22 Martie 2013,
Presedintele Federatiei Nationale a Crescatorilor de Bovine din Romania, Claudiu Franc, a declarat, vineri, ca "isteria" privind aflatoxina a fost "artificial creata" de multinationale din Romania "prin incalcarea teritoriului lor de interese economice".
"Am incercat sa finalizam nebunia si isteria cauzate de asa-zisa problema a aflatoxinei din Romania. Toata aceasta isterie este artificial creata de catre niste multinationale din Romania prin incalcarea teritoriului lor de interese economice.
Inainte cu trei saptamani de izbucnirea scandalului, s-a discutat de problema laptelui cu aflatoxina in Serbia, in care se face referire de catre o persoana ca sunt informatii ca si in Romania ar fi probleme cu lapte contaminat cu aflatoxina. In Serbia functioneaza doua multinationale procesatoare de lapte care sunt si in Romania", a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, intr-o conferinta de presa, Claudiu Franc, la finalul unei intalniri cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Franc a spus ca pericolul contaminarii laptelui cu aflatoxina a fost insuficient explicat de autoritati, in conditiile in care si daca ar fi fost inregistrata o prezenta a aflatoxinei de zece ori peste limitele admise de normele UE "ar fi fost nevoie ca o persoana sa consume zeci de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, ca sa aiba probleme".
Procesatorii cer reducerea pretului laptelui cu 30%
Claudiu Franc a precizat ca, in urma scandalului, procesatorii de lapte au solicitat reducerea pretului laptelui cu 30 la suta, ceea ce nu este de acceptat.
La randul sau, Otvos Moise, presedintele unei asociatii de crescatori de bovine din judetul Covasna, a declarat ca laptele din Romania "este cel mai bun din UE si nimeni nu s-a imbolnavit".
"Daca se reduce pretul pe litrul de lapte, ramanem fara efectivele de animale. Nu permitem reducerea pretului la lapte", a mentionat Otvos.
In prezent, fermierii mari vand laptele la procesatori cu 1,30 - 1,40 de lei pe litru, in timp ce micii fermieri vand cu un leu litrul.
Ajutorul de minimis pentru achiziționarea tancurilor de răcire a laptelui, adoptat recent de Guvern, este o măsură utilă pentru fermierii de lapte, dar nu una suficientă, crede președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Claudiu Frânc. În opinia lui, această măsură reprezintă un prim pas, dar trebuie continuată.
Claudiu Frânc (FCBR): Ajutorul de minimis pentru tancurile de răcire, un prim pas, dar nu este suficient
Adriana Toma19 Noi 2013
Ajutorul de minimis pentru achiziționarea tancurilor de răcire a laptelui, adoptat recent de Guvern, este o măsură utilă pentru fermierii de lapte, dar nu una suficientă, crede președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Claudiu Frânc. În opinia lui, această măsură reprezintă un prim pas, dar trebuie continuată.
„Sunt câteva aspecte, dar sperăm că acest prim ajutor să fie urmat imediat de altul. Și pe urmă de altul, în așa fel încât să completăm cu timpul aceste neajunsuri în sat. Să fie continuat. Aici trebuie neapărat lucrat. În ceea ce privește fermierii care merg pe piață, acolo trebuie să vedem cum vom găsi o metodă de sprijin care să certifice calitatea laptelui măcar pe acel program strategic unde sunt obligatorii acele probe de lapte pentru fiecare fermă. Și-atunci, măcar acolo să le reducem o parte din costuri pentru că, altfel, acelor oameni le închidem becul. Le stingem becul acasă, nu mai au de unde plăti taxe și impozite, și așa mai departe. Sunt multe aspecte pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare, și pentru cei mici, care merg spre vânzarea directă, în piață, sau n-o să-i mai lăsăm în piață, și atunci vedem ce se întămplă. Sunt multe de discutat aici. Dar este un pas.
(...) sunt multe aspecte care vor mai urma după acest lucru. Dar vom rezolva o parte din ele cu această măsură și care va trebuie să continue și în viitor. Pentru că mai e un aspect: fermierii mici se găsesc în zonele montane, în zonele defavorizate. Acolo nu există infrastructură de transport, d-aia nici procesatorii nu se înghesuie să meargă să ia lapte d-acolo, că rup mașinile. Și-atunci, în aceste zone, nu poți să pui tancul în centrul comunei pentru că, automat, satul este la 10 kilometri. N-ai rezolvat nicio problemă. Și o comună care are șapte sau zece sate... Sigur, este o primă fază și nu știu cine a făcut un studiu de piață pe cât costă tancurile astea, care este structura (...)? Pentru că acum am convenit cu ministerul că se pot cumpăra trei tancuri, sau cinci tancuri. La 5 tancuri nu mai ajung 5.000 de euro pentru că, cu cât bazinul este mai mic, cu atâta prețul este mai mare pe litru. Pentru că sunt agregate tablouri electrice, care, de fapt, încarcă. Bazinul de inox nu este atât de scump, dar toate aceste agregate de frig, toate celelalte elemente care intră acolo, robinete, și tot ce intră acolo, alea încarcă valoarea pe tanc. Și la un tanc de 2.000 de litri, sigur că prețul este undeva de 2 euro. Dar la un tanc de 200 de litri, prețul ajunge la 5 euro. Și-atunci ce facem cu el?”, a declarat Claudiu Frânc pentru Recolta.eu.
Scopul ajutorului de minimis, de a facilita reducerea costurilor pentru micii fermieri
Cât despre obiectivul acestui ajutor de minimis, Frânc spune că nu este cel anunțat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, care spunea că, astfel, producția de lapte neconform va fi diminuată cu 10%. Ci, mai degrabă, a continuat președintele FCBR, scopul măsurii este să faciliteze reducerea costurilor pentru micii fermieri.
”Eu cred că scopul nu este acesta (de reducere a producției de lapte neconform – n. red.). Scopul este a facilita reducerea costurilor pentru micii fermieri pentru obținerea acelui certificat care să-i ateste conformitatea. Și gândiți-vă că, dacă ar merge fiecare să-și vândă singur producția de lapte, fermierii aceștia mici, până la cinci capete, care să spunem că vând, pe zi, până la 20-30 de litri de lapte, ar merge fiecare să-și obțină certificat ca fiecare să vândă, pe lună, 100 și ceva de litri de lapte numai să obțină certificat. În momentul în care li se va da posibilitatea ca tot laptele să fie pus într-un bazin în care se va face o singură probă pe bazinul respectiv, iar dacă laptele din acel bazin este conform, toți vor avea asigurată conformitatea și cheltuielile se vor reduce simțitor pentru toți membrii acelei structuri asociative.
Eu cred că aici este și ar trebui să fie, și asta a fost, de fapt, și solicitarea noastră de găsire de măsuri pentru a putea să le asigurăm facilitatea acestor fermieri mici de a merge să-și desfacă în continuare laptele pe piață. Nu faptul că laptele este neconform. Lapte neconform, sigur, mai este lapte neconform, și sunt și accidente, inclusiv în ferme mari, în care mai pot să mai apară aceste lucruri. De aia am și cerut o derogare de la Uniunea Europeană, nu de 5%, ci de 10%, în prima fază, până când ajungem să ne armonizăm toate aspectele acestea, și cu fermierii mai mari, și cu fermierii mai mici, încât să nu rămânem cu laptele în ferme Deci aici văd eu mai mult. Sigur, că reducerea laptelui neconform, având posibilitatea de răcire, va fi mult mai mare. Și am avut câteva puncte de vedere vizavi de acel act normativ, pe care ni l-am exprimat și la București, în întâlnirea la minister, și care sper să fie înțeleasă și adoptată”.
Punerea în aplicare a ajutorului de minimis, îngreunată de câteva aspecte
Claudiu Frânc a adăugat că punerea în aplicare a acordării ajutorului de minimis pentru achiziționarea tancurilor de răcire a laptelui este îngreunată de câteva aspecte, inclusiv precizarea că tancurile trebuie achiziționate pentru laptele care trebuie vândut la procesare, ceea ce îi elimină din start pe fermierii care își vând laptele în piețe.
„La ora actuală, din păcate, așa cum am spus-o și noi, este o măsură bună, dar, sigur, va trebuie să lucrăm foarte repede. Acolo s-au strecurat câteva aspecte care vor îngreuna punerea în aplicare a acestei măsuri. Unu, modificarea actelor constitutive la asociațiile fermierilor existente, prin obligativitatea ca în statut să aibă achiziția și comerțul cu lapte. Aceasta incumbă un act adițional, care trebuie dus și depus în instanță, care are un termen de rămânere definitiv și așa mai departe. Dacă se va merge pe principiul că se fac asociații noi, atunci tărăgănarea acestui lucru se va face mult mai mult, iar 1 ianuarie este imediat peste o lună de zile.
Mai era un aspect acolo care spunea că aceste tancuri se dau pentru a colecta lapte pentru a fi vândut la procesare. Or avem foarte mulți fermieri mici care se duc și au vânzare directă în piață. Cu ăia ce facem, îi eliminăm? Nu le dăm voie să pună laptele în tanc, ca să îl avem răcit? (...) Trebuie să găsim soluția de a disciplina fermierii, pentru că și aici vor apărea, la început, probleme. Pentru că fermierul zice ‘Domne, dacă îl răcesc, pot eu să-l mulg cum oi vrea și l-oi pune acolo’. Eh, nu e așa. Că, dacă unul greșește, strică tot. Va trebui și o disciplină. Acest lucru să știți că se realizează și avem exemplul începutului cooperativelor de colectare a laptelui în România, care, la fel, la început s-a crezut că merge și așa. Și a fost prins unul și a trebuit să plătească cu laptele pe care l-a avut pe o lună de zile pierderile celorlalți fermieri și să știți că de atunci încolo n-a mai greșit nimeni. Deci, până la urmă, sunt niste chestiuni care trebuiesc duse până la capăt. Trebuie început de undeva”, a explicat Frânc.
Ce măsuri trebuie luate pentru micii fermieri?
În acest context, președintele FCBR crede că o soluție ar putea fi înființarea unei cooperative a asociațiilor, care să beneficieze de ajutorul de minimis pentru tancurile de răcire, și care să se ducă să colecteze laptele, în special pe cel din zonele defavorizare.
„Eu mai văd încă o problemă care va fi în continuare pentru mici fermieri, care nu au acces la tancurile de răcire, nu au procesatori în zonă – că degeaba punem laptele în tanc, dacă nu avem procesatorul care să se ducă în vârful muntelui, după lapte, degeaba îi punem acolo tancul, că n-am rezolvat problema. Am putea să găsim altă variantă, ca să facem o cooperativă a asociațiilor care vor fi beneficiare de aceste tancuri și care să colecteze laptele și să se ducă să-l coboare din vârful muntelui la vânzare, în oraș, la un procesator”, a mai declarat Claudiu Frânc.
Producatori din Ardeal nevoiti sa dea la porci sute de mii de litri de lapte, dupa ce au fost refuzati de un procesator din tara
17 iulie 2014 | autor: Camelia Tocaci
Producatori din Ardeal nevoiti sa dea la porci sute de mii de litri de lapte, dupa ce au fost refuzati de un procesator din tara
17 iulie 2014 | autor: Camelia Tocaci
Sute de mii de litri de lapte de la centrele de colectare din Ardeal vor ajunge la porci. Producatorii vor recurge la o astfel de masura dupa ce una din firmele multinationale cu capital olandez a anuntat ca renunta la contractele incheiate cu acestia. Semnalul de alarma a fost tras de presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania, Claudiu Frânc, care a motivat ca societatea prefera sa importe lapte mai ieftin din tarile vecine in defavoarea laptelui livrat de fermierii romani.
De la 1 ianuarie 2014, normele europene au impus ca pe piata sa ajunga doar lapte conform. Pentru a se incadra in aceste cerinte, fermierii romani au facut investitii costisitoare. Acum, insa, fermierii din Ardeal au ajuns in situatia de a le fi refuzat laptele livrat catre firma Friesland Campina, proprietarul marcii Napolact. Presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania, Claudiu Franc, sustine ca printre cei afectati se numara si producatori din Maramures. Totusi, problemele mari se inregistreaza in principal in judetele vecine.
„In Maramures nu avem probleme deosebite, pentru ca Maramuresul nu prea a avut centre de colectare ale Frieslandului in judet. Necazul mare e in judetele vecine si din Ardeal unde Friesland are influenta si arealul de colectare a laptelui, respectiv Satu Mare, Bihor, Salaj, Mures, Arad si Timis. Acolo sunt problemele foarte mari, pentru cadin data de 15 iulie Friesland nu mai ridica laptele din centre, nu de la ferme. Numai in Mures e vorba de o cantitate de aproape 100.000 de litri de lapte/zi, in Satu Mare vreo 20.000 de litri. Fermierii sunt chiar disperati si ne-au cerut sprijinul”, a explicat Claudiu Franc.
Reprezentantul fermierilor spune ca s-a ajuns la aceasta situatie din cauza ca productia de lapte din acest an a fost mult mai mare decat in anii precedenti. Pe de alta parte, producatorul sustine ca firma multinationala cu capital olandez e interesata sa cumpere lapte mai ieftin din tarile vecine. In timp ce laptele livrat de producatorii din Ardeal are un pret cuprins intre 90 de bani si pana la 1,10 lei, de pe piata libera din alte state produsul poate fi procurat la costuri mai mici cu 10%. Fermierii considera ca problemele se vor accentua de anul viitor, atunci cand se va da liber la importurile de lapte, iar cotele impuse la nivel european vor fi eliminate.
„Mai este o situatie, pentru ca laptele are doua componente, e o piata contractata care are un pret stabil si exista piata libera, unde pretul laptelui e sub piata contractata. Si atunci merg si cumpara lapte mai ieftin cu circa 10% de pe aceasta piata din tarile vecine”, a adaugat Claudiu Franc.
De cealalta parte, reprezentantii firmei au declarat pentru dailybusiness.ro ca in aceasta perioada, productia de lapte crud a fost mai mare cu 30%, iar compania nu poate absorbi decat o parte din aceasta cantitate. Din cauza acestei cresteri s-a decis in ultimele luni sa fie oprita colaborarea „cu 50 de puncte de colectare mici, dintre care doar unul in Maramures”. Totodata, directorul de vanzari, Cornel Caramizaru a precizat ca din martie 2014 n-a fost folosit lapte din alte tari, ci doar din Romania.
În data de 28 martie a.c., Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a organizat cel de-al III-lea workshop al programului Farmagas, cofinanțat de Comisia Europeană, cu scopul promovării producției de biogaz din surse agricole în țări cu potențial ridicat, dar neexploatat, precum România, Polonia și Ungaria.
Producerea de biogaz in Romania
15/04/2011
În data de 28 martie a.c., Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a organizat cel de-al III-lea workshop al programului Farmagas, cofinanțat de Comisia Europeană, cu scopul promovării producției de biogaz din surse agricole în țări cu potențial ridicat, dar neexploatat, precum România, Polonia și Ungaria.
Evenimentul s-a desfășurat la hotelul Golden Tulip Times din București și a reunit reprezentanți ai Autoritații Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și ai Asociației Fermierilor din România. În deschiderea workshop-ului, a luat cuvântul dl Daniel Botănoiu, director executiv al FNPAR, care a subliniat importanța producției de biogaz, care ar trebui să devină o prioritate pentru România. În opinia dânsului, micii investitori au temeri legate de producția de bioenergie din cauza faptului că nu există o rețea bine dezvoltată, însă această teamă este doar una fals indusă de către marile companii, care au început deja să facă investiții. Din partea ANRE, a participat dl Zoltan Nagy Bene, director general în cadrul Departamentului de reglementare în domeniul eficienței energetice. Acesta a prezentat schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, care a beneficiat de unele îmbunătățiri. „Au fost aduse modificări Legii 220/2008 privind sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Unele modificări prevăd și majorarea certificatelor verzi. În prezent, legea, republicată cu modificările și completările ulterioare, este în proces de autorizare de către Comisia Europeană. Până la obținerea autorizării din partea CE, se aplică în continuare HG nr. 1892/2004”, a afirmat dl Zoltan Bene. Potrivit directorului general de la ANRE, sunt șanse ca în luna iunie legea să primească aprobarea de la CE și să fie aplicată schema de sprijin. Sistemul de promovare a energiei din surse regenerabile se aplică pentru energia electrică livrată în rețeaua electrică și/sau la consumatori, produsă din: energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW; energie eoliană; energie solară; energie geotermală; biomasă; biolichide. În cazul instalațiilor noi de producere a energiei din biomasă, biogaz, biolichide, numărul certificatelor verzi (CV) acordate pentru fiecare MWh este de 3 (CV), la care se mai adaugă 1 CV dacă se aplică și tehnologii de cogenerare de înaltă eficiență. În cazul producerii energiei eoliane, sprijinul se acordă, de asemenea, pentru centralele noi, iar numărul certificatelor verzi care se oferă
este de 2 CV până în 2017 și de 1 CV din 2018. Durata de acordare a sprijinului financiar pentru producerea de energie din sursele regenerabile anterior amintite este de 15 ani. Valoarea unui certificat verde se stabilește pe piața energetică și poate varia între 27 și 55 euro. Furnizorii care nu realizează cota obligatorie anuală plătesc contravaloarea CV neachiziționate la valoarea de 110 euro pentru fiecare CV neachiziționat. În prezent, numărul beneficiarilor care au licențe și care pot primi sprijin este de 168 în cazul celor care produc energie eoliană, dintr-un total de 10.683, și de 23 pentru cei care folosesc biomasă sau biogaz. Bugetul estimat de aplicare a schemei de sprijin pentru perioada 2010-2020 este de 10 mld. euro. Comisia Europeană a aprobat posibilitatea cumului de ajutoare de la bugetul de stat și cel provenit din fonduri europene. „După 2014, am cerut CE să avem dreptul de a modifica schema de sprijin în funcție de rezultatele obținute”, a mai adăugat dl Zoltan Bene. În privința prețului energiei electrice la consumatorul final, reprezentantul ANRE a precizat că există posibilitatea ca acesta să crească în urma producerii de energie din surse regenerabile. „Estimările noastre arată o creștere a prețului energiei electrice la consumatorul final între 2,5 euro și un maximum de 33 euro/MWh în 2017. Aceste creșteri sunt date de obligația furnizorului de a cumpăra CV, iar ei trebuie să-și recupereze costurile. Orice energie provenită din surse regenerabile este mai scumpă decât cea obținută prin procedee clasice, deoarece investițiile în noile tehnologii sunt foarte scumpe”, a precizat dl Zoltan Bene. România are obligativitatea ca până în 2020 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20%, să crească eficiența energetică cu 19%, iar ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final să fie de 24%. „La nivelul CE, deja sunt discuții despre Europa anului 2050 și se propune ca energia utilizată să provină în proporție de 100% din surse regenerabile”, a declarat directorul general al ANRE. În cadrul evenimentului, dl Dan Ionescu, director general al Trinergi Grup, a vorbit despre rolul biogazului în viitoarea piață a energiei din România. În opinia dânsului, 63% din resturile provenite din agricultură pot fi folosite ca biomasă pentru producerea de energie regenerabilă. Pe lângă producerea de biogaz, în urma procesului rezultă și digestul, din fermentarea anaerobă a substratului organic folosit ca materie primă. Acesta reprezintă un îngrășământ valoros, datorită omogenității și accesibilității mai mari a nutrienților. Digestul este bogat în azot, fosfor, potasiu și microelemente, putând fi folosit ca substituit al îngrășămintelor sintetice. „Acest lucru contribuie la respectarea directivei Uniunii Europene pentru nitrați”, a precizat dl Ionescu. În unele țări europene, piața de biogaz din surse agricole este bine dezvoltată. În Germania sunt 4.900 de instalații biogaz agricol, dintre care 44 sunt modernizate, în Italia sunt 150 de instalații, iar în Olanda 90. „În aceste țări, există stimulente pentru producția de energie din surse regenerabile, sunt tarife fixe, autorizațiile se obțin ușor și există și scutiri de impozite”, a afirmat dl Ionescu. Potrivit dlui Ionescu, piața de biogaz din România încă mai prezintă unele dezavantaje: „Nu există legislație dedicată biogazului, nu este prevăzut separat biogazul în sistemul de cote obligatorii și sistemul de certificate verzi și există doar un tarif general pentru toate sursele de energie regenerabilă.”Potențialul real pentru biogaz al României este de 10-15 TWh/an. Această energie reprezintă 20% din energia electrică consumată la nivel național. „Calculul potențialului real s-a bazat pe următoarele materii prime disponibile: reziduuri organice din agricultură (atât din producția primară, cât și din cea secundară) și alte reziduuri organice, cum sunt deșeurile urbane”, a precizat directorul Trinergi Grup. În ultimul timp, a crescut interesul pentru modernizarea instalațiilor vechi și construirea de noi instalații, îndeosebi pentru tratarea nămolurilor de la stațiile de epurare, pentru colectarea biogazului de la gropile de gunoi, dar și instalații de biogaz agricol. Transpunerea legislației europene prevede și o serie de completări în ceea ce privește strategiile pentru SRE și pentru biogaz, inclusiv pentru simplificarea procedurilor de autorizare și finanțare a proiectelor de biogaz. Directorul Trinergi Grup a dorit să precizeze că investițiile în producerea energiei regenerabile nu se amortizează repede. „În cazul acestor investiții, avantajele economice nu sunt imediate și evidente. Doar cele de mediu, de reducere a poluării cu nitrați și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Amortizarea nu se face în mai puțin de 10 ani, însă depinde în mare măsură și de nivelul subvențiilor care se acordă în acest domeniu. Cei care au ferme zootehnice și fac astfel de instalații au avantajul că, pe lângă gestionarea dejecțiilor, pot produce și energie electrică și termică, pe care o pot folosi în fermă și chiar la încălzirea unei sere. Pentru zona rurală, avantajul este crearea locurilor de muncă. De regulă, forța de muncă este destul de mare, necesitând minimum 20 de angajați”, a spus dl Ionescu. La finalul workshop-ului Farmgas, au fost prezentate două studii de caz ale partenerilor europeni ai proiectului, și anume: „Biogazul în Europa”, susținut de dna Pilar Zapata Aranda, Project Manager Biogazul S.L (Spania), și „Energiile regenerabile: prezent și viitor”, adus în fața participanților de către dna Valentina Bordei, coordonator proiect, TTZ - Bremerhaven (Germania).
Aurel Damian, director executiv al Uniunii Crescătorilor de Păsări din România
„Am început să ne interesăm de producerea biogazului încă din anul 1995, însă atunci, ca și acum, costurile sunt foarte mari. Mai mult de cât atât, dejecțiile de la fermele avicole nu sunt cele mai bune materii prime folosite pentru producerea de biogaz. Ne interesăm de acest domeniu în ideea presiunilor ce pot veni din partea Uniunii Europene, de a rezolva problemele de mediu și de a gestiona dejecțiile rezultate din fermele avicole. În mare parte, problema acestor dejecții s-a rezolvat, ca urmare a renunțării la creșterea păsărilor în baterii. Acum, creșterea puiului de carne se face la sol, în hale bine echipate, iar dejecțiile rezultate sunt uscate. În amestec cu așternutul de paie, aceste dejecții pot fi împrăștiate pe terenurile agricole. Societatea Avicola Transavia a construit un abator și, pentru rezolvarea problemei de mediu a unității, a cheltuit peste 3,7 milioane de euro.”
Claudiu Frânc, vicepreședinte al Federației Crescătorilor de Bovine
„Producerea de energie regenerabilă în România vine din două necesități: de gestionare a dejecțiilor din fermele de creștere a animalelor și de implementare a legislației europene de a crește ponderea producției de energie din surse regenerabile. În cadrul Federației, avem colegi care au început unele studii de fezabilitate, printre care mă număr și eu. Ferma proprie are un număr mare de animale, iar problema dejecțiilor este semnificativă Am realizat construcția unității prin Programul SAPARD, cu o valoare de circa 2 milioane de euro. Ferma este populată cu 400 de vaci de lapte, din fonduri proprii. De la aceste animale, cantitatea de dejecții rezultată este de 50 t/zi. Deocamdată, dejecțiile le aplic pe terenul agricol pe care-l administrez. Propunerea pe care o adresăm, ca Federație, Ministerului Agriculturii este următoarea: cei care fac proiecte de accesare a fondurilor europene și care includ investiții de mediu să beneficieze și de fondurile provenite de la Ministerul Mediului. Din banii de la MADR se pot face modernizări în exploatație, iar cu cei de la Ministerul Mediului să rezolvăm problema dejecțiilor. Am dori ca ambele ministere să facă un parteneriat, o întelegere, astfel încât să putem beneficia de cele două surse de finanțare. În ferma pe care am realizat-o cu fonduri SAPARD, am investit în gestiunea dejecțiilor peste 200 mii de euro. Aici este inclus sistemul de canalizări, pompe și bazin de dejecții impermeabil. Este destul de greu să facem alt proiect pentru a obține finanțare și de la Ministerul Mediului, care până acum, pe acest segment, nu știu dacă a cheltuit 11% din fondurile alocate. Nu înțeleg de ce nu facilitează accesul la fondurile europene, deoarece, până la urmă, beneficiarii am fi tot noi.”
Ana MUSTĂȚEA
