Dezbatere: Cum credeţi că va arăta România după implementarea strategiilor?
Odată cu trecerea în anul 2014, România a intrat într-o nouă perioadă de dezvoltare (sau de absorbţie de fonduri europene) care se va întinde până în 2020. Cele opt regiuni de dezvoltare au lansat pe parcursul anului trecut, în dezbatere publică, câteva variante ale strategiilor de dezvoltare pentru acest ciclu. În mare, măsurile avute în vedere vizează rezolvarea problemelor cu care se confruntă regiunile, precum şi dezvoltarea acestor zone. Toate planificările au fost întocmite în baza prevederilor Strategiei Europa 2020 şi vizează printre altele o rată de ocupare de 70% pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani; investiţii de 2% din PIB-ul României în cercetare şi dezvoltare; 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile; creşterea cu 19% a eficienţei energetice; scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%, precum şi scăderea cu 580.000 a numărul de persoane expuse sărăciei.
Trebuie precizat că toate regiunile se confruntă cu aceleaşi tipuri de probleme, adică şomajul, sărăcia, excluziunea socială, nivel slab al serviciilor medicale, deficienţa sistemului educaţional, migraţia, lipsa educaţiei antreprenoriale şi a investiţiilor străine, infrastructura precară etc. Cele mai dezvoltate regiuni sunt, conform datelor publicate de Agenţiile de Dezvoltare Regională, Bucureşti-Ilfov şi Vest. Cea mai slab dezvoltată regiune este Nord-Est. De altfel, în ceea ce priveşte obiectivele generale ale fiecărei regiuni se pot observa următoarele evoluţii: cele mai dezvoltate regiuni încearcă să-şi consolideze poziţia şi să se apropie, ca nivel de dezvoltare, de celelalte regiuni ale Uniunii Europene; cele mai slabe regiuni încearcă, în schimb, să reducă decalajul faţă de zone precum Bucureşti-Ilfov. În rândurile următoare veţi citi principalele măsuri propuse de fiecare regiune.
Majoritatea planificărilor regionale au în mare parte obiective comune, adaptate desigur la specificul local, ce vizează investiţii în domenii precum infrastructură (transport, utilităţi etc.), sănătate, educaţie, servicii sociale, competitivitate economică, sectorul cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), protecţia mediului, energie regenerabilă etc.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, fiecare regiune încearcă să-şi modernizeze reţeaua de drumuri (inclusiv autostrăzi), cea feroviară, aeroporturile şi căile de navigaţie. De asemenea, se doresc şi investiţii în amenajarea unor sisteme de transport intermodale regionale. În cazul Bucureşti-Ilfov se vor implementa proiecte precum deschiderea circulaţiei feroviare Bucureşti-Videle-Giurgiu, amenajarea centrului intermodal de marfă de la Moara Vlăsiei, precum şi amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa şi a porturilor 1 Decembrie şi Glina.
În Vest există proiecte ambiţioase pentru amenajarea unor autostrăzi precum Via Carpatica (Tronsonul Lugoj-Drobeta Turnu Severin). În ceea ce priveşte transportul feroviar se vor amenaja mai multe tronsoane (precum Timişoara-Szeged). În domeniul transporturilor navale se va investi în introducerea unui sistem performant de monitorizare a parametrilor de navigaţie de-a lungul Dunării, dar şi de informarea asupra situaţiilor „speciale”. În ceea ce priveşte infrastructura aeroportuară, trebuie amintit că în Nord-Est se va investi pentru ca Regiunea să aibă cel puţin cinci aeroporturi de importanţă regională. Nu trebuie uitată nici Regiunea Centru, unde va fi amenajat în câţiva ani, la Braşov, un aeroport tranzitat anual de peste 500.000 de persoane.
Când vine vorba de eficienţă energetică, toate regiunile vor sprijini în continuare procesul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, dar şi promovarea folosirii surselor alternative. În domeniul calităţii mediului, toate regiunile vor investi în staţiile de epurare a apei, în sistemele de management a deşeurilor, precum şi în implementarea unor soluţii pentru reducerea nivelului de poluare a aerului, apei şi solurilor. În Bucureşti-Ilfov se vor implementa proiecte precum finalizarea Staţiei de epurare Glina şi reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa.
De asemenea, se vor realiza instalaţii de tratare termică a deşeurilor solide din Bucureşti, instalaţii de tratare termică a deşeurilor periculoase, staţii de compost cu valorificare energetică, precum şi o instalaţie de tratare a deşeurilor de construcţii şi demolări din Bucureşti. În Sud-Est se va încerca şi implementarea unui centru regional de prevenţie şi management a situaţiilor de poluare accidentală a Dunării. Proiecte asemănătoare vor fi implementate şi în Vest, unde se vor aloca fonduri pentru crearea capacităţii de previziune climatică şi a sistemelor de comunicare a situaţiilor de risc; achiziţionarea echipamentelor de intervenţie în situaţii de risc; precum şi crearea perdelelor verzi pentru combaterea deşertificării. În Centru se va investi în reducerea emisiilor de formaldehidă (în special în Sebeș, județul Alba) și amoniac (mai ales în Târgu Mureș).
O sursă principală de venit şi dezvoltare pentru cele opt regiuni este şi va fi turismul. Investiţiile vizează reabilitarea centrelor istorice şi a obiectivelor aparţinând patrimoniului cultural şi includerea acestora în circuite turistice. De asemenea, se doreşte reabilitarea şi modernizarea staţiunilor şi a infrastructurii de cazare, precum şi diversificarea ofertelor turistice. În Bucureşti-Ilfov se va restaura Palatul Voievodal „Curtea Veche”, se vor valorifica forturile din jurul Bucureştiului, dar şi catacombele din subteranul centrului istoric al Capitalei. Se va investi şi în infrastructura de agrement, o investiţie majoră fiind crearea BIO Parc Zoo Băneasa, adică transformarea Grădinii Zoologice din Băneasa într-un parc naţional întins pe 63 hectare.
În Sud-Est, zonă cu deschidere la litoral, se va încerca lansarea unor oferte care să le contracareze pe cele din ţări precum Bulgaria, se va investi în amenajarea porturilor turistice, a unui centru de agrement acvatic şi chiar amenajarea unor pârtii de schi. Şi în Nord-Est se doreşte amenajarea unor centre pentru practicarea sporturilor de iarnă sau a unor sporturi precum hipism, drumeţii montane, rafting, paraşutism etc. În zona Sud-Muntenia se va acorda o atenţie sporită staţiunilor de pe Valea Prahovei, unde se va investi printre altele în dezvoltarea sau modernizarea sistemului de transport pe cablu, dar şi în dezvoltarea potenţialului turistic al Dunării în Regiune.
În domeniul muncii, autorităţile vor încerca implementarea unor măsuri care să ducă la integrarea pe piaţa muncii a tinerilor şi a persoanele care fac parte din grupurile vulnerabile. De asemenea, se doreşte dezvoltarea centrelor de formare continuă, dar şi a unităţilor de reconversie profesională. O prioritate comună este şi promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Se va investi în dezvoltarea şi amenajarea centrelor de servicii sociale, precum şi în formarea continuă a personalului din acest domeniu. De asemenea, se va facilita accesul la locuinţe pentru tineri şi persoane din grupurile vulnerabile. În sistemul medical, măsurile vizează modernizarea spitalelor şi ambulatoriilor, dotarea cu echipamente moderne, promovarea serviciilor de e-health, precum şi amenajarea unor unităţi spitaliceşti noi. Măsurile vizează şi soluţionarea unor probleme precum rata de mortalitate infantilă şi numărul mic de medici.
În educaţie, strategiile vizează combaterea abandonului şcolar, sprijinirea tranziţiei de la şcoli pe piaţa muncii, modernizarea unităţilor şcolare şi dotarea acestora cu echipamente moderne (inclusiv racordarea la reţeaua broadband). De asemenea, vor fi implementate proiecte pentru adaptarea ariei curriculare la cerinţele actuale ale pieţei muncii şi se vor dezvolta centrele after-school. În economie, măsurile vizează crearea parcurilor industriale şi tehnologice, a incubatoarelor de afaceri (clusterele, spre exemplu), precum şi sprijinirea IMM-urilor şi a infrastructurii CDI. De asemenea, se vizează şi implementarea unor măsuri pentru creşterea educaţiei antreprenoriale în regiuni. Se are în vedere şi reabilitarea siturilor industriale poluate şi abandonate, precum şi a terenurilor folosite, în special în Caraş-Severin şi Hunedoara, când vine vorba de Regiunea Vest. Un proiect ambiţios este în Nord-Est, unde oficialii vor, printre altele, să creeze 20 de întreprinderi active/1000 de locuitori şi impulsionarea sectorului CDI. În domeniul CDI se vor încuraja parteneriatele între universităţi şi companii, se vor acorda fonduri pentru proiectele majore şi se va încerca creşterea numărului de angajaţi în astfel de centre. Un proiect ambiţios este în Bucureşti-Ilfov – laserul Extreme Light Infrastructure.
Agricultura are un mare potențial de dezvoltare, nevalorificat însă. Autorităţile vor eliminarea unor fenomene precum agricultura de subzistenţă şi modernizarea infrastructurii (echiparea cu utilaje noi sau dezvoltarea sistemelor de irigaţii, spre exemplu). Sunt necesare investiţii şi în pregătirea profesională a personalului din agricultură. În Sud-Est se va investi, spre exemplu, în amenajarea parcurilor agroindustriale, a grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic. Per ansamblu, se speră ca domeniul să aibă o contribuţie mult mai mare la PIB-ul ţării.
Totodată, toate strategiile vizează modernizarea mediului rural. Măsurile vizează reţeaua de utilități, infrastructura de transport, precum şi vetrele satelor. Totodată, se vor acorda beneficii pentru companiile care vor investi în mediul rural. Spre exemplu, autorităţile din Nord-Est vor reducerea numărului de locuitori care operează în agricultură, de la 42% (cât este în prezent) la 30% (până în 2020). Se vor acorda şi fonduri pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul locuitorilor. De asemenea, se doreşte şi dezvoltarea socială a comunităţilor rurale, precum şi protejarea identităţii culturale.
Planificările regionale iau în calcul şi administraţia publică şi locală, adică implementarea unor măsuri care să consolideze capacitatea administrativă. Spre exemplu, în Vest se vor înfiinţa instituţii regionale în domenii precum inovare, export sau turism.
Majoritatea regiunilor se învecinează şi cu alte ţări. De aceea, în următorii ani se va acorda o atenţie sporită promovării cooperării transfrontaliere şi interregionale, adică se vor sprijini activităţile (economice, culturale etc.) care încurajează interacţiunea între comunităţile din zonele de graniţă.
Perioada de dezvoltare regională 2014-2020 este foarte importantă pentru România, în vederea creşterii nivelului de trai şi reducerii decalajelor faţă de celelalte regiuni ale UE. Rămâne de văzut dacă măsurile implementate în aceşti şapte ani vor duce la dezvoltarea celor opt regiuni.
Dumneavoastră ce părere aveţi? Cum va arăta România în 2020 după implementarea măsurilor din cadrul Strategiilor de Dezvoltare?
Credit foto: www.wikipedia.ro – Carismagic
