Criza - nimic nou sub soare, soluţia stă în memoria socială, care poate remodela politicul

Confuzie, aparenta miopie politică şi dezbateri duse la extreme, aşa a radiografiat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, societatea şi politicul din România în mijlocul crizei mondiale şi înainte de anul electoral 2012, cand multe dintre soluţiile propuse populaţiei sunt "glumeţe"."Suntem înaintea anului electoral, devenim tot mai conştienţi, nu numai noi specialiştii în economie şi finanţe, că avem constrângeri bugetare puternice. Se discută în permanenţă de soluţii. Câteodată soluţiile pentru noi sunt glumeţe, dar se discută. Nu poţi să treci cu vederea aceste dezbateri, extrem de mediatizate. Va reuşi societatea şi clasa politică ca anul 2012 să iasă din tiparul precedentelor cicluri electorale, cu promisiuni mai puţin sau mai mult desprinse de realitate?", a spus Isărescu în cuvântul de deschidere de la Romania Financial Forum 2011, organizat de MEDIAFAX în parteneriat cu BNR.
În linia caracteristică, guvernatorul BNR a pledat pentru echilibru şi evitarea soluţiilor extreme , având în vedere că orice "destructurare" presupune o reacţie greoaie din partea politicului, nepenalizat de memoria socială fragila, "nimic nou sub soare", şi s-a plasat pe rând atat în apărarea teoriei keynesianiste, cât şi a pieţelor libere.
Şeful băncii centrale a ţinut să precizeze că în pledoaria pentru rolul statului în corectarea pieţelor, Keynes nu a fost pentru intervenţii "oricând şi oricum", regula de bază fiind o politică precaută în perioada de avânt economic pentru a crea spaţiu de manevră în vremuri de criză.
Isărescu a renunţat la nuanţa voit retorică şi interogativă a discursului de deschidere doar când a identificat ca principală problemă a crizei actuale supraîndatorarea statelor înainte de criza începută în 2008.
Oficialul BNR şi-a susţinut pledoaria pentru realism reamintind că orice relaxare fiscală deşi ar susţine investiţiile private , în general mai eficiente decât cele de stat, ar echivala cu mai puţini bani pentru cele 40.000 de proiecte publice începute şi neterminate, care înseamnă resurse blocate. Isărescu sugerează astfel că reducerea fiscalitaţii ar fi reprezentat o soluţie dacă bugetul n-ar trebui să susţină în continuare zeci de mii de proiecte publice, in care deja au fost investite sume importante.
Un ton mai direct şi, pe fond, mai optimist a fost promovat de Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Isărescu, care se aşteaptă ca şocul crizei datoriilor suverane să-şi pună amprenta pe memoria socială, de o maniera la fel de puternică precum în cazul germanilor atunci când este vorba de hiperinflaţie, ceea ce va duce la apariţia unui nou public, şi în consecinţă a unui nou model de politician.
"Această criza va crea un public cu memorie privind supraîndatorarea statelor. Politicianul nu va mai putea să mintă sau să încurajeze nemunca. Formarea noului public va începe cu cea mai mare segregare inter-generaţională, şi în general tinerii vor impune noile reguli. Generaţiile mai în vârstă cedează mai greu drepturi pe care le consideră deja câştigate. Politicianul nu va mai avea de ce să promită lucruri pe care nu le poate îndeplini", a apreciat Croitoru.
Implicit, consilierul lui Isarescu mizează pe o corecţie a pieţei, pe faptul că cilcurile economice vor duce la schimbarea unor mentalităţi ale publicului, iar capitalismul, "care nu poate fi înlăturat", va corecta treptat din deficienţele democraţiei, incapabilă să asigure ca o condiţie suficientă libertatea pieţelor.
Croitoru a reluat teoria capcanei anticipaţiilor create de statul social, care oferă individului postura de a aştepta sprijin mai curând necondiţionat şi nu încurajează munca şi inovaţia.
Croitoru crede într-un nou model de stat, "responsabil fiscal", care să încheie restructurarea începută în anii '70 prin eliminarea influenţei politicului asupra politicii monetare, cu o limitare a discreţionismului asupra politicii fiscale, care va avea reguli mult mai stricte.
Limitarea expansiunii statutului a fost susţinută mult mai direct de analistul Florin Cîţu, partizan explicit al ideii că pe termen mediu şi lung creşterea economică şi progresul nu pot fi asigurate decat de mediul privat.
În aceste condiţii, Cîţu vede ca soluţie pentru creşterea economică din Romania reducerea fiscalităţii pe capital şi muncă, în ciuda efectelor asupra bugetului, pe care de altfel nu le anticipează ca semnificative datorită elasticităţilor.
"Reglementarea nu a funcţionat, sistemele poate erau eficiente, dar nu erau adaptabile. De aceea cred că este nevoie de nouă abodare. A venit momentul nu doar în România, dar şi la nivel mondial pentru o nouă abordare. Este acum o problemă de supravieţuire a sistemului, am ajuns la acel punct foarte dificil în care trebuie să ştim dacă sistemul poate supravieţui. Şi nu găsim în economie exemple de supravieţuire, dar găsim în natură, ecosistemele au supravieţuit", a explicat Câţu.
În opinia sa, în ultimii 30 de ani statul a reuşit să devină foarte adaptabil, versatil, dar este foarte ineficient, în timp ce sectorul privat este foarte eficient, dar şi foarte fragil.
O abordare mult mai pragmatică decât de obicei a venit din partea Ministerului Finanţelor, secretarul de stat Bogdan Drăgoi recunsocând încă de la început că dupa 2008 România a avut de luptat cu reticenţa investitorilor şi că au fost necesare măsuri mult mai dure, de altfel şi implementate, pentru a convinge pieţele externe.
Drăgoi a punctat că investitorii au apreciat eforturile autorităţilor române, dar rămân vigilenţi şi vor în permanenţă să cunoscă următorii paşi, măsurile din viitor şi dacă se pastrează aceeaşi orientare către pieţe.
Reluând tema şansei oferite economiei româneşti de absorbţia fondurilor europene, Drăgoi a ţinut să precizeze că nu mai sunt de actualitate dezbaterile privind lipsa proiectelor de imvestiţii, întrucât majoritatea sumelor alocate au fost contractate, marea problemă din prezent fiind mai curând modul în care sunt implementate aceste programe, de care depind fluxuri de zeci de miliarde de euro în următorii patru ani. (Material de Ovidiu Tempea, tovidiu@mediafax.ro)
http://www.mediafax.ro/main-story/criza-nimic-nou-sub-soare-solutia-sta-in-memoria-sociala-care-poate-remodela-politicul-8837903/
Noul om nu va fi mai capitalist, ci mai păţit, memoria socială fiind şansa capitalismului de a corecta deficienţele democraţiei şi de a elimina confuzia politicului privind răspunsul la criza mondială, într-o Românie în care autorităţile par mioape, iar dezbaterile se plasează la extreme
Comentarii
Gicaieri, 23:06
Băieţii ăştia sunt încă înlănţuiţi în idei preconcepute, preluate din propaganda capitalistă (foarte eficientă, de altfel). Mai bine s-ar uita la China, eventual Brazilia. Să înfiinţeze o echipă de audit economic-financiar pentru ultimii 22 de ani.
Gicaieri, 23:01
Articolul îmi dă senzaţia că am trăit degeaba şi că nu mai pot gândi. De parcă aş fi bolnav de Alzheimer. Realitatea cred însă că e alta. O gaşcă de idioţi, ajunşi în postura de a li se permite să spună prostii şi să le mai şi transmită prin media.
steweieri, 19:56
Cum sa poata societatea civila modela...daca cei care sunt decorati BLOCHEAZA ORICE GEST de democratizare imersand PIONI OTRAVITI ? ..Se stie ce va urma..Bogatii isi vor reduce averea si proportional asa se va-ntampla si cu PUTEREA

Scandal la TVR Cluj! Membrul CA, Sebesi Karen, sustinut de UDMR, si-a "plantat" sotia in functia de redactor sef al sectiei maghiare

Un nou scandal a explodat la TVR Cluj, dupa ce redactorul sef al Sectiei Maghiare, Bardocz Sandor, a fost schimbat din functie in urma unui raport de activitate intocmit de directorulRomeo Couti, la care a primit "nesatisfacator" pe linie.

Criteriile de evaluare au fost modificate fata de anii trecuti, dar, in timp ce majoritatea membrilor comitetuluidirector al TVR Cluj au luat "bine", redactorul sef al Sectiei Maghiare a primit calificativul "nesatisfacator". Interesant este ca in ultimii ani, Bardocz a obtinut "bine" si "foarte bine".
Acesta a contestat raportul de activitate semnat de directorul Romeo Couti, dar presedintele Alexandru Lazescu a spus ca nu se poate implica in aceasta problema, care trebuie transata la nivel local de conducerea TVR Cluj.
Bardocz Sandor a fost schimbat intre timp din functie si pe post a fost numita interimar, marti, 18 octombrie,Orban Katalin, sotia realizatorului TVR Cluj Sebesi Karen, care ocupa si functia de membru al Consiliului deAdministratie al TVR, sustinut de UDMR. Fostului redactor sef i s-a pus in vedere sa aleaga: ori trece pe postul de realizator tv, ori ii va fi desfacut contractul de munca.
Surse din televiziunea publica au precizat ca fostul redactor sef al Sectiei Maghiare, Bardocz Sandor, este suspectat ca ar simpatiza cu partidul lui Laszlo Tokes, Partidul Popular Maghiar din Transilvania, lucru care a creat "deranj" mare in cadrul UDMR Cluj. Uniunea ar fi facut toate demersurile posibile de a-l schimba pe Bardocz pentru a tine in mana redactia maghiara a TVR Cluj.
Parghia gasita in acest caz a fost tocmai aceasta evaluare de activitate, cunoscuta fiind legatura dintre actualul director al televiziunii clujene, Romeo Couti, si membrul CA al TVR, Karen Sebesi, precizeaza surse din TVR Cluj.
Noul redactor sef interimar, Orban Katalin, a fost numita prin decizia Consiliului de Administratie al TVR. Aceasta este sotia membrului Consiliului de Administratie Karen Sebesi si a fost angajata direct la TVRBucuresti, in urma unui concurs cu "cantec", care a avut loc in octmbrie 2010.
Orban Katalin a lucrat de cativa ani la TVR Cluj, la departamentul de stiri de la Sectia Maghiara, si pana in aprilie 2010 a avut un contract de munca pe perioada determinata, iar de atunci a fost simplu colaborator al institutiei, riscand chiar sa fie disponibilizata oricand.
Ea a castigat un concurs cu "cantec" organizat pentru un post de reporter la Departamentul Muzica,Divertisment din cadrul TVR Bucuresti pe care l-a castigat, dar unde a stat numai 2 luni, dupa care a fost mutata la redactia maghiara din Bucuresti. Dupa numai cateva saptamani, la inceputul anului 2011, Orban Katalin a fost "parasutata" in curtea TVR Cluj, la sectia maghiara de unde a plecat. Vezi AICI detalii despreconcurs.

Sotul acesteia, Sebesi Karen, a fost numit reprezentant al UDMR in Consiliul de Administratie al TVR in lunaiunie 2010. Functia este una deosebit de importanta, deoarece reprezentantii CA sunt cei care leaga si dezleaga totul in Televiziunea Romana, inclusiv demiterea sefilor de statii locale.
Karen a fost si el implicat intr-un scandal in urma unui concurs cu "cantec" organizat in 2007 de TVR Cluj si care a fost contestat de jurnalista Adriana Vitan, pe motiv ca nu a fost respectata legea.

Vitan a declarat atunci ca nu este normal ca din comisia de concurs sa faca parte oameni care erau colegi si prieteni de familie cu Sebesi Karen. Intre acestia era si cumnata directorului TVR Cluj, Mihaela Ilea, care era atunci realizatoarea emisiunii pe care Karen o facea la televiziunea publica, si Catalin Baba, fostul consilier al premierului si decanul Facultatii de Stiinte Politice Cluj, unde Romeo Couti tinea cursuri. Concursul a fostanulat de instanta clujeana, dar Sebesi Karen nu a fost afectat pentru ca, intre timp, Consiliul de Administratieal TVR i-a atribuit un alt post.

Noul scandal cu iz politic din TVR Cluj risca sa ajunga tot in instanta, deoarece Bardocz Sandor este decis sa dea in judecata televiziunea publica.

Totul despre recensământ

http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Totul_despre_recensamant_0_574743060.html

Mâine începe recenzarea populaţiei şi a locuinţelor din România. „Adevărul“ vă arată cum se va desfăşura aceasta şi la ce întrebări veţi răspunde.

Recensământul care începe mâine, la ora 0.00, este primul realizat conform regulilor stabilite de Comisia Europeană. Ora 0.00 a zilei de joi este considerată „momentul critic", cel la care se fac toate raportările. Adică, un copil născut miercuri, 19 octombrie, la 23.59, intră în populaţia recenzată, dar unul care vine pe lume începând cu primul minut al zilei de joi, 20 octombrie, nu se numără. Răspund la întrebări persoanele de peste 15 ani, inclusiv, iar pentru copiii cu vârste mai mici de 15 ani oferă date adulţii din gospodăria respectivă.

Premieră! Romii sunt recenzaţi pe neamuri

Pe recenzori îi puteţi vedea pe străzi începând de astăzi, întrucât miercuri este ziua „orientării în teren", a vizitelor preliminare. Recenzarea începe însă joi. Dacă nu vă vor găsi acasă la prima vizită, recenzorii vă vor lăsa în căsuţa poştală sau în uşă datele de contact. Îi puteţi suna ca să fixaţi o zi şi o oră pentru întâlnire şi completarea chestionarelor.

Dacă vreţi, puteţi primi recenzorul în casă, dacă nu, puteţi răspunde în faţa uşii. Dacă nu reuşiţi să fixaţi o vizită sau pur şi simplu nu vreţi să vă întâlniţi cu recenzorul ori aţi fost plecat când v-a căutat recenzorul, puteţi să mergeţi în această perioadă la Comisia locală de recensământ, care funcţionează în cadrul primăriei unde locuiţi. Veţi răspunde la întrebări în faţa unui recenzor de acolo şi acesta va pune chestionarele într-un plic închis pe care îl va înmâna recenzorului care se ocupă de strada dumneavoastră. Numai acesta din urmă are acces la informaţiile din chestionare şi le centralizează.

Nu se cer acte justificative
Recenzorul nu are voie să vă ceară niciun fel de documente justificative, în afara actelor de identitate. În rest, dacă spuneţi, de exemplu, că apartamentul în care staţi este proprietatea dumneavoastră sau este închiriat, nu trebuie să prezentaţi niciun act de proprietate sau contract de închiriere.
Cine completează chestionarul

Recenzorii sunt instruiţi să vă ofere toate informaţiile şi explicaţiile pe care le cereţi, dar nu au voie să vă influenţeze răspunsul. El va completa chestionarele, pe baza răspunsurilor pe care le veţi da, iar la final trebuie să verificaţi dacă ce a scris el corespunde cu ce a spus. Dacă este în regulă, trebuie să semnaţi de conformitate.

Semnătura atestă corectitudinea informaţiilor înscrise în faţa recenzorului, dar nu înseamnă că vă daţi acceptul pentru folosirea datelor altfel decât în scop statistic. Chestionarele sunt ulterior anonimizate (se şterg numele), iar recenzorul este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor. În caz contrar, el este amendat cu sume între 2.000 şi 5.000 de lei.

Există un set de întrebări la care veţi răspunde numai dacă doriţi: este vorba despre datele referitoare la etnie, apartenenţa religioasă, limba maternă şi la eventuale dizabilităţi (ultima secţiune din formularul Persoane). În rest, sunt obligatorii. Dacă refuzaţi explicit să răspundeţi la întrebările obligatorii, puteţi fi amendat cu sume cuprinse între 1.500 şi 4.500 de lei.

Cum îi recunoaşteţi pe recenzori

Cei angajaţi temporar ca recenzori poartă la vedere ecusoane cu însemnele şi sigla Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, precum şi o mapă albastră, inscripţionată la fel. Pe legitimaţie figurează numele recenzorului, iar acesta este obligat să confirme identitatea de pe ecuson, arătându-vă cartea sa de identitate.

Două milioane de morţi cu CNP-uri

Recensământul va permite autorităţilor să facă o mică ordine în baza de CNP-uri. Numele intervievaţilor se şterg, dar CNP-urile vor fi comparate cu cele existente în baza de date. În momentul de faţă sunt 23 de milioane de CNP-uri active, dar aproximativ două milioane sunt ale unor persoane decedate.

În continuare, vă prezentăm întrebările din cele şase formulare la care trebuie să răspundeţi. Al şaptelea se adresează numai administratorilor de cămine şi hoteluri de locuit, iar al optulea, recenzorilor. Au contribuit Simona Popa, Andreea Ofiţeru

Cele şase formulare
- Persoane
- Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată
- Persoane temporar prezente
- Persoane plecate în străinătate
- Locuinţă
- Gospodărie
Întrebări pentru cei plecaţi
Cei care au în familie persoane plecate pentru o perioadă îndelungată, de cel puţin 12 luni, vor completa un formular special. Care cuprinde, pe lângă numele şi prenume, codul numeric personal, sexul şi data naşterii respectivei persoane şi alte date:
CE rudă este persoana plecată
- Este capul gospodăriei
- Este soţul sau soţia
- Partener/Parteneră
- Fiu/Fiică
- Ginere/Noră
- Nepot/Nepoată de fiu/fiică
- Tată/Mamă
- Bunic/Bunică
- Frate/Soră
- Cumnat/Cumnată
- Nepot/Nepoată de frate
- Socru/Soacră
- Altă rudă
- Persoană neînrudită
Unde locuieşte în prezent
- Judeţul
- Localitatea
- În altă ţară
- Data plecării
- Se trece ultima plecare
- Motivul absenţei
- La lucru
- În căutarea unui serviciu
- La studii
- În interes de afaceri
- Motive familiale (căsătorie, întregirea familială, moştenire)
- Alte motive (în sanatorii, în cămine de bătrâni etc.)
Starea civilă legală
- Necăsătorit(ă)
- Căsătorit(ă)
- Văduv(ă)
- Divorţat(ă)
Cetăţenia şi etnia
- Se trece ţara de cetăţenie şi cărei etnii consideră peroana respectivă că îi aparţine.
Educaţie (se trece cel mai înalt nivel absolvit)
- Fără şcoală absolvită
- Primar
- Gimnazial
- Liceal, profesional sau şcoală de ucenici
- Postliceal şi de maiştri
- Superior
Familiile care au persoane plecate în străinătate trebuie să răspundă la câteva întrebări despre membrii aflaţi în alte ţări. Pe lângă nume şi prenume, cod numeric personal şi ţara unde persoana este plecată, famiile mai trebuie să răspundă la următoarele întrebări legate de cei plecaţi la muncă în străinătate:
De cât timp a plecat persoana în străinătate?
- mai puţin de 6 luni
- 6 luni până la 1 an
- 1 an până la 2 ani
- 2 ani până la 3 ani
- 3 ani şi peste
În străinătate, persoana lucrează?
- Da
- Nu
- Nu, este în căutarea unui loc de muncă
Domeniul în care lucrează
- Agricultură
- Industrie
- Construcţii
- Restaurante, baruri
- Hotelier
- Transporturi
- Calculatoare/Informatică
- Menaj casnic
- Sănătate
- Alt domeniu
Persoana trimite bani acasă?
- Da
- Nu
Cât de des trimite bani acasă
- Lunar
- La 3 luni
- La 6 luni
- Anual
- Ocazional
- Nu ştiu.
Cifrele recensământului
96 de întrebări totalizează cele şase formulare adresate persoanelor la recensământ.
Perioada de recenzare: 20 - 31 octombrie, orele 08.00 - 20.00.
Număr de întrebări: 96.
Durata completării chestionarelor: 45 de minute.
Număr de recenzori: 100.000.
Număr de supervizori: 19.000.
Număr de locuinţe pentru fiecare recenzor: 100 - 120.
Cât câştigă un recenzor: 750 de lei, sumă brută, pentru 15 zile.
Costurile recensământului: aproape 40 de milioane de euro, plus alte 5,5 milioane de euro alocate pentru prelucrarea datelor, până în 2013.
La ce răspunde fiecare persoană
În afara datelor generale personale (nume, prenume, codul numeric personal, data şi locul naşterii, domiciliul, sexul), fiecare cetăţean va trebui să răspundă la mai multe întrebări. Iată care sunt acestea, cu variantele de răspuns:
Starea civilă legală
- Necăsătorit/ă
- Căsătorit/ă
- Văduv/ă
- Divorţat/ă
Anul căsătoriei
- Prima căsătorie
- Căsătoria actuală
Starea civilă de fapt
- Dacă persoana trăieşte în uniune consensuală
Numărul de copii născuţi
- Se trece doar numărul.
Situaţia persoanei
- Prezentă la recensământ
Temporar absentă
Pentru cât timp e plecat cel absent?
- Se trece numărul lunilor
Unde locuieşte acesta în prezent?
- Se completează adresa
Motivul absenţei
- La lucru
- În căutarea unui serviciu
- La studii
- În interes de afaceri
- Motive familiale
- Vizită, turism
- Alte motive
A fost altă reşedinţă
- Da (şi adresa acesteia)
- Nu
Motivul stabilirii la actuala reşedinţă
- La lucru
- În căutarea unui serviciu
- La studii
- În interes de afaceri
- Motive familiale
- Vizită/turism
- Solicitant de azil
- Refugiat
- Persoană cu protecţie subsidiară
- Alte motive
Cetăţenia
- Română
- Alta (şi care este)
- A doua cetăţenie (dacă are)
Caracteristici etno-culturale
- Cărei etnii îi aparţine
- Care este limba maternă
- Ce religie are
Nivelul de educaţie
- Instituţia de învăţământ absolvită de cel mai înalt nivel
- Forma de proprietate a instituţiei de învăţământ absolvite (de stat sau privată)
- Ce şcoală urmează în prezent (denumire, profil masterat şi doctorat dacă are)
- Dacă foloseşte internetul
Activitatea curentă
- Ocupat
- Şomer în căutarea unui alt loc de muncă
- Şomer în căutarea primului loc de muncă
- Elev/Student
- Pensionar
- Casnică
- Întreţinut de altă persoană
- Întreţinut de stat sau de organizaţii private
- Întreţinut din alte surse
- Altă situaţie economică
Timpul de lucru
- Se trece numărul total de ore efectiv lucrate pe săptămână
Ocupaţia şi statutul profesional
- Salariat
- Patron
- Lucrător pe cont propriu
- Membru al unei societăţi agricole/cooperatiste
- Lucrător familial
Altă situaţie
- Locul de muncă
- Denumirea unităţii
- Activitatea unităţii
Localizarea geografică a locului de muncă
- Se completează dacă este în localitatea de recenzare
Tipul sectorului de lucru
- Societăţi nefinanciare şi financiare
- Administraţie publică
- Instituţii non-profit în serviciul populaţiei
- Gospodăriile populaţiei
De când caută loc de muncă persoana
- Se completează anul şi luna, doar de către şomeri.
Forma de protecţie a şomerilor
- Se completează doar de către şomeri
Indemnizaţie de şomaj
- Indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ
- Plăţi compensatorii
- Alte forme de compensaţii
- Nu mai beneficiază de niciun ajutor
- Nu a beneficiat niciodată de niciun ajutor
Diverse dificultăţi
- Se completează doar de către cei cu aceste probleme:
  de vedere
  de auz
  de a merge sau urca scările
  de memorare sau de concentrare
  de îngrijire proprie
  de comunicare
Nivelul de dificultate
- fără dificultate
- nu prea mare
- mare
- incapacitate completă
Cauzele dificultăţii
- ereditară
- la naştere
- ca urmare a unei boli
- accident de muncă
- accident rutier
- altele
Persoana cu dificultăţi este ajutată?
- Da
- Nu .
Totul despre recensământ
Puteţi să-i primiţi pe recenzori în casă sau le răspundeţi din pragul uşii

Întrebările despre locuinţe vizează gradul de confort al acestora. Acest formular conţine informaţii despre locuire. La finalul centralizării informaţiilor culese la recensământ, vom şti câţi metri pătraţi revin pe cap de locuitor şi care este calitatea locuirii.

Specialiştii se aşteaptă la o situaţie mai bună decât cea surprinsă în statisticile de până acum. De asemenea, vom vedea cât de mult poluează gospodăriile din România, iar aici sunt de aşteptat creşteri mult peste raportările de până acum, fiindcă acum nu avem o evidenţă a instalaţiilor de aer condiţionat, de exemplu.

Câte gospodării sunt

Prin gospodărie se înţelege o familie care se gospodăreşte împreună. Poate fi o familie formată dintr-o singură persoană, o familie lărgită, care cuprinde copii, părinţi şi bunici, sau poate fi un cuplu informal, adică o uniune consensuală, în care pot exista şi copii etc.

Numărul persoanelor din locuinţă
- Prezente
- Temporar prezente
- Plecate pentru o perioadă îndelungată
- Temporar absente
Tipul locuinţei
- Locuinţă convenţională
- Altă unitate de locuit (unitate mobilă, provizorie, unitate nedestinată locuirii, dar improvizată)
Statutul locuinţei
- Permanentă
- Secundară
- Casă de vacanţă
Situaţia ocupării locuinţei
- Ocupată
- Rezervată pentru uz sezonier sau secundar
- Neocupată (de vânzare, de închiriat, de demolat)
- În locuinţă se află numai cetăţeni străini temporar prezenţi
Poziţia locuinţei în clădire
- Subsol
- Demisol
- Parter
- Mezanin
- Etaj
- Mansardă
Camere de locuit
- Numărul camerelor
- Suprafaţa camerelor
Camere cu altă întrebuinţare
- Este vorba de camerele folosite în scopuri profesionale, comerciale etc.
- Numărul camerelor
- Suprafaţa lor
Bucătăria
- Are bucătărie
- Nu are bucătărie
- Are instalaţii de gătit, dar într-un alt tip de încăpere
- Suprafaţa
Baie (cu cadă sau duş)
- Are baie (în locuinţă, în afara locuinţei, în clădire, în afara clădirii)
- Nu are baie
Closet cu apă
- Are closet cu apă (în locuinţă, în afara locuinţei, în interiorul clădirii, în afara clădirii)
- Nu are closet cu apă, dar are closet de alt tip (în locuinţă, în afara locuinţei, în clădire, în afara clădirii)
- Nu are closet
Sistemul de alimentare cu apă
- Are apă curentă în locuinţă (din reţeaua publică sau din sistem propriu)
- Are apă în afara locuinţei
- Are apă în afara clădirii
- Nu are apă curentă
Alimentare cu apă caldă
- Are instalaţie de alimentare cu apă caldă în locuinţă (din reţeaua publică sau din sistem propriu)
- Are instalaţie de alimentare cu apă caldă în clădire
- Are instalaţie de alimentare cu apă caldă în afara clădirii
- Nu are
Canalizare
- Are instalaţie de canalizare la reţea publică
- Are instalaţie de canalizare la sistem propriu
- Nu are sistem de canalizare
Instalaţie electrică
- Are
- Nu are
Aer condiţionat
- Are
- Nu are
Combustibilul pentru gătit
- Gaze din reţeaua publică
- Gaze lichefiate (adică butelie)
- Combustibil solid (lemne)
- Energie electrică
- Alt combustibil
Încălzirea locuinţei
- Are încălzire centrală, termoficare
- Are încălzire centrală, dar este centrală termică proprie (pe gaze din reţeaua publică, cu butelie, combustibil solid, lichid sau alt tip de energie)
- Nu are încălzire centrală, iar încălzirea se face de la aragaz (gaze din reţeaua publică sau de la butelie)
- Nu are încălzire centrală, ci sobă sau şemineu (cu gaze din reţeaua publică, de la butelie, pe combustibil solid sau lichid)
- Încălzire cu energie electrică
- Alt mod de încălzire
- Nu are încălzire
Ferestre
- Cu tâmplărie din lemn
- Termoizolante (termopane PVC, dina luminiu, fribră de sticlă sau mixte)
- Din alt material (fier etc.)
Reabilitare termică
- Are
- N-are
- Este vorba de locuinţă care este izolată prin construcţie
Numărul locuinţelor din clădire
- De exemplu, dacă este un bloc se menţionează numărul apartamentelor din blocul respectiv.
Anul construirii şi tipul clădirii
- Casă individuală
- Casă cuplată (duplex)
- Casă înşiruită
- Blocuri
- Clădiri nerezidenţiale
Numărul de etaje din clădire
- Materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai clădirii (beton armat, unităţi prefabricate, cărămidă, lemn, paiantă, alte materiale, materiale mixte)
Localizarea clădirii
- Pe o stradă
- Într-un grup de clădiri cu un nume recunoscut local
- Într-o zonă cu clădiri izolate.
Despre gospodărie
Reprezentantul fiecărei gospodării va completa un formular special cu date despre modul în care ocupă locuinţa: proprietar, chiriaş sau altă situaţie. În plus, va răspunde despre persoanele plecate de acasă de puţin timp:
Gradul de rudenie cu capul gospodăriei:
- Capul gospodăriei
- Soţ/Soţie
- Partener/Parteneră
- Fiu/Fiică
- Ginere/Noră
- Nepot/Nepoată de fiu/fiică
- Tată/Mamă
- Bunic/Bunică
- Frate/Soră
- Cumnat/Cumnată
- Nepot/Nepoată
- Socru/Soacră
- Altă rudă
- Persoană neînrudită
Pentru chiriaşi
Persoanele care găzduiesc temporar alte persoane în locuinţa lor trebuie să completeze şi un alt formular.

A murit fostul lider PNTCD Ion Diaconescu

Conducerea filialelor judetean si clujean al Partidului Civic Maghiar constată cu regret moartea a celui de a fost președinte al PNTCD domnul Ion Diaconescu. Își exprimă condoleanțâ familiei și membrilor de partid precum și conducerea PNTCD filiala Cluj. Exemplul fostului președinte v-a fi în continuare marcant și de urmat pentru membrii PCM.    

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-10388682-murit-fostul-lider-pntcd-ion-diaconescu.htm
de V.M. HotNews.ro

Marţi, 11 octombrie 2011, 22:15 Actualitate | Politic

Fostul presedinte al PNTCD Ion Diaconescu a decedat marti seara, la varsta de 94 de ani, anunta Mediafax. Ion Diaconescu fusese tratat recent la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu" Fundeni din Capitala, din cauza unor tulburari de ritm cardiac.

"Tulburarea de ritm cardiac este o suferinta aparuta recent, probabil pe fondul unei deshidratari puternice si inerente varstei", declara atunci directorul medical al Institutului de Cardiologie Fundeni, Serban Bubenek.

Medicul preciza ca Ion Diaconescu avea o suferinta pulmonara inca din tinerete, cunoscuta de medici, dar nu aceasta a fost cauza tulburarii de ritm cardiac. "La varsta acestuia, se poate deshidrata usor si de aici apare si tulburarea de ritm cardiac", a mai spus medicul Serban Bubenek.

Fostul presedinte al PNTCD a mai fost internat la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu" din cauza unor suferinte cardiace. In februarie 2007, Ion Diaconescu a stat internat trei zile, fiind diagnosticat cu hipertensiune arteriala si cord pulmonar cornic (afectiunea inimii din cauza unei bronsite).

Ion Diaconescu avea 94 de ani si era vaduv de un an. El spunea recent ca s-a retras din viata politica, dar doar din activitate, nu insa si in ceea ce priveste dorintele si idealurile sale politice.

Ion Diaconescu va fi inmormantat joi, la Cimitirul Bellu

• Viata lui Ion Diaconescu, marcata de destinul PNT

Ion Diaconescu a avut o viata marcata de destinul PNT, partid pe care l-a urmat indiferent daca formatiunea s-a aflat la putere, in opozitie, in ilegalitate sau in anonimatul de dupa anul 2000, scrie Mediafax.Ion Diaconescu s-a nascut la 25 august 1917, in comuna Botesti, judetul Arges. A fost inginer si om politic national-taranist, presedinte al PNT-CD, presedinte al CDR si presedinte al Camerei Deputatilor.Nepot pe linie materna al lui Ion Mihalache, Diaconescu a intrat in Partidul National Taranesc inca din 1936, in organizatia de tineret a partidului, unde a fost membru al Biroului Central (1944-1947).Dupa absolvirea Facultatii de Electromecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti (1942), Diaconescu a lucrat ca referent tehnic in cadrul Ministerului Economiei Nationale pana in 1947, cand a fost epurat. Arestat la 1 decembrie 1947, prins in valul de arestari ale liderilor PNT, Diaconescu a fost detinut politic timp de 17 ani (1947 - 1964).Dupa eliberarea din inchisoare, a lucrat ca inginer la intreprinderea Ascensorul Bucuresti, pana in 1980, continuand sa tina legatura cu fosti fruntasi taranisti, intre care se afla si Corneliu Coposu.In zilele Revolutiei din decembrie 1989 participa la relansarea partidului, semnand Apelul pentru intrarea PNT in legalitate (22 decembrie 1989), alaturi de alti fosti membri.Il secondeaza pe Corneliu Coposu la conducerea partidului (ca prim-vicepresedinte, ianuarie 1990 - noiembrie 1995), iar dupa moartea acestuia preia presedintia (12 noiembrie 1995 - 27 noiembrie 2000).Diaconescu a fost presedinte al CDR (1996 - 2000), dupa alegerea lui Emil Constantinescu in functia de presedinte al tarii.De asemenea, Diaconescu a fost presedinte al Camerei Deputatilor (27 noiembrie 1996 - 15 decembrie 2000), intr-o perioada dificila, in care PNTCD a fost figura centrala intr-o coalitie de guvernare larga si eterogena.Partidul s-a erodat electoral foarte puternic in perioada de guvernare, caracterizata prin dispute acute si lungi in coalitia aflata la putere. Perioada a coincis si cu o criza economica, astfel incat, la finele perioadei de guvernare, formatiunea nu a mai atins pragul electoral. Ca partid neparlamentar, PNTCD a intrat intr-un con de umbra, presarat cu rabufniri publice periodice ale scandalurilor dintre diverse factiuni.Diaconescu a demisionat din functia de presedinte al PNTCD la 27 noiembrie 2000, ulterior fiind ales presedinte de onoare, in 21 ianuarie 2001.In lunga sa cariera parlamentara - membru CPUN (februarie-mai 1990), deputat de Bucuresti (1990 si 2000) - Diaconescu a sustinut programul partidului de anulare a consecintelor regimului comunist.Diaconescu a militat pentru restituirea in integrum a proprietatilor, revenirea la monarhie, lustrarea fostelor cadre ale PCR, reforma morala prin Biserica, privatizare.In perioada detentiei politice, la fel ca si dupa eliberare, i-a fost apreciata, potrivit analistilor, moralitatea precum si atitudinea de necooperare cu autoritatile comuniste. Dupa 1989, Diaconescu a fost vazut ca un politician cu o atitudine democrata si anticomunista.De asemenea, potrivit analistilor vietii politice postcomuniste, statura morala a lui Diaconescu a intrecut-o pe cea de om politic, pentru ca acesta nu a reusit sa mentina partidul in viata politica intr-un context politic dificil.In unul dintre ultimele interviuri acordate presei, Ion Diaconescu spunea ca este crescut in spiritul vechii democratii, iar adversarii politici nu ii sunt dusmani de moarte, ci oameni cu care poate vorbi, lucra. De altfel, el mentiona ca a ramas in relatii bune cu Ion Iliescu, in sensul ca se felicita de sarbatori.De asemenea, el spunea ca Traian Basescu ar putea ajuta PNTCD sa reintre in normalitate."Imi vin mereu in minte cuvintele lui Maniu (fondatorul PNT), care, intalnindu-se pe un coridor din inchisoare cu Coposu (n.r. - care fusese secretarul lui, pe vremea cand conducea PNT), i-a spus: "Cornele, sa nu lasati partidul sa moara". Lupta si suferintele noastre reprezinta un capital moral urias, pagini din istoria acestei tari. Ganditi-va ca atatea personalitati marcante - Maniu, Mihalache (n.r. - unchiul sau) si multi altii - au murit in puscarie, in chinuri, pentru PNT. Cand compar puscaria in care ne-au chinuit pe noi cu cele actuale, astea de azi sunt un fel de pension. Puscariile comuniste au fost chinurile de pe lume. Atata suferinta... Sigur ca PNT are un capital si-i pacat ca se pierde", afirma Diaconescu.

Ion Diaconescu si-a publicat memoriile in volumele "Temnita -destinul generatiei noastre" (1998), "Dupa temnita" (2003) si "Dupa Revolutie" (2003). 

REFERINTE

Ion Diaconescu va fi inmormantat joi, la Cimitirul Bellu 
Ion Diaconescu si calvarul inchisorilor comuniste: "Se pusese la punct un sistem draconic pentru a ne distruge resorturile sufletesti" 

Tinutul Secuiesc e in Romania

http://www.adrianfurnica.ro/Tinutul-Secuiesc-e-in-Romania-articol-438.htm

Postat la 06 Octombrie, 2011 de Adrian Furnica

Il sun pe prietenul meu Andras la Odorheiul Secuiesc si il rog sa-mi rezerve si mie o camera pe acolo vineri si simbata seara. E Festivalul Sarmalelor la Praid si vreau sa merg. Acum doi ani am fost in juriu din intimplare si am ramas foarte placut impresionat de eveniment. Vin o sumedenie de oameni de prin toate colturile tarii sa vada si sa manince sarmale, sa guste din vinul si palinca locului , sa traga pe nari fumul de sub ceaune, sa-si arunce privirile si banii pe produsele de artizanat de la Corund si sa priveasca o lume pestrita care forfoteste in acordurile muzicilor traditionale din partea locului. "E greu" imi zice Andras. Nu mai gasesti locuri sa dai cu tunul dar pentru ca omul e bine relationat prind o camera de trei paturi la o pensiune modesta dar curata din Odorhei. Dupa un drum de patru ore jumatate am ajuns vineri seara. Ne cazam si dupa ce mincam bine la Gyuri cadem lati in paturile primitoare. Dimineata ne mobilizam cu noaptea in cap si dupa un mic dejun copios plecam la Praid impreuna cu Andras. Peisajul face toti banii. Coline impadurite, cimpuri frumos lucrate, asezari curate, drumul foarte bun, contrastind puternic cu bucata de la Vinatori pina Odorhei care e varza. Oprim la Corund pentru ceramica si prostioare. E soare si-n aer pluteste un iz de tarim uitat de timp. Sau mai bine zis oprit undeva in secolele trecute. Dupa inca sase kilometri intram in Praid si parcam pe o straduta laturalnica. Se aud din departare acordurile muzicilor populare maghiare, chiuituri si zgomot de multime. Intram in aglomeratie tinind strins de mina copilul pentru a nu se rataci in marea de oameni care se plimba devorind din priviri continutul celor 38 de ceaune in care fierb asezat sarmalele inghesuite cu pricepere de miinile concurentilor. Pe margini alti priceputi care se manifesta "hors concours" in fata altor ceaune servesc deja niste sarmale pinetcoase, inecate in smintina, contra sumei de 10 lei/trei bucati. Multimea maninca nerabdatoare ignorind parca plina de naduf creatiile din concurs. Ma intilnesc in multime cu prefectul Laszlo Ladanyi. Un tip simpatic, tinar, cu ochii vii si alunecosi, zimbitor si deschis ne stringe miinile si ne pofteste la caminul cultural unde primarul Sandor Bokor, un senior sfatos si calm, a intins o masa la care citiva cunoscuti si prieteni se aseaza nerabdatori. Meniul e clar. Sarmale cu ciolan afumat, kurtos kalacs, palinca si vin rosu. Atmosfera se destinde, se fac glume, limbile se dezleaga, maghiari, secui si romani beau si maninca cot la cot. Se ride, se ciocneste, copii se joaca impreuna desi nu se prea inteleg. Intra Kelemen Hunor. Se aseaza linga noi, natural, uman, discret. Saluta politicos si incepe a vorbi cu ai lui, maninca cu pofta si se integreaza in peisaj fara stridente. Imi place. Habar n-am ce politica face si cum. Mai stam un pic si plecam la salina unde intram cu autobuzul pret de vreun kilometru apoi pe cele doua sute de trepte. Dupa vreo ora de aerosoli salini iesim si ne intoarcem la parcul central unde este in toi jurizarea. Aceiasi forfota si culoare doar ceaunele mari sint pe jumatate goale. Pe scena un ansamblu folcloric toaca marunt podeaua iar din boxe rasuna un ceardas saltaret. Prefectul a plecat cu treaba, primarul e prin multime, factorul politic s-a facut nevazut, doar oamenii sint cu fetele mai calme semn ca sarmalele si-au facut datoria si au ghftuit burtile privitorilor.Se lasa seara. Sintem obositi si multumiti desi ne cam dor picioarele de atita umblat. Intr-un colt se mai aseaza niste oameni la o coada la clatite iar pe scena se pregateste sa se urce juriul care va premia cea mai gustoasa, cea mai frumoasa, cea mai mica, cea mai mare si cea mai indrazneata sarma. Plecam spre Odorhei unde ne asteapta o binemeritata odihna. Dimineata dam o fuga pina la Andras si la Kati sa ne luam la revedere. Secuiul mindru si primitor ne stringe miinile si cu un zimbet larg ne ureaza drum bun. E frumos in Tinutul Secuiesc si oamenii sint minunati.Mai mergem cu siguranta.

P.S.