5 Decembrie 2015
Viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, a susținut o declarație de presă la finalul ședinței informale de astăzi a Guvernului, în care a prezentat discuțiile privind reforma administrației publice și rezultatele unui studiu sociologic privind percepția asupra calității serviciilor publice. Redăm mai jos transcriptul integral al declarației:
„Discuţia de astăzi a vizat modernizarea statului şi reforma administraţiei publice. A fost un brainstorming pe care l-am făcut împreună cu colegii noştri miniştri, cu mai multe scopuri. În primul rând, ideea de bază a fost constituirea încă din acest moment a unui grup interministerial pentru reforma statului şi modernizarea administraţiei, un grup care să lucreze în lunile care vin la câteva dintre proiectele noastre esenţiale care vizează reforma statului. Am lucrat în această zi asupra temelor cele mai importante şi asupra uniformizării concepţiei şi a limbajului.
Am vorbit cu colegii noştri despre câteva teme importante pe care fiecare minister le consideră a fi esenţiale de a intra în dezbatere în anul acesta, în anul care vine, cele legate în primul rând de o nouă viziune despre stat, despre misiunea statului. Şi, în principal, am concentrat aşa, pe câteva paliere, discuţia noastră de astăzi. În primul rând, sigur, ne-am pus o întrebare legată de modul în care vom structura munca noastră în această discuţie despre reforma statului şi reforma administraţiei centrale şi locale.
Am definit 6 piloni astăzi, care vor fi pilonii modernizării. În primul rând, redefinirea rolului statului. Este foarte clar că trebuie să găsim o concepţie unitară în a vedea ce face statul, pornind de la administraţia centrală şi administraţia locală. În acest moment noi am observat că există mai multe discursuri despre stat. Ideea, sigur, cea mai nouă este aceea că dacă vorbim despre administraţia centrală ca şi nucleu al statului, atunci este clar că trebuie să definim foarte clar care sunt funcţiile reformei, care sunt funcţiile administraţiei centrale, a Guvernului şi a administraţiei din jurul Guvernului. Am definit ca opţiune strategică faptul că vorbim despre funcţia de strategie, funcţia de politici şi încă două funcţii, reglementare şi supervizare. În principiu, administrarea treburilor publice trebuie să fie trimisă cât mai aproape de cetăţean. Asta înseamnă nivelul regional, asta înseamnă nivelul local de administraţie. Trebuie să operaţionalizăm mult mai bine principiul solidarităţii şi să creăm mecanisme de compensare şi redistribuire fără a încuraja dependenţa de centru. Aceasta este una din filosofiile noastre. Viziunea privind viitorul societăţii, viziunea privind proiectul de societate, îi revine administraţiei centrale, îi revine Guvernului, care trebuie să fie un integrator al punctelor de vedere care vin din societate, care vin din zona academică, care vin din zona sindicatelor, prin dialog social şi prin dialog civic. Statul, în viziunea noastră, va fi un planificator şi în acelaşi timp un stimulator al dezvoltării sociale şi economice.
Am discutat în această şedinţă a noastră, în această întâlnire a noastră, mai mult tema reformei administraţiei, urmând ca într-o şedinţă viitoare să vorbim cealaltă dimensiune a statului, adică să vorbim despre calitatea serviciilor pe care le oferă privind dezvoltare, privind planificarea teritorială, dezvoltare teritorială şi aşa mai departe. Am vorbit şi despre simplificarea relației dintre stat și cetățean, foarte mulţi colegi au vorbit despre acest lucru, dintr-o perspectivă practică, din perspectiva lor, a elementelor pe care le-au trăit deja în ministere, despre creşterea calităţii şi accesului la servicii publice, despreeficientizarea costurilor, raporturile dintre politică şi administraţie, raportul dintre stat şi societate. Şi despre instrumentele disponibile pe care le avem în acest moment pentru a face acest lucru.
A fost un foarte bun schimb de idei în care necesitatea de final a fost aceea de a găsi, au spus foarte mulţi dintre colegii noştri, şi un cadru în care să lucrăm împreună. În al doilea rând, să găsim care sunt lucrurile care sunt comune şi care sunt lucrurile care diferenţiază funcţia specifică fiecărui minister. Vom lucra spre o uniformizare atât a definirii cadrului de organizare a ministerelor, avem acum ministere foarte originale, atât ca imagine, cât şi din perspectiva, să spunem, organizării. Încercăm să lucrăm sistematic, să facem o uniformizare a organizării ministerelor în funcţie de atribuţiile lor specifice în cadrul administraţiei centrale şi în funcţie, sigur, şi de legătura pe care o au cu zona teritoriului, zona de coordonare. Sigur, au apărut şi alte idei.
Trei lucruri am concluzionat în acest punct. Vom crea un grup interministerial, aşa cum spuneam, care va lucra în această direcţie. În al doilea rând, vom construi, de asemenea, o echipă care va lucra la dialogul organizat, să spunem, un fel de grup de consultare care va lucra la dialogul social organizat, dintre ministere şi zona sindicală, zona patronatelor şi alte zone care înseamnă dialogul social. Şi, evident, construim acum o platformă împreună cu noul nostru minister, al dialogului civic, o platformă care priveşte transparenţa şi dezbaterea publică.
Al doilea punct al discuţiei noastre de acolo, al dezbaterii noastre, a fost cel legat de modernizarea administraţiei şi priorităţile pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice le are, deci proiectul meu specific, pentru că suntem într-un fel integratori şi premierul a desemnat Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ca fiind un integrator în această strategie, având cele mai multe din atribuţii în realizarea unei strategii. Vom lucra împreună cu Cancelaria primului ministru şi cu Cabinetul primului ministru, aşa cum este definit şi în vechea strategie. Eu am prezentat aici… Sigur că am mai discutat despre aceste lucruri, nu o să evidenţiez foarte mult care este proiectul nostru, al ministerului, o să vorbesc despre asta într-o conferinţă de presă specializată pe sarcinile şi proiectul pe care îl avem, paşii pe care îi avem la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. O să discut special de asta. Aici vreau să spun numai un lucru pe care l-am făcut astăzi şi un lucru de organizare, dar un lucru important pentru cum vom merge înainte cu dezbaterea despre reforma şi modernizarea statului.
Ştiţi că există o strategie pentru consolidarea administraţiei publice, cunoscută cu acronimul SCAP, pentru 2014-2020. A fost adoptată, este o condiţie ex-ante, a fost coordonată cumva atât prin dezbatere publică, s-a discutat şi cu… s-a construit un comitet naţional pentru coordonarea implementării strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020, care are în componenţă câteva ministere şi inclusiv ministerul pe care îl conduc, Cabinetul primului-ministru şi Cancelaria. Ce vom face noi? Sigur că este un document asumat, vom propune partenerilor noştri, Comisiei Europene, vom propune updatarea acestui document care să conţină elemente mai degrabă de amendare şi de completare a acestei strategii. Este o strategie care a fost lucrată în spaţiul public, are multe elemente să spunem moderne, are elemente care sunt efectiv… ţin de o modernizare a administraţiei. Este însă un document foarte lung, este un document de peste 100 de pagini şi un fel de wish list, aşa cum a spus societatea civilă despre el, un wish list şi are foarte puţină concreteţe. Noi am început analiza acestui document şi vom propune şi vom negocia cu partenerii noştri updatarea lui în câteva puncte esenţiale. Dacă m-aţi întrebat despre ce e vorba, în primul rând aş putea să spun că acest document are analiza unor situaţii destul de optimiste, oarecum nefactuale, pare uneori foarte… o analiză foarte optimistă cu privire la administraţia noastră şi la percepţia administraţiei noastre. O să vă spun în ultimul rând, o să vă prezint datele unui sondaj, să vedeţi că percepţia publică legată de funcţii importante în administraţie nu este cea mai bună. Şi mi se pare că din acest punct de vedere ar trebui să facem mai realistă. În al doilea rând, cred că sistemul de indicatori, deşi pare bogat în strategia de consolidare a administraţiei publice, nu este destul de pragmatic, nu sunt măsurabili toţi aceşti indicatori, deci trebuie să lucrăm la o reconstrucţie a unor indicatori care să măsoare efectiv contribuţia şi progresul pe care îl facem în fiecare zonă a administraţiei. De asemenea, este problema legată de transparenţă şi monitorizare. Noi, Guvernul condus de Dacian Cioloş, venim cu o viziune un pic diferită, o viziune mai puţin birocratizată. Unul din obiectivele noastre cele mai importante este tocmai debirocratizarea. Şi atunci, căutăm să lucrăm mult mai mult în zona transparenţei şi în zona monitorizării. Această strategie nu are o serie de elemente care ţin de monitorizare şi mai ales o serie de elemente care ţin de o mult mai bună definire a transparenţei. În ultimii ani, s-a produs o dezinstituţionalizare în ceea ce priveşte transparenţa şi accesul liber la informaţiile de interes public. Sunt cel care am iniţiat acum 12 ani, 14 ani, această lege. Am văzut fazele succesive în care s-a pierdut din competenţa acestei legi. M-am uitat pe câteva rapoarte de monitorizare şi am observat că acum avem foarte grave probleme de transparenţă. Sunt lucruri care sunt legate de faptul că majoritatea instituţiilor publice nu mai prezintă un raport la sfârşitul anului, site-urile nu mai conţin informaţiile din lege, informaţii care sunt obligatorii, cele pe care le conţine legea, informaţii din oficiu ca să spunem aşa, tratamentul cererilor de transparenţă şi liber acces la informaţii este făcut discreţionar de foarte multe ori şi făcut uneori intenţionat în aşa fel încât să îngreuneze accesul la informaţiile de interes public. De exemplu, aş vorbi numai de concluzia care mie mi se pare că este deliberată, între legea accesului, Legea 544 din 2001, şi Ordonanţa 27 din 2002, care este legea petiţiilor. Ori de foarte multe ori, mai ales când presa cere câte o informaţie, în 63% din cazuri, am văzut un raport al Guvernului, un raport de monitorizare pe aceste legi, în 63% dintre cazuri observăm că se întâmplă ca să fie tratată… ca legea petiţiilor, care durează mai mult, care este… mă rog, are un alt regim, deci va trebui să facem în acest an, avem şi un minister care se va ocupa mult mai îndeaproape de acest lucru şi cred că acest lucru va fi important.
Sunt şi alte lucruri care, în această lege, în această strategie, mi se pare că ar trebui updatate şi aduse, totuşi, la un nivel mai serios de competenţe. Mă gândesc la ceea ce numim, si ceea ce juriştii numesc, eu nu sunt jurist, s-ar putea să nu am termenii cei mai juridici, dar este vorba de tutela administrativă. Va trebui să rediscutăm funcţiile prefectului şi din perspectiva tipului de funcţie publică pe care o exercită prefectul, atribuţiilor, dar şi din perspectiva tutelei administrative, adică a controlului administrativ. Am văzut, şi în Europa se întâmplă acest lucru, dar şi la noi există, de foarte multe ori, dezbateri în legătură cu controlul de legalitate pe care îl face, de exemplu, prefectul asupra unor acte ale administraţiei locale. Această tutelă administrativă este, până la urmă, o derogare de la autonomia locală, noi trebuie să respectăm autonomia locală! Prefectul nu se poate, în mod normal, în legislaţia europeană, nu se pronunţă asupra oportunităţii, ci mai degrabă asupra legalităţii, şi sunt şi alte aspecte care ţin de modificările pe care le vom propune noi acestei strategii, pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020.
Vor fi aspecte legate, sigur, şi de dialogul social, de dialogul civic şi de monitorizare. Strategia nu are o componentă, un obiectiv foarte serios legat de monitorizarea publică, noi vom introduce în această strategie nouă, în updatarea acestei strategii, inclusivmonitorizarea publică prin agenţii specializate în asta. Am beneficiat şi când eram ministru şi acum, am citit foarte multe studii făcute de Institutul de Politici Publice, de exemplu, sau Societatea Academică din România „România Curată”, sunt organisme specializate care ştiu să facă monitorizarea reformei publice, au oameni specializaţi, specialişti mai buni decât în organismele guvernamentale în foarte multe domenii, de aceea vom avea parteneri în această zonă pe care îi vom defini în această strategie, vom face parteneriate.
Sigur că, în ceea ce priveşte modernizarea statului şi priorităţile Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei, n-o să mai vorbesc foarte mult aici, am discutat despre strategiile care există, unele sunt lansate deja în dezbatere publică, una legată deîntărirea funcţiei publice, şi aici vom lucra la redefinirea funcţiei publice, vom aduce finalul, ca să spunem aşa, dezbaterilor care durează de vreo 15 ani, dar nu s-a făcut foarte mult aici. Vom crea Institutul Naţional pentru Administraţie, s-au lansat tezele Codului Administrativ, dar sperăm ca până în iunie să terminăm un pachet care înseamnă Codul Administrativ. S-a discutat mult şi în societatea civilă, vom reface dezbaterea pe Codul Administrativ, dar există atâtea legi care guvernează administraţia locală. Duble subordonări câteodată găseşti, datorită necorelării legilor, şi este nevoie de un Cod Administrativ care să pună ordine în ceea ce înseamnă administraţie.
Avem şi alte proiecte, există pe site-ul ministerului, o să lansez şi un plan de măsuri şi o conferinţă de presă pe aceste măsuri specifice, primele opţiuni pe care le avem noi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei.
În fine, am discutat şi despre un sondaj, l-am prezentat colegilor mei, fiind sâmbătă, nefiind într-o şedinţă de guvern, le-am prezentat un sondaj, a cărui primă variantă am făcut-o când nu mă ocupam de administraţia publică, eram doar sociolog, în 2015, la început. Acum am prezentat unul foarte cald, un barometru al percepţiei calităţii serviciilor publice, pentru că mi se pare normal, şi am vrut să discutăm cu colegii noştri, să ne obişnuim ca mereu trebuie să cerem un feedback la politicile publice. Degeaba o reformă arată foarte bine pe hârtie, degeaba arată extraordinar în datele, să spunem, teoretice sau ca şi ansamblu, ca şi design al regulamentelor şi legislaţiei. Este foarte important feedback-ul pe care îl primim din partea oamenilor. Este un sondaj destul de complex, este un sondaj care face parte dintr-un program pe care IRS, Institutul la care am lucrat eu până acum o lună, l-a făcut într-o conexiune cu Digi24. I-am rugat pe cei de la Digi24 să îl accepte, să îl dea public, să nu îl păstreze, dacă vă interesează datele acelui studiu, să nu recurgă la monopolul jurnalistic pe care îl aveţi dumneavoastră, pentru că este un studiu de interes public, până la urmă. Ce am observat aici, câteva dintre datele acestui sondaj, o să las la biroul de presă fişierul, să îl puteţi primi cu toţii şi să îl operaţionalizaţi cum vi se pare de cuviinţă şi să găsiţi informaţiile care vă interesează.
Este un studiu care a încercat să arate satisfacţia faţă de unele componente ale acţiunii guvernamentale, să vedem, până la urmă, şi de unde pornim în ceea ce priveşte o serie de politici publice în domeniul Educaţiei, Sănătăţii şi alte zone, inclusiv a administraţiei, apoi satisfacţia pentru anumite servicii specifice şi câteva probleme care ţin, până la urmă, de percepţia treburilor curente în România: starea corupţiei, starea problemelor cele mai importante din România. Pot să vă spun câteva lucruri de aici, sigur că sondajul este foarte mare şi ar trebui să discutăm foarte mult timp, nu avem timp pentru asta. De exemplu, aprecierea, mulţumirea faţă de activitatea Guvernului în domeniul Sănătăţii – 33% este mulţumire, 58% mai degrabă zona de nemulţumire. Pentru zona economie – 31% pozitiv, 54% negativ, domeniul relaţiilor externe, întotdeauna de relaţiile externe oamenii sunt mai mulţumiţi, 54% pozitiv şi 23% negativ, combaterea corupţiei, din perspectiva guvernamentală, aici nu vorbim despre instituţiile care se ocupă, cum este DNA-ul sau Parchetul General, care au alte evaluări când vorbim de percepţia încrederii în ele, sunt în zona 60%, peste 50%, oricum, o încredere foarte mare. Pentru zona guvernamentală, specific, 35% pozitiv, 66% negativ, protecţia socială – 39% pozitiv, 45% negativ, Justiţie, în afară de combaterea corupţiei, celelalte elemente de justiţie din zona guvernamentală, 46% plus, 41% minus. Un clasament, să spunem, al acestor aprecieri arată relaţiile externe pe primul loc, apoi siguranţa publică, Justiţia, locuinţe, apoi, pe locul 5, asistenţă socială, Educaţie, protecţie socială, Sănătate, mediu înconjurător, combaterea corupţiei, economie, sistem de pensii, taxe şi impozite.
În ceea ce priveşte reforma administraţiei, am întrebat cetăţenii unde ar trebui să fie reforma, unde este mai urgentă reforma pe nivele de administraţie. Satisfacţia este mai mare la nivel local, apoi la nivel judeţean şi, în fine, nivelul central este cel mai îndepărtat de om şi acesta este cel mai prost văzut şi are nevoie, conform viziunii publice, de o mai mare nevoie de reformă.
Am verificat apoi o serie de nevoi specifice ale cetăţenilor legate de serviciul public şi produsele administraţiei publice. Aici se vede, de fapt, performanța administrației și nevoia de reformă. O să vă citesc câteva din aceste elemente:
În ce măsură se ține cont de nevoile specifice ale oamenilor în administrația publică? 22% spun că în mare măsură, 76% - în mică măsură și deloc, deci este clar că avem încă o administrație care nu ține cont, în perspectiva oamenilor, de nevoile lor.
Creșterea transparenței are o apreciere de 27% și un minus de 65%.
Reducerea corupției 39% pozitiv și 66% evaluare negativă.
Mobilitatea angajaților în cadrul administrației: avem 26% plus și 62% minus.
Atragerea tinerilor în administrație este un criteriu important: 22% pozitiv, 74% negativ, este cea mai negativă apreciere din partea publicului privind administrația noastră, o administrație care este mai degrabă îmbătrânită, fără mobilitate, inerțială și un stat mai degrabă obez.
Am evaluat încrederea în câteva instituții, care furnizează sau nu furnizează neapărat servicii cetățenilor, dar pe care oamenii le evaluează: președinția este instituția cu cea mai mare încredere, 64% a ieșit în acest studiu, pe primul loc; pe locul doi a ieșit primăria, cu 56%, primăria este, în afară de presedinție, care este o instituție simbolică oarecum și de foarte mare încredere, legat și de așteptările față de președintele României, primăria este pe locul doi, este cel mai aproape de cetățean; apoi, tot așa, în funcție de îndepărtarea directă de cetățean, vine consiliul local, care este pe locul 3, cu 53% încredere, apoi consiliul județean, cu 52%, prefectura 48%, ministerele de linie pe locul 6, cu 46%, Guvernul României cu 44% și Parlamentul cu doar 25%. Guvernul are o încredere măsurată acum de 44%, sigur că, în comparație cu alte instituții, nu este o cifră foarte mare dar, în comparație cu Guvernele în general, este, încă, o lună de miere, am putea spune, pentru Guvernul României.
Am măsurat și alte lucruri, o să le descoperiți dumneavoastră singuri în sondaj, legat de accesul la informații, primirea la ghișeu, cum sunt tratați oamenii, cât este timpul de așteptare. Sintetic, oamenii sunt cel mai mulțumiți de orarul de funcționare, de felul în care au fost primiți, de amabilitatea angajaților, trei lucruri care țin mai degrabă de civilizație și mai puțin de o administrație profesionistă. Pe celelalte locuri sunt datele legate de produse, servicii și calitatea serviciilor: accesul la serviciul dorit, timpul în care s-a derulat procedura, soluționarea eventualelor probleme, timpul de așteptare, simplitatea procedurii: toate acestea sunt în coada clasamentului cu încrederi între 20 și 30%. Pentru comparație, în alte țări am văzut, în Franța și Marea Britanie, încrederi în asemenea tipuri de servicii publice, care sunt în jur de 60-70%. Atunci când scad sub 70%, spun unii că se deteriorează serviciile publice. Deci noi suntem într-o fază destul de incipientă la asigurarea unor servicii de foarte bună calitate.
Am discutat cu colegii mei încercând să vedem și cum percep oamenii diverse domenii. Am dat, de exemplu, niște domenii în care intervenția statului este urgentă, sunt domenii prioritare. Clasamentul pe care oamenii l-au făcut a fost, în ordine:
sănătate,
educație,
ocuparea forței de muncă și lupta împotriva șomajului
siguranța cetățeanului
justiție
politica locuirii
mediul
poliția/serviciile de ordine
securitatea socială
fiscalitatea/colectarea impozitelor.
Am vrut să vedem de unde pornim, nu sunt foarte încurajatoare datele privind percepția eficienței administrației publice, dar vom încerca să aducem, prin reforma pe care o facem, reformă destul de complexă, pe care sperăm, în datele esențiale ale codurilor și elementelor de legislație, să o finalizăm până în zona lui iunie 2016, pentru ca, până la sfârșitul anului viitor să fie și implementate foarte multe din aceste prevederi pe care le-am și discutat.
Fiecare dintre noi am spus ce credem că ar trebui făcut, încercăm să sistematizăm toate aceste propuneri din partea ministerelor și să le dăm o formă de dezbatere sistematică în cadrul unui grup de consultare interministerială. Acestea erau lucrurile, cred eu, semnificative din această întâlnire informală."
