Curtici – Arad – Timișoara, urmat de Magistrala 900 (Timișoara – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – București), Centura Feroviară București și apoi de Magistrala 800 București – Constanța.
Traseul Rail2Sea feroviar

Linia face parte și din rețeaua TEN-T core a Uniunii Europene și, în condițiile în care tronsoanele Curtici – Arad, respectiv București – Constanța sunt deja modernizate, practic includerea în parteneriatul strategic cu SUA pune la dispoziție României o dublă finanțare, UE și SUA, pentru Magistrala 900 Timișoara – București. Ceea ce nu e rău deloc.
3. Finanțarea parteneriatului strategic
Lucrurile sunt cu atât mai clare când vine vorba de finanțare. Din nou, direct de la sursă, adică de pe site-ul EXIM, banca de import-export a Statelor Unite ale Americii:
“Under the MOU, EXIM and Romania agree to explore and identify options to potentially use EXIM financing in a total aggregate amount of up to $7 billion, and to identify areas to work together to promote business development opportunities, particularly in the energy and infrastructure industries.”
Nimic mai clar aici: SUA este dispusă să finanțeze România – adică să o împrumute, cu dobândă, nu să-i dea – în limita a 7 miliarde USD, dacă și numai dacă România cumpără produse și servicii americane, cu prioritate în domeniul energiei (de exemplu Centrala de la Cernavodă) și al infrastructurii (de exemplu Via Carpatia și Rail2Sea). 7 miliarde USD pentru toate proiectele, nu pentru fiecare. Adică, între altele, suma nu acoperă nici măcar costul integral super optimist de numai 8 miliarde USD pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Banii nu au fost și nu vor fi acordați României!!!
Ei sunt la dispoziția EXIM Bank în SUA și dacă România va decide să construiască, de exemplu, Autostrada Oradea – Arad cu un constructor american, atunci banii pentru construcția ei pot fi împrumutați de la EXIM Bank.
Nu au fost comunicate detalii, dar cel mai probabil nici un dolar din această finanțare nu va trece prin România. În schimb decontările facturilor se vor face în SUA, direct între EXIM Bank și companiile americane care vor construi sau vor furniza tehnologie în România. Desigur, mai apoi o bună parte din bani ar ajunge totuși în România prin salarii și prin plata subcontractorilor locali de către companiile americane. Ceea ce este o veste mai mult decât bună, pentru că înseamnă locuri de muncă și injecție de fonduri în România.

2020-10-10

SUA anunță un proiect de construire a unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege portul Constanța de portul Gdansk. Americanii își consolidează poziția pe flancul estic

Ambasadorul american Adrian Zuckerman a anunțat un nou proiect major pe care Statele Unite ale Americii vor să îl înceapă în România, după cel de 8 miliarde de dolari, care vizează centrala nucleară de la Cernavodă. 
„Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Zuckerman la semnarea acordului inter-guvernamental dintre România și SUA, care prevede finanțarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și recondiționarea unității 1. 
Potrivit acestuia, proiectul va fi coordonat de compania americană AECom și implementat de un consorțiu de companii din SUA, România, Canada și Franța.
Zuckerman a spus că SUA sprijină independența energetică a României. „Nu numai că sprijinim siguranța, integritatea granițelor și libertatea României, prin asistență militară și sprijin suplimentar, ci ajutăm la dezvoltarea economiei și infrastructurii din România prin proiecte de acest fel. Proiectul de dezvoltare nucleară de la Cernavodă, recondiționarea unui reactor și construirea a două noi reactoare reprezintă o paradigmă pentru viitor”, a afirmat el
Noile acorduri semnalează intenția SUA de a-și consolida poziția pe flancul estic al NATO.
Între Gdansk și Constanța este o distanță de 2.150 de kilometri, care, în prezent, poate fi parcursă cu mașina în mai bine de 21 de ore.
Infrastructura precară a României face dificilă mutarea trupelor și echipamentelor americane de la nord la sud, iar existența unei autostrăzi și a unei căi ferate ar facilita acest proces.
În ultima perioadă, SUA au anunțat și alte investiții importante în România. Modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, care ar urma să fie transformată într-un hub al forțelor NATO, ocupă primul loc în bugetul Forțelor Aeriene SUA, pentru investiții în Europa în 2021: 130 de milioane de dolari.