
2014-04-18
2014-04-13
Cea mai mare fermă de BIZONI din Europa, deschisă la Cluj și condusă de un fost polițist
http://www.stiridecluj.ro/social/cea-mai-mare-ferma-de-bizoni-din-europa-deschisa-la-cluj-si-condusa-de-un-fost-politist-foto










foto:Cosmin Ignat
Cea mai mare fermă de bizoni din Europa a fost inaugurată la Cluj, în comua Recea Cristur, și este condusă de fostul polițist Toma Rus.
Crescătoria are 300 de animale și se întinde pe 600 de hectare. Toma Rus, fostul șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj și apoi secretar de stat în MAI, a anunțat că vrea să ajungă la 2.000 de bizoni.
”Preconizăm ca în fiecare an să cumpărăm 100 de bizoni în fiecare an. De asemenea, noi sperăm să avem în primul an 100 de fătări, iar apoi sperăm să crească la 150 și 200 de fătări”, a explicat Toma Rus, directorul fermei.
Numai după ce se va ajunge la un număr mare de bizoni, circa 2.000, proprietarii fermei doresc să înceapă să livreze carne spre restaurante.
Investiția a fost făcută de doi oameni de afaceri din Germania, iar ferma va fi administrată de Toma Rus.
DRUMUL LEMNULUI ROMÂNESC ÎN LUME. Topul statelor în care România a exportat cea mai mare cantitate de lemn în ultimii 11 ani
Doar în ultimii 11 ani, peste 32,66 milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci, vreascuri sau placaje şi până la lână de lemn, foi de furnir şi alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi centralizate de gândul.
Dacă pe parcursul anului 2002, România exporta în state din întreaga lume circa 1,98 milioane de tone de lemn şi de produse fabricate din lemn, nouă ani mai târziu exporturile de lemn românesc atingeau cel mai ridicat nivel al ultimilor 11 ani, de 4,96 milioane de tone. Totodată, anul trecut, s-a înregistrat, potrivit datelor provizorii obţinute la solicitarea gândul din partea INS, al doilea cel mai ridicat nivel al exporturilor la acest capitol, de 4,69 milioane de tone.
În topul marilor importatori de lemn românesc din perioada 2002 - 2012 se găsesc state precum Egipt, Turcia, Italia, Austria, Siria, Ungaria, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite, Liban, Germania, Grecia şi Japonia. În fiecare dintre aceste ţări, România a exportat în ultimii 11 ani peste un milion de tone de lemn, fie el brut sau prelucrat.
Topul marilor state importatoare de lemn provenit din România
Principalul importator al lemnului românesc, în formă brută sau prelucrată, a fost, în perioada 2002 - 2012, Egiptul. Aici a ajuns, în ultimii 11 ani, o cantitate de circa 3,14 milioane de tone de lemn - de la lemn brut, la traverse pentru căi ferate, foi de furnir şi panouri fibrolemnoase. Tot aici, pe parcursul anilor, au ajuns şi plăci de tip OSB, utilizate în construcţii, lăzi, coşuri, scânduri şi mobilier pentru birouri, toate importate din România.
Al doilea mare importator de lemn românesc a fost, în aceeaşi perioadă, Turcia. De-a lungul timpului, în acest stat au ajuns sub diferite forme peste 2,80 de milioane de tone de lemn. În perioada 2002 - 2012, turcii au importat din România atât plăci OSB, placaje şi frize de parchet, cât şi rame pentru tablori, fotografii sau oglinzi, coşuri, lădiţe şi panouri asamblate pentru acoperirea podelei şi a şindrilei.
Locul al treilea în topul marilor importatori de lemn din ţara noastră este ocupat de Italia, unde în ultimii 11 ani au ajuns mai mult de 2,70 de milioane de tone de lemn provenit din România, iar următoarele poziţii ale clasamentului sunt ocupate de Austria şi de Siria, cu importuri de peste 2 milioane de tone.
Lemnul românesc a ajuns pe parcursul ultimilor ani şi în destinaţii exotice precum Bahrein, Tunisia, Maroc, Indonezia, Insulele Virgine Britanice, Mauritania, Costa Rica, Trinidad Tabago sau Haiti, conform datelor INS.
Topul celor mai exportate cinci sortimente de lemn şi de produse fabricate din lemn din ultimii doi ani
Anul trecut, din România au fost exportate circa 4,69 milioane de tone de lemn, cu 265.351 de tone mai puţin decât în 2011, potrivit datelor obţinute de gânduldin partea INS.
Lemnul tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 milimetri a fost exportat în 2012 în cea mai mare cantitate, de 1,88 milioane de tone, iar cele mai mari cantităţi, peste 27.000 de tone, au ajuns în state precum Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Japonia, China, Turcia, Liban, Iordania, Siria, Austria, Italia, Irak, Israel, Kuweit şi Tunisia.
Şi în urmă cu doi ani acesta era tipul de lemn cel mai exportat din România, în 2012 însă cererea a crescut cu peste 54.000 de tone.
Totodată, potrivit datelor INS, ţările care exportau cea mai mare cantitate din acest sortiment în urmă cu doi ani erau tot Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Japonia, acestea fiind urmate apoi de Siria, Arabia Saudită, China şi Liban.
Pe locul al doilea în topul celor mai mari cantităţi de lemn exportate din România pe parcursul anului trecut, 957.587 de tone, se găsesc plăcile aglomerate, cele de tip OSB, folosite în construcţii, şi alte panouri similare. Cea mai mare parte a acestora au ajuns în state precum Turcia, Coreea de Sud, Italia, Ucraina, Polonia, Rusia, China, Moldova, Ungaria, Israel, Serbia, Liban şi Taiwan.
Plăcile aglomerate şi panourile utilizate în construcţii se aflau, în 2011, pe locul al treilea în clasament, cu circa 621.000 de tone trimise la export. Atunci cea mai mare parte a lor era importată de state precum Coreea de Sud, Ucraina, Italia, Polonia, Israel şi Ungaria.
Lemnul de foc, precum trunchiurile, butucii, vreascurile, dar şi rumeguşul şi alte resturi de lemn au fost exportate şi ele în cantitate mare anul trecut din ţara noastră. Peste 764.000 de tone au fost trimise, printre altele, în ţări ca Austria, Italia, Ungaria, Germania, Turcia, Bulgaria sau Grecia.
În urmă cu doi ani acesta era al doilea cel mai exportat tip de lemn, cu 1,23 milioane de tone trimise în străinătate. Marile importatoare de lemn de foc din România erau la acea dată Austria, Italia, Ungaria, Germania, Turcia şi Bulgaria. În total, doar în aceste state au ajuns circa 1,2 milioane de tone de lemn de foc românesc.
Următoarele cele mai exportate produse din lemn pe parcursul anului trecut, la fel ca în 2011, au fost panourile fibrolemnoase şi lemnul brut, curăţat de ramuri sau cojit. În total, cele două au însumat în 2012 o cantitate de 672.450 de tone, cu aproape 200.000 de tone mai puţin decât în urmă cu doi ani.
Ce trimitea România la export în 2002
Exporturile de lemn ale României din anul 2002 au fost cu 2,71 milioane de tone mai reduse decât cele de anul trecut. Sortimentul de lemn trimis la export în cea mai mare cantitate în acea perioadă, 1,37 milioane de tone, era tot cel tăiat sau despicat longitudinal.
Statele care importau acest tip de lemn în cea mai mare cantitate erau Egipt, Arabia Saudită, Ungaria şi Siria.
Locul secund era ocupat de panourile fibrolemnoase, cu 192.489 tone, iar cel terţ de lemnul brut, cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat, 69.460 tone. În mare parte, panourile ajungeau din România în Arabia Saudită, Siria, Turcia, Egipt, Grecia şi China.
La polul opus, se aflau la acea vreme lemnul machetat şi încrustat, cutiile pentru bijuterii sau pentru argintărie, statuetele şi obiectele ormanentale, dar şi butoaiele, lemnul pentru dogărie, lână şi făina de lemn care însumau o cantitate de doar 2.853 tone ajunsă la export.
Cutiile pentru bijuterii sau pentru argintărie şi celelalte obiecte ornamentale ajungeau de cele mai multe ori în state precum Italia, Germania, Franţa, Ungaria, Austria şi Olanda, în timp ce lâna şi făina de lemn românească era importată doar de către germani şi de către francezi.
Industria de prelucrare a lemnului, o tradiţie în România
În ţara noastră, industria de prelucrare a lemnului a început să se dezvolte în jurul anului 1900. În anii ‘80, industria de exploatare forestieră, alături de cea de prelucrare a lemnului şi de cea a mobilei se poziţiona pe poziţia 20 la nivel mondial, aceasta devenind una dintre cele mai importate ramuri de producţie pentru România. Circa 70% din producţia realizată în ţară era trimisă la export, potrivit Business Magazin.
După anii ‘90, a avut loc retehnologizarea în această industrie, mare parte din investiţii provenind de la companii străine. În prezent, cei mai mari exportatori de lemn din România sunt austriecii şi turcii.
NOTĂ:
Datele obţinute la solicitarea gândul din partea INS care au stat la baza acestei analize au atât caracter definitiv şi semidefinitiv, cât şi caracter provizoriu, astfel:
- datele pentru anul 2012 au caracter provizoriu;
- datele pentru anul 2011 au caracter semidefinitiv;
- datele pentru perioada 2002 - 2010 au caracter definitiv.
La realizarea hărţii au fost luate în considerare date ale INS privind cantitatea de lemn şi de produse fabricate din lemn exportate din ţara noastră, împărţite în următoarele categorii:
- lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de aşchii sau particule; rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare;
- cărbune de lemn (inclusiv cărbunele din coji sau din nuci), chiar aglomerat;
- lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm;
- plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board” (OSB) si panouri similare (de exemplu, panourile numite „waferboard”), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu raşini sau cu alţi lianţi organici;
- panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răşini sau alţi lianţi organici;
- lemn brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat;
- lăzi, lădiţe, coşuri, cilindri şi ambalaje similare, din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleţi simpli, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleţi, din lemn;
- alte articole din lemn;
- placaj, lemn furniruit şi lemn stratificat similar;
- lucrări de tâmplărie şi piese de dulgherie pentru construcţii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua şi şindrile („shingles” şi „shakes”), din lemn;
- foi pentru furnir (inclusiv cele obţinute prin tranşarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar şi alt lemn tăiat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit, îmbinat lateral sau cap la cap;
- mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare;
- lemn (inclusiv lamele şi frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălţuit, şanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, feţe sau capete, chiar geluit, şlefuit sau lipit;
- lemn „densificat”, în blocuri, scânduri, lame sau sub formă de profile;
- lemn pentru dogărie; prăjini despicate; ţăruşi şi pari din lemn, ascuţiţi, nedespicaţi longitudinal; lemn simplu degroşat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare;
- traverse din lemn pentru căi ferate sau similare;
- rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau obiecte similare;
- articole de masă sau de bucătărie, din lemn;
- lemn marchetat şi lemn încrustat; sipete, casete şi cutii pentru bijuterii sau argintărie şi articole similare, din lemn; statuete şi alte obiecte de ornament, din lemn; articole de mobilier din lemn;
- mobilier din lemn de tipul celui utilizat în birouri;
- unelte, suporturi şi mânere de unelte, monturi de perii, cozi de mături sau de perii, din lemn; forme, calapoade şi şanuri pentru încălţăminte, din lemn;
- mobilier din lemn de tipul celui utilizat în bucătării;
- butoaie, cuve, putini şi alte produse de dogărie şi părţile lor, din lemn, inclusiv doagele;
- lână de lemn; făina de lemn.
- lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare; lemn sub formă de aşchii sau particule; rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, chiar aglomerate, sub formă de butuci, brichete, pelete sau forme similare;
- cărbune de lemn (inclusiv cărbunele din coji sau din nuci), chiar aglomerat;
- lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm;
- plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board” (OSB) si panouri similare (de exemplu, panourile numite „waferboard”), din lemn sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu raşini sau cu alţi lianţi organici;
- panouri fibrolemnoase sau din alte materiale lemnoase, chiar aglomerate cu răşini sau alţi lianţi organici;
- lemn brut, chiar cojit, curăţat de ramuri sau ecarisat;
- lăzi, lădiţe, coşuri, cilindri şi ambalaje similare, din lemn; tambure pentru cabluri, din lemn; paleţi simpli, boxpaleţi şi alte platforme de încărcare, din lemn; grilaje pentru paleţi, din lemn;
- alte articole din lemn;
- placaj, lemn furniruit şi lemn stratificat similar;
- lucrări de tâmplărie şi piese de dulgherie pentru construcţii, inclusiv panouri celulare, panouri asamblate pentru acoperit podeaua şi şindrile („shingles” şi „shakes”), din lemn;
- foi pentru furnir (inclusiv cele obţinute prin tranşarea lemnului stratificat), foi pentru placaj sau pentru alt lemn stratificat similar şi alt lemn tăiat longitudinal, tranşat sau derulat, chiar geluit, şlefuit, îmbinat lateral sau cap la cap;
- mobilier din lemn de tipul celui utilizat în dormitoare;
- lemn (inclusiv lamele şi frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălţuit, şanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau a mai multor canturi, feţe sau capete, chiar geluit, şlefuit sau lipit;
- lemn „densificat”, în blocuri, scânduri, lame sau sub formă de profile;
- lemn pentru dogărie; prăjini despicate; ţăruşi şi pari din lemn, ascuţiţi, nedespicaţi longitudinal; lemn simplu degroşat sau rotunjit dar nestrunjit, necurbat sau altfel prelucrat, pentru bastoane, umbrele, mânere de scule sau similare;
- traverse din lemn pentru căi ferate sau similare;
- rame din lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi sau obiecte similare;
- articole de masă sau de bucătărie, din lemn;
- lemn marchetat şi lemn încrustat; sipete, casete şi cutii pentru bijuterii sau argintărie şi articole similare, din lemn; statuete şi alte obiecte de ornament, din lemn; articole de mobilier din lemn;
- mobilier din lemn de tipul celui utilizat în birouri;
- unelte, suporturi şi mânere de unelte, monturi de perii, cozi de mături sau de perii, din lemn; forme, calapoade şi şanuri pentru încălţăminte, din lemn;
- mobilier din lemn de tipul celui utilizat în bucătării;
- butoaie, cuve, putini şi alte produse de dogărie şi părţile lor, din lemn, inclusiv doagele;
- lână de lemn; făina de lemn.
Autor: Corina Vârlan
Sursa: Gandul.info
Dovezi ale impactului fracturării hidraulice asupra apei, aerului şi sănătăţii în SUA
Iată cele 5 teze susţinute cu argumente ştiinţifice puternice de grupul de activişti împotriva fracturării hidraulice din New York, New Yorkers Against Fracking:
1. Forajul şi fracturarea hidraulică contaminează apa.
Titlu din 5.01.2014: Patru state confirma contaminare apei datorită fracturării hidraulice
Statistici de ultimă oră ale autorităţilor privind protecţia mediului din 4 state din SUA au confirmat faptul că apa a fost poluată din cauza fracturării hidraulice. Peste 110 cazuri de contaminare a apei datorită extragerii gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice au fost confirmate în 3 din statele analizate. De menţionat este faptul că, datorită vidului legislativ din SUA, persoanelor afectate le este foarte greu să dovedească în mod legal legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea apei. Cu toate acestea, în ciuda afirmaţiilor industriei, care susţine că nu există niciun caz dovedit de contaminare a apei datorită gazelor de şist, statisticile oficiale de ultimă oră indică contrariul.
E suficient un singur puţ de gaze nocive pentru distrugerea ireversibilă a mediului acvifer. Conform propriilor statistici ale industriei, 5% dintre sigiliile de puţuri cedează imediat, această rată crescând foarte mult odată cu vechimea puţului[1]. Multe studii recente demonstrează impactul nociv cauzat de fracturarea hidraulică râurilor şi puţurilor din SUA. Iată o parte din acestea:
- Un studiu al Universitatii Duke[2] a făcut legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea[i] pânzei freatice din zonă, coroborând descoperirile unui studiu anterior, care a identificat “dovezi repetate ale contaminării apei potabile cu metan cauzată de extragerea gazelor de şist”.[3]
- Studiul Universităţii din Texas a făcut legătura dintre fracturarea hidraulică şi contaminarea apei potabile cu arsenic.[4][5]
- Departamentul de Protecţia Mediului din Pennsylvania a înregistrat 161 de cazuri în care apa a fost poluată din cauza fracturării hidraulice în intervalul 2008 şi toamna lui 2012.[6]
- Studiile Universităţii din Colorado au demonstrat ca apele subterane au fost contaminate în peste 350 de cazuri din cauza a peste 2.000 de scurgeri de gaze şi petrol de şist în ultimii 5 ani[7], depistând substanţe chimice ce provoacă dereglări hormonale în apa din apropierea siturilor de foraj, inclusiv in râul Colorado[8].
Cercetările ştiinţifice demonstrează clar că fracturarea hidraulică este în mod inerent periculoasă pentru apă şi nu poate fi efectuată în condiţii de siguranţă.
2. Poluarea atmosferică cauzată de operaţiunile de forare şi fracturare otrăveşte aerul
Titlu din 10.12.2013. Departamentul de Sanatate, preocupat de emisiile de benzen din apropierea siturilor de foraj
Operatiunile de forare şi fracturare, împreună cu infrastructura asociată lor – camioanele, staţiile de compresie, conductele, multitudinea de supape de combustie a gazului - produc smog şi poluatori atmosferici periculoşi ce predispun la astm, atacuri de cord, scăderea greutăţii la nou-născuţi şi cancer. Iată dovezile susţinute de studiile recente:
- Şcoala de Sănătate Publică din Colorado a identificat poluanţi atmosferici în apropierea staţiilor de forare şi fracturare hidraulică la concentraţii ce prezintă risc de cancer, tulburari neurologice şi probleme respiratorii.[9]
- Testele Departamentului zonal de sănătate de la staţiile de fracturare hidraulică din Virginia de Vest au identificat concentraţii periculoase de poluatori atmosferici, determinându-l pe directorul Departamentului de Sănătate să avertizeze: “Concentraţiile de benzen sunt extrem de mari….Îngrijorările populaţiei sunt justificate”.[10]
- Medicii unei singure clinici rurale din Pennsylvania au înregistrat în evidenţele lor 20 de persoane cu probleme medicale cauzate de expunerea la emisiile din apropierea operaţiunilor de fracturare hidraulică.[11][12]
- Datele Asociaţiei Americane de Pneumologie indică faptul că aerul este mai poluat în zonele rurale în care operaţiunile de fracturare hidraulică sunt mai intense, comparativ cu zonele urbane.[13]
3. Fracturarea şi evacuarea apelor uzate sunt tot mai des asociate cutremurelor.
Titlu din 12.12.2013: Specialistii sunt cu ochii pe companiile de gaze si petrol odata cu aparitia cutremurelor ce zguduie Oklahoma
- Cotidianul The New York Times a scris despre mii de cutremure in Oklahoma apărute în urma fracturării hidraulice şi a injectarii de ape uzate în puţuri. “Oficialităţile îşi exprimă îngrijorarea, iar locuitorii obişnuiţi cu tornade şi grindină discută acum despre asigurările în caz de cutremur”.[14]
- Un studiu realizat de Observatorul Geologic al Universităţii Columbiaa indicat că injectarea apelor uzate în sol pune presiune pe falii, făcându-le vulnerabile roiurilor de cutremure.[15]
- Oamenii de ştiinţă au făcut legătura în 2011 între un roi de cutremure şi evacuarea apelor uzate, inclusiv şi cu un cutremur cu o magnitudine de 5,7 grade pe scara Richter, care a rănit două persoane, a distrus 14 case şi a fost simţit în 17 state.[16][17]
- În 3 seturi de comentarii asupra propunerii setului de Linii Directoare privind Fracturarea Hidraulică, Departamentul pentru Protecţia Mediului din New Yorka manifestat îngrijorări serioase asupra impactului unor potenţiale activităţi seismicecauzate de operaţiunile asociate fracturării hidraulice asupra apei şi a reţelei de aprovizionare cu apa a oraşului New York.[18][19][20]
Concluzia este că fracturarea hidraulică şi injectarea de ape uzate în sol – o problemă fără soluţii[21] -, erodează stabilitatea geologică şi prezintă riscuri de cutremure, punând în pericol apa potabilă şi locuinţele oamenilor.
4. Locurile de muncă şi promisiunile de ordin economic asociate exploatărilor prin fracturare hidraulică sunt nerealiste. În realitate, această metodă aduce numai praf şi pulbere.
Titlu din 21.11.2013: Studiu: numarul locurilor de munca este foarte exagerat
Un extras din studiu:
- Conform unui raport emis de Consorţiul multistatal de Studiu al Şisturilor, afirmaţia conform căreia se creează 31 de locuri de muncă este exagerată de 8 ori. De fapt, fiecare puţ creează numai 4 locuri de muncă. Frank Mauro, director executiv la Institutul pentru Politică Fiscală: “Cei care sprijină industria au exagerat impactul creării de noi joburi pentru a micşora sau evita în totalitate taxele, normele şi chiar examinarea atentă a acestei activităţi.[22]
- Într-un titlu din septembrie 2013, “Philadelphia. Industria gazelor de sist se prăbuşeşte”, ziarul The Philadelphia Inquirer relatează” “numărul locurilor de muncă ramane constant în perioada de boom, scăzând odată cu producţia şi plata redevenţelor”[23]
- The New York Times vorbeşte despre cresteri alarmante ale criminalităţii legate de foraje în statele Montana şi Dakota de Nord, inclusiv cresteri ale crimelor violente, şofat în stare de ebrietate, tâlhărie şi violuri[24], alături de alte studii din SUA.[25]
Aceste noi dovezi întăresc temerile deja existente despre impactul fracturării hidraulice asupra valorii proprietăţilor, scăderea numărului de locuri de muncă în agricultură, turism şi afaceri imobiliare.
5. Fracturarea hidraulică exacerbează schimbarile climatice
Titlu din 25.11.2013: “Conform studiilor, emisiile de metan din SUA depasesc estimarile“
- Un important studiu condus de Universitatea Harvard a indicat că Agenţia de Protecţie a Mediului a subestimat masiv nivelul scurgerilor de metan de la producţia de petrol şi gaze.[26]
- Ultimile masuratori ale Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbari Climatice au indicat faptul că metanul este chiar mai nociv pentru mediu decât se crezuse iniţial: într-un interval de un secol, metanul este de 34 de ori mai nociv în atmosfera decât dioxidul de carbon; într-un interval de 20 de ani, de 86 de ori mai nociv.[27]
- Un nou studiu amplu condus de Forumul de Cercetare Energetică a Universităţii Stanford a concluzionat că exploatarea gazelor de şist nu aduce beneficii climatice pe termen lung.[28]
- Două studii ale Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi Atmosferei privind emisiile de metan de la forajele de petrol şi gaze din Colorado şi Utah au identificat niveluri dăunatoare pentru climă.[29]
Departe de a fi o soluţie energetică, gazele de şist conţin garanţia unei catastrofe climatice.
Sursa:
http://nyagainstfracking.org/wp-content/uploads/2014/01/NY-SOS-Recent-Fracking-Science-Handout.pdf
Un studiu mai detaliat realizat de New Yorkers Against Fracking:http://nyagainstfracking.org/new-york-state-of-the-state-recent-fracking-science-handout/
În România, prima sondă pentru explorare-dezvoltarea şi exploatarea gazelor de şist va fi ridicată în Pungeşti, o comună din judeţul Vaslui, unde oamenii protestează împotriva lipsei de transparentă şi brutalităţii cu care compania Chevron a pătruns în comună. În tot acest timp, autorităţile şi reprezentanţii politici tratează cu aroganţă şi dispreţ indignarea oamenilor şi voinţa acestora, declarând zona una specială de siguranţă publică, pentru a justifica autoritatea discreţionară şi abuzurile jandarmilor în sate. Informaţia ştiinţifica şi faptică justifică însă îngrijorările oamenilor.
Harta poluărilor, accidentelor şi îmbolnăvirilor asociate cu operaţiuni de fracturare hidraulică în SUA
Referinte:
1 Claudio Brufatto et al. From Mud to Cement – Building Gas Wells, Oilfield Review, Autumn 2003, at 63.
2 Robert Jackson et al., Increased stray gas abundance in a subset of drinking water wells near Marcellus shale gas extraction, PNAS EARLY EDITION (Jun. 3, 2013),available athttp://catskillcitizens.org/learnmore/dukedocument_ew_01.pdf.
3 “Methane Levels 17 Times Higher in Water Wells Near Hydrofracking Sites.” DUKE UNIVERSITY NICHOLAS SCHOOL OF THE ENVIRONMENT. (May 9, 2011) https://nicholas.duke.edu/cgc/pnas2011.pdf
4 Brian Fontenot et al., An evaluation of water quality in private drinking water wells near natural gas extraction sites in the Barnett Shale Formation, ENVIRONMENTAL SCIENCE AND TECHNOLOGY (Jul. 25, 1983), available athttp://blogs.star-telegram.com/files/uta-water-study.pdf.
5 Id.
6 Laura Legere, Sunday Times review of DEP drilling records reveals water damage, murky testing methods, THETIMES-TRIBUNE.COM (May 19, 2013), http://thetimes-tribune.com/news/sunday-times-review-of-dep-drilling-records-reveals-water-damage-murky-testing-methods-1.1491547.
7 Bruce Finley, Drilling spills reaching Colorado groundwater; state mulls test rules, THE DENVER POST (Dec. 9, 2012), http://www.denverpost.com/environment/ci_22154751/drilling-spills-reaching-colorado-groundwater-state-mulls-test#ixzz2EihHU2fg (“Oil and gas have contaminated groundwater in 17 percent of the 2,078 spills and slow releases that companies reported to state regulators over the past five years”).
8 Banerjee, Neela. “Hormone-disrupting chemicals found in water at fracking sites.” LOS ANGELES TIMES. (December 16, 2013) http://www.latimes.com/science/la-sci-fracking-health-20131217,0,5154343.story#ixzz2nkllq6TS.
9 Colorado School of Public Health, Study shows air emissions near fracking sites may have serious health impacts, @THEFOREFRONT (Mar. 19, 2012), http://attheforefront.ucdenver.edu/?p=2546&utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+theforefront+%28%40theForefront%29.
10 Junkins, Casey. “Health Dept. Concerned About Benzene Emissions Near Local Gas Drilling Sites.” THE INTELLIGENCER. (December 10, 2013) http://www.theintelligencer.net/page/content.detail/id/593209/Health-Dept–Concerned-About-Benzene-Emissions-Near-Local-Gas-Drilling-Sites.html?nav=510.
11 Lindsay Abrams, Fracking’s real health risk may be from air pollution, SALON (Aug. 26, 2013), http://www.salon.com/2013/08/26/frackings_real_health_risk_may_be_from_air_pollution/.
12 Larysa Dyrszka et al., Statement on Preliminary Findings from the Southwest Pennsylvania Environmental Health Project Study, Concerned Health Professionals of NY (Aug. 27, 2013), available athttp://concernedhealthny.org/statement-on-preliminary-findings-from-the-southwest-pennsylvania-environmental-health-project-study/.
13 2013. Environmental Defense Fund. “Clean Air Report Card: CO, WY Counties Get F’s Due To Oil And Gas Pollution” (April 29, 2013) http://blogs.edf.org/energyexchange/2013/04/29/clean-air-report-card-co-wy-counties-get-fs-due-to-oil-and-gas-pollution/#sthash.FXRV6Nxi.dpuf
14 Fountain, Henry. “Experts Eye Oil and Gas Industry as Quakes Shake Oklahoma.” NEW YORK TIMES. (December 12, 2013) http://www.nytimes.com/2013/12/13/science/earth/as-quakes-shake-oklahoma-scientists-eye-oil-and-gas-industry.html.
15 Sharon Begley, Study raises new concern about earthquakes and fracking fluids, REUTERS (Jul. 11, 2013), http://www.reuters.com/article/2013/07/11/us-science-fracking-earthquakes-idUSBRE96A0TZ20130711.
16 Mark Drajem & Jim Efstathiou Jr., Quake Tied to Oil-Drilling Waste Adds Pressure for Rules, BLOOMBERG (Mar. 27, 2013), http://www.bloomberg.com/news/2013-03-26/oklahoma-earthquake-in-2011-tied-to-wastewater-wells-in-fracking.html.
17 Michael Behar, Fracking’s Latest Scandal? Earthquake Swarms, MOTHER JONES (Mar./Apr. 2013), http://www.motherjones.com/environment/2013/03/does-fracking-cause-earthquakes-wastewater-dewatering?page=1.
18 The City of New York, New York City Comments on dSGEIS for Oil, Gas, and Solution Mining Regulatory Program, 47 (Dec. 22, 2009), available athttp://www.nyc.gov/html/dep/pdf/natural_gas_drilling/nycdep_comments_final_12-22-09.pdf.
19 New York City Department of Environmental Protection, Comments on the Revised Draft Supplemental
Generic Environmental Impact Statement on the Oil, Gas and Solution Mining Regulatory Program (September 7, 2011) (Jan. 11, 2012), available athttp://www.nyc.gov/html/dep/pdf/natural_gas_drilling/nycdep_comments_on_rdsgeis_for_hvhf_20120111.pdf.
20 New York City Department of Environmental Protection, Comments on the Revised High-Volume Hydraulic Fracturing Regulations (November 30, 2012)(Jan. 7, 2013),available athttp://www.nyc.gov/html/dep/pdf/natural_gas_drilling/revised_high_volume_hydraulic_fracturing_regulations_comments_letter_010713.pdf.
21 NRDC, In Fracking’s Wake: New Rules are Needed to Protect Our Health and Environment from Contaminated Wastewater (May 2012), available athttp://www.nrdc.org/energy/files/fracking-wastewater-fullreport.pdf.
22 Campbell, Jon. “Report: Industry-backed studies exaggerate fracking job estimates.” POLITICS ON THE HUDSON. (November 21, 2013) http://statepolitics.lohudblogs.com/2013/11/21/report-industry-backed-studies-exaggerate-fracking-job-estimates/?utm_source=dlvr.it&utm_medium=twitter
23 Will Bunch, Pa. fracking boom goes bust, PHILLY.COM (Sep. 12, 2013), http://articles.philly.com/2013-09-12/news/41974274_1_fracking-boom-penn-state-marcellus-center-marcellus-shale.
24 Jack Healy. “As Oil Floods Plains Towns, Crime Pours In.” NEW YORK TIMES. (November 30, 2013) http://www.nytimes.com/2013/12/01/us/as-oil-floods-plains-towns-crime-pours-in.html?smid=tw-share&_r=0
25 Brendan Gibbons, Environmental groups calculate social cost of natural gas boom, THETIMES-TRIBUNE.COM (Sep. 25, 2013), http://thetimes-tribune.com/news/environmental-groups-calculate-social-cost-of-natural-gas-boom-1.1558186.
26 Michael Wines. “Emissions of Methane Exceed Estimates.” New York Times. (Nov. 26, 2013) at A14. http://www.nytimes.com/2013/11/26/us/emissions-of-methane-in-us-exceed-estimates-study-finds.html?_r=0
27 Joe Romm. “More Bad News For Fracking: IPCC Warns Methane Traps Much More Heat Than We Thought.” THINK PROGRESS. (October 2, 2013) http://thinkprogress.org/climate/2013/10/02/2708911/fracking-ipcc-methane/.
28 Hillard Huntington. “Changing the Game? Emissions and Market Implications of New Natural Gas Supplies.” Energy Modeling Forum. (October, 2013) http://emf.stanford.edu/publications/emf_26_changing_the_game_emissions_and_market_implications_of_new_natural_gas_supplies/
29 Jeff Tollefson. “Methane leaks erode green credentials of natural gas.” NATURE. January 2, 2011) http://www.nature.com/news/methane-leaks-erode-green-credentials-of-natural-gas-1.12123.
30 Jeff Tollefson. “Air sampling reveals high emissions from gas field.” NATURE. (February 7, 2012)
Sursa: Stopfracturare.ro
Preşedintele Ucrainei a emis un ULTIMATUM forţelor separatiste
LIVE VIDEO Ucraina, în pragul războiului civil.
UPDATE 18:45 La Harkov (estul Ucrainei) forţele proruse, înarmate cu bâte şi scuturi, au ocupat clădirea consiliului municipal, informează timpul.md
UPDATE 18:00 Uniunea Europeană a somat, duminică, Rusia să înceteze orice tentativă de destabilizare în Ucraina şi a invitat autorităţile ucrainene să continue să dea dovadă de reţinere în operaţiunile ce vizează restabilirea autorităţii lor, transmite AFP, citată de Agerpres.
Miniştrii de externe ai UE se reunesc, luni, în Luxemburg pentru a decide dacă se impun noi acţiuni în urma recrudescenţei de tensiuni în Ucraina şi să evalueze consecinţele ameninţării Rusiei de a sista livrările de gaze către Ucraina.
UPDATE 16:40 Manifestanţii proruşi din Slaviansk au dat foc baricadelor formate din cauciucuri.
UPDATE 16:16 Forțele speciale anti-teroriste din Slaviansk pregătesc a două fază a operațiunii împotriva grupurilor înarmate de proruşi, care au ocupat cu forţa sediile de poliţie. Elicopterele armatei ucrainene survolează oraşul.
UPDATE 14:02 Proruşii din Mariupol au ocupat sediul Primăriei. În jurul clădirii se ridică mai multe baraje.
UPDATE 12:33 – Un militar ucrainian a fost ucis în schimbul de focuri din Slaviansk iar alţi cinci au fost răniţi, anunţă presa de la Kiev.
“Un agent al Serviciului ucrainean de securitate (SBU) a fost omorât, iar alţi cinci membri ai forţelor de ordine au fost răniţi. În rândul separatiştilor, există un număr necunoscut de victime”, a precizat ministrul Avakov, citat de AFP.
Autorităţile ucrainene au lansat o operaţiune antiteroristă la Slaviansk, unul dintre cele trei oraşe în care grupuri înarmate de proruşi au ocupat cu forţa sediile de poliţie.
Activiştii au deschis focul asupra forțelor antiteror trimise de Kiev să elibereze clădirile administrative ocupate de aceştia.
Anunţul a fost făcut de ministrul ucrainean de Interne şi vine după ce autorităţile ucrainene anunţaseră o operaţiune antiteroristă în oraşul din regiunea Doneţk.
Autorităţile ucrainene acuză Moscova de implicare în atacurile asupra clădirilor oficiale şi cer convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU.
EUROGENDFOR – jandarmii UE pregatiti sa macelareasca protestatarii la viitoarele revolte sociale din Europa
Mă întreb deseori ce înseamnă pentru poporul român că “i-a ajuns cuţitul la os”… Care este momentul în viitorul României, în care poporului român “i-a ajuns cuţitul la os”, în care a căzut ultima picătură care a umplut paharul, în care românii s-au săturat până peste cap de mafia şi corupţia politicienilor, CARE ESTE MOMENTUL ÎN CARE ROMÂNIA VA IEŞI ÎN STRADĂ, DE SĂRĂCIE, DE NEMULŢUMIRE, PENTRU DREPTATE ŞI NORMALITATE? Şi nu găsesc un răspuns… Pentru că românii sunt deja PRACTIC săraci lipiţi pământului… Ce mai aşteaptă? Sigur că o mare contribuţie la ne-ieşitul în stradă o au şi spălarea creierului, complexitate lumii, lipsa identificării vinovaţilor etc, însă…CÂT MAI POATE TOTUŞI RĂBDA ROMÂNUL? Ce trebuie să se întâmple lui, familiei lui şi copiilor lui, ca românul să iasă în stradă? Se pare că batjocura de a te hrăni cu pâine şi cartof zi de zi este suportabilă pentru românul umil (şi deci prost – că suportă). Cred că abia când românul nu-şi va mai permite nici măcar acea bucată de pâine pe care o mănâncă zilnic, când nu va mai avea niciun leu în buzunar sau la saltea, nu va mai avea nicio aşteptare să mai apară vreun ban de undeva, nu va mai avea de unde să se împrumute ca să mai trăiască o zi, cred că abia atunci se va sinucide… sau va ieşi în stradă pentru o ţară normală. Problema însă este că…în viitor…dacă ieşi în stradă, vin jandarmii UE să te măcelărească. Cică din 2016 va fi perfect funcţională această “armată” a UE împotriva propriilor oameni, deci Trezirea români… cât încă se mai poate……!
Detalii în articolul următor:
Gestapoul UE pregatit sa intervina pentru “protejarea persoanelor și a bunurilor , menținerea ordinii în cazul unor revolte sociale.” (sursa AICI
In timpul protestelor de amploare din Grecia, din 2011, presa de la Atena vorbea despre posibila intervenție a EUROGENDFOR în această țară, deși statul elen nu a semnat Tratatul de înființare a acestei unități. Trupele de jandarmi ale UE ar fi debarcat, pe 8 octombrie 2011, în portul Igumenitsa, gata să facă ordine pe străzile Atenei. Dotată cu superputeri politice, această forță a jandarmeriei europene a fost creată, în 2007, prin Tratatul de la Velsen, de Italia, Franța, Spania, Olanda și Portugalia, fiind formată din 3.000 de oameni. Lor li s-a adăugat ulterior și România. EUROGENDFOR nu se supune parlamentelor naționale, ci direct guvernelor statelor membre. EUROGENDFOR nu se supune parlamentelor naționale, ci direct guvernelor statelor membre.
EUROGENDFOR primește întăriri de la Batalionul de la Vișegrad • Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia vor pune la bătaie 3.000 de super-soldați pentru o Unitate a UE • Italia, Spania, Franța, Olanda și Portugalia, predispuse la ample mișcări populare, au creat, din 2007, o unitate specială, antrenată pentru lupta urbană
Batalionul de la Vișegrad vine să întărească Forța de Jandarmerie a UE, pregătită special pentru înăbușirea violentă a protestelor. Anticipând că cei 3.000 de jandarmi ai EUROGENDFOR nu vor putea face față maselor, s-a hotârât că este nevoie de o altă armată de luptă urbană. Cu binecuvântarea cancelarului Merkel și a președintelui Hollande, statele din Grupul de la Vișegrad – Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia – au decis să formeze 3.000 de soldați, care vor face parte din Unitatea de luptă comună, din cadrul UE. Practic, Batalionul de la Vișegrad (V4 EU BG) va putea reprima orice revoltă populară și va fi gata de luptă până în 2016.
„Armata împotriva disperaților”. Așa a fost supranumită de presa italiană noua forță militară creată sub patronajul direct al Berlinului și Parisului. Oficial, Unitatea de luptă comună din cadrul UE va putea fi utilizată pentru operațiuni de menținere a păcii, de prevenire a conflictelor armate și de gestionare a crizelor. Neoficial, susține presa italiană, Batalionul de la Vișegrad va gestiona nemulțumirile interne ale cetățenilor din statele Uniunii, pe fondul austerității dictate de Bruxellles și Berlin.
Polonezii recrutează „gorile”
Aproximativ 3.000 de soldați vor fi antrenați, până în 2016, fiind gata să intervină împotriva nemulțumiților, scrie cotidianul slovac „Pravda”, citat de site-urile italiene. Conform planului, Polonia va furniza cea mai mare parte a forței militare, adică aproximativ 1.600 de soldați, în timp ce Republica Cehă va contribui cu medici și structură logistică, Ungaria, cu ingineri militari, iar Slovacia va pune la dispoziție experți în arme de distrugere în masă. Deși Grupul de la Vișegrad (club informal creat în 1991) nu a dezvăluit mai multe detalii, presa poloneză susține că Batalionul va putea fi desfășurat în zonele de conflict în maximum 15 zile. Se mai știe că Batalionul va fi plasat sub comanda Poloniei. Și că polonezii au început deja să recruteze „gorile” pentru noua Unitate de luptă.
Unde intervine EUROGENDFOR
Actul semnat la înființarea EUROGENDFOR prevede că această forță poate fi utilizată la:
- misiuni de securitate și ordine publică;
- îndeplinirea unor misiuni de supraveghere publică, gestionarea traficului, controlul frontierelor și activități de intelligence;
- protejarea persoanelor și a bunurilor și menținerea ordinii în caz de manifestații publice.
Ce cred experții
„Aceste state – Polonia, Cehia, Slovacia (n.r. – fosta Cehoslovacie), Ungaria – sunt foste membre ale Tratatului de la Varșovia, care prevedea că, în cazul în care erau atacate, opuneau rezistență. Sunt țări care au beneficiat de consultanță americană, ca să creeze o forță de intervenție rapidă. Mai exact, unități speciale. Unități care fac treaba murdară, care se infiltrează în adâncimea teritoriului, capturează șefi de stat, asasinează, pregătesc insurecții armate în țări în care s-a stabilit că trebuie să aibă loc schimbare de regim. Toate sunt după patent american”, susține Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licenţiat în ştiinţă militară la Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti.
Tăriceanu şi Băsescu au perfectat şi semnat proiectul “Jandarmeriei Europene” (EUROGENDFOR sau FJE) în Spania . Mass media romaneasca a ignorat acest eveniment. Detalii aici: https://web.archive.org/web/20131111091825/http://www.gov.ro/press-release__l2a73984.html
Au şi site oficial: http://www.eurogendfor.org/
Sursa: Ce-i cu noi?
Un român vrea să dea lovitura în Europa cu usturoiul negru: nu are miros și e mai sănătos!
Un agricultor din Piatra Neamț a reușit să aclimatizeze la ferma sa un soi de usturoi asiatic, fără gust înțepător și miros neplăcut, dar foarte sănătos, având proprietăți vindecătoare.
”Nu are acel miros supărător, dar are o aromă profundă. Când m-am documentat ulterior și am citit cât este de bun pentru sănătate, că este folosit în centre medicale, m-am decis să devin și eu producător de usturoi negru. Dacă voi reuși această perfomrnață nu voi fi singurul din România, ci singurul producător de usturoi negru din Europa!”, a declarat Gabi Sandu, pentruAgrointeligența.
Fermierul a explicat că usturoiul negru se obține printr-un procedeu special, o macerare realizată timp de 45 de zile, interval în care căpățânile se păstrează într-o încăpere foarte bine izolată, la o temperatură constantă și o umiditate ce nu are voie să varieze cu mai mult de 5%.
Aclimatizată la noi în țară, producția de usturoi negru are o rata de succes de 60-70%, dar agricultorul speră ca anul viitor să poată vândă și engross. Prețul unei căpățâni de usturoi este de 6 lei.
Tot Gabi Sandu este cel care a adus în România și cartoful mov, una dintre cele mai profitabile culturi, ce poate aduce câștiguri de peste 200.000 de euro la hectar
Statul român UNITAR primeşte o lovitură din partea Europei: “Autonomia teritorială contribuie la protejarea minorităţilor”
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dat un avânt pretenţiilor autonomiste maghiare, adoptând o rezoluţie în care se arată că autonomia teritorială poate contribui la protejarea drepturilor minorităţilor, informează Mediafax.
APCE recomandă statelor membre să aibă în vedere diferite forme de protecţie a minorităţilor, una din acestea fiind autonomia teritorială.“În acest sens, Adunarea reaminteşte Rezoluţia 1334/2003 privind experienţele pozitive ale regiunilor autonome ca sursă de inspiraţie pentru rezolvarea conflictelor în Europa, care stipulează că stabilirea unei entităţi autonome poate fi privită ca parte a procesului de democratizare“, se arată în textul rezoluţiei.
APCE mai consideră “că autoguvernarea teritorială poate contribui în mod eficace la protejarea drepturilor minorităţilor de o manieră colectivă şi evitând asimilarea”. De asemenea, Adunarea consideră că “un element esenţial’ al protejării drepturilor minorităţilor naţionale” îl constituie “respectul dreptului la identitate comună, care include cultura, religia, limba şi tradiţiile“.
Minorităţile au dreptul să-şi menţină şi să-şi dezvolte propriile lor instituţii şi “ar trebui să primească o protecţie colectivă, aşa cum este stipulată în Recomandarea 1735 din 2006“.
APCE recomandă ţărilor membre ale Consiliului Europei să ia ca model autonomia Tirolului de Sud.
2014-03-29
Procedeu inovator de prelucrare a cânepii
De Digi24 | digi24.ro
Descoperirile cercetătorilor din Arad au intrat de curând şi în atenţia Ministerului Agriculturii, care caută soluţii în prezent pentru relansarea industriei cânepii.
"Suntem printre universităţile care am câştigat câteva proiecte extrem de importante şi este pentru prima dată când un minister, iată Ministerul Agriculturii, se gândeşte să valorifice rezultatele cercetării", ne-a declarat Lizica Mihuţ, preşedinte Consiliul Academic al UAV Arad.
"În cadrul institutului am dezvoltat cercetările de laborator dar pentru partea de aplicaţie industrială. Am apelat la diverse companii unde am experimentat la nivel pilot aceste tehnologii. Pe viitor, vom face bineînţeles un studiu de fezabilitate asupra potenţialului de aplicaţie al acestor tehnologii la scară largă, vom căuta beneficiari şi bineînţeles că le vom lansa pe piaţă", ne informează Cecilia Sîrche, directorul Institutului de Cercetare din cadrul UAV Arad.
Pe lângă procesul inovator de topire a cânepii, cercetătorii din Arad au mai brevetat în ultimii trei ani alte două descoperiri importante, ambele cu un potenţial deosebit în industria textilă. Una se referă la albirea materialelor fără clor, iar prin cealaltă, folosind particule de argint, cupru sau oxid de titan, se obţin materiale utile în industria medicală.
Proiectul de cercetare în domeniul plantelor industriale va continua şi în anii următori, întrucât Universitatea Aurel Vlaicu din Arad a accesat de curând 3 milioane de euro, de la Uniunea Europeană.
Dan Codre
2014-03-17
Earthquake strongly felt across Los Angeles
By Associated Press 24 minutes ago
4.4-Magnitude Earthquake Hits Near Encino
LOS ANGELES (AP) — A pre-dawn earthquake rolled across the Los Angeles basin on Monday, rattling residents from the San Fernando Valley to Long Beach but causing no reported damage.
The quake's magnitude was 4.4 and it was centered 15 miles west-northwest of the downtown civic center, according to the U.S. Geological Survey.
USGS seismologist Robert Graves called it a typical Southern California quake of moderate magnitude and said expectations would be that damage would be slight, if it occurred at all.
Los Angeles police and fire officials said there were no immediate reports of damage.
"It rocked and rolled for about 10 or 12 seconds. I'm surprised nothing fell off the walls or broke — and nothing did — but it was quite a shaker," said Brian Bland, a retired AP Radio correspondent who lives in suburban Santa Monica.
The 6:25 a.m. quake occurred at a depth of about 5 miles. There were several aftershocks, including one of 2.7 magnitude that caused very minor shaking, Graves said.
California quake downgraded to 4.4 Play video
The epicenter was near Sepulveda Pass in the Santa Monica Mountains, about 6 miles from Beverly Hills and 7 miles from Universal City, the USGS said.
It was one of the largest quakes to hit Los Angeles since the 6.7-magnitude Northridge quake killed several dozen and caused $25 billion in damage two decades ago, Lucy Jones, a USGS seismologist, told KABC-TV.
"It's not that large by California terms. It's the size of earthquake we have across the state once every couple of months," Jones said. "But we haven't had one like this in LA for quite a while."
A magnitude 4.7 quake struck near Inglewood in 2009, she said.
Broadcasters live on the air immediately announced that an earthquake was occurring. Anchors at KTLA-TV took cover underneath their desk before quickly resuming the broadcast by seeking USGS information.
Californians are taught and practice the "drop, cover and hold" technique to prevent injury from falling debris.
___
Associated Press Radio Correspondent Matt Small in Washington contributed.
2014-03-11
Protestul secuilor la TÂRGU MUREŞ: ”Vrei autostrăzi? Alege autonomia” și ”România e şi ţara noastră, a secuilor”
Secuii au protestat, luni seară, la Târgu Mureş de Ziua Libertăţii Secuieşti.
Circa 3.500 de persoane au participat la Tîrgu Mureș, la comemorarea secuilor ucişi în 1854.
”Au participat în jur de 3500 de oameni. Autorizaţie au avut între oreşe 16 şi 19. Se deplasează spre case”, a declarat Daniel Manea, purtător de cuvânt Jandarmeria Mureş, la Realitatea TV.
Secuii au afișat pancarte, inscripţionate în limba română, maghiară sau engleză cu mesajele: ”Autonomia Ţinutului Secuiesc, o promisiune nerespectată din 1918”, ”Vrei autostrăzi? Alege autonomia”, ”Autonomia nu înseamnă independenţă, înseamnă eficienţă”, ”Transilvanie liberă, ţinut secuiesc autonom”, ”I love Ţinutul Secuiesc, I Love Romania”, ”România e şi ţara noastră, a secuilor”.
Preşedintele CNS, Izsák Balázs, a citit și o proclamaţie în care a vorbit despre autonomie și s-a arătat încrezător că noul guvern le va asculta problemele.
”Accentuăm din nou: autonomia teritorială a Ţintului Secuiesc nu lezează integritatea teritorială şi suveranitatea României, nici interesele locuitorilor români din regiune şi nici Constituţia României. Solicităm ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, solicităm garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, solicităm ca autorităţile române să înceteze de îndată lupta împotriva simbolurilor secuieşti, hărţuirea şi ameninţarea secuilor şi maghiarilor, dar şi ca guvernul să înceapă dialogul referitor la statutul Ţinutului Secuiesc”, a spus Balázs, potrivit Mediafax.
După citirea proclamaţiei, preşedintele CNS a îndemnat manifestanţii să se deplaseze pe trotuar spre centrul municipiului. Participanţii au pornit în marş strigând ”Hungaria”, ”Să piară Trianonul” şi ”Autonomia”.
Atelier de origami
Dana ŢÎRLEA Data: 10.03.2014
Centrul de Artă şi Cultură Japoneză organizează un atelier de origami, ce se adresează tuturor celor care sunt pasionaţi de arta plierii hârtiei, precum şi celor care vor să îşi exprime creativitatea prin această modalitate.
Atelierul este condus de Andreea Mihiş, colaboratoare a centrului japonez şi mare pasionată de artele nipone. Tema reuniunii o reprezintă florile, in acord cu sezonul în care ne aflăm.
Centrul nipon pune la dispoziţie hârtia şi celelalte instrumente necesare, iar participanţii au nevoie doar de răbdare şi atenţie. Cu alte cuvinte, atelierul este gratuit şi se desfăşoară marţi, 11 martie, între orele 18 şi 20.
Atelierul de origami este organizat de Centrul de Artă şi Cultură Japoneză din Cluj-Napoca, prin sprijinul logistic al restaurantului japonez Nobori, astfel că întâlnirea are loc pe strada Plopilor, nr. 62, Cluj-Napoca.
Pentru alte detalii, la dispoziţie stă adresa de e-mail info@nipon.ro.
2014-03-09
O galaxie spiralată apropiată străpunge cu o viteză imensă conglomeratele de galaxii şi trece prin spaţiu-timp
De EpochEpoch Times România – 6 mar. 2014
O galaxie spiralată apropiată străpunge cu o viteză imensă conglomeratele de galaxii şi trece prin s …
Conglomeraţia de galaxii Norma este un grup de galaxii în apropiere de centrul numit Great Attractor, o regiune din spaţiu care şi-a câştigat acest numele din cauza mărimii sale imense. Chiar dacă este localizată la 200 de milioane de ani lumină distanţă de Caleea Lactee, atât galaxia noastră, cât şi grupul local de galaxii sunt atrase încet spre această regiune misterioasă.
În ciuda faptului că este foarte aproape de pământ după standarde cosmice, să capturezi imaginea conglomeraţiei Norma este un obiectiv greu de îndeplinit. Dacă este observată de pe Pământ, conglomeraţia este aproape de un plan al Căii Lactee şi este acoperită de un strat gros de fum şi praf cosmic.
Viteza cu care trece prin conglomeraţia de galaxii face ca o mare parte din gazul său să fie desprins în cursul procesului, însă forţa de gravitaţie a stelelor îi menţine galaxiei ESO 137-001 structura intactă. În timpul deplasării prin centrul conglomeraţiei de galaxii, ESO 137-001 provoacă o forţă de ”frecare” prin care se creează apoi o coadă lungă de 260.000 de ani lumină ce conţine gaze şi praf cosmic.
În centrul galaxiei spiralate există o regiune de culoare maronie asemănătoare cu un fum care lasă în urma sa o dâră de particule considerate a fi ”praf cosmic”.
Parcursul violent al galaxiei spiralate este ilustrat superb de imaginea capturată cu ajutorul Telescopului Spaţial Hubble. În drumul său, ESO 137-001 a mai lăsat în spaţiul intergalactic şi multe stele tinere, de mărimi masive, ce strălucesc în culori albastre şi ultra-violete.
Călătoria prin spaţiu a galaxiei spiralate a creat în urma sa multe stele în formare însă se pare că ESO 137-01 poate pierde mult ”combustibil” stelar pe parcurs ceea ce îi poate cauza probleme la creearea propriilor stele pe viitor.
Castelul Bay din Treznea
Castelul Bay
Cazul castelului Bay
28 februarie 2012, de Ciprian Plaiaşu
Istoria nu a fost niciodată dreaptă, ba dimpotrivă e crudă, brutală, nemiloasă şi absurdă. Ceea ce unora le pare a fi just la un moment dat este de fapt o atrocitate fără margini faţă de alţii. Compromisurile, unele care ne par azi inacceptabile, sunt fire de nisip în clepsidra trecutului.
Privesc şi mă întreb uneori cum sunt încă pe picioare clădirile lagărelor de concentrare de la Auschwitz, Dachau sau Treblinka. Cum de locurile acelea, care în urmă cu mai bine de jumătate de secol înainte au devenit malaxoare de suflete nu doar pentru evrei, ci şi pentru ţigani, slavi sau alte populaţii ce nu se încadrau în standardele rasei umane impuse de arienii nazişti, rezistă încă. De ce nu sunt făcute una cu pământul pentru a şterge cu buretele istoria criminală a naziştilor? De ce au rămas piatră pe piatră construcţiile ordonate de unul dintre cei mai mari criminali din istorie? Există monumente criminale? Răspunsul pe care îl primesc la aceste întrebări hoardele de turişti este unul pe cât de simplu pe atât de just şi poate intrigant: "Ca lumea să nu uite! Ca ceea ce s-a întâmplat aici să rămână mărturie pentru istorie şi niciodată să nu se mai întâmple." Mai este un răspuns pe care ghizii nu îl spun pentru că este atât de lumesc şi meschin încă contravine sobrietăţii impusă de asemenea monumente: păstrarea şi conservarea acestor locuri este adevărata sursă de venit a comunităţilor din zonă. Altfel spus PIB-ul polonez actual beneficiază de pe urma unui regim criminal. Dincolo de orice considerant moral lucrurile pot fi văzute şi aşa, în ciuda faptului că prezervarea acestor locuri suscită, pe de o parte, sume importante, iar, pe de alta, modalitatea în care se face, discuţii interminabile între urmaşii celor care şi-au pierdut pe cei dragi, mai cu seamă când sentinţa la moarte este transfrontalieră. Un astfel de loc controvesat există şi în România, undeva în judeţul Sălaj, în comuna Treznea unde se găseşte reşedinţa unui criminal de război. Castelul Bay, situat în această localitate şi inclus în Lista Monumentelor Istorice ca monument de importanţă locală, se află într-o stare avansată de degradare, porţiuni semnificative din acesta fiind definitiv ruinate. Clădirea a aparţinut grofului maghiar Bay Ferenc şi a fost contruit la mijlocul secolului al XIX-lea. Are în componenţă două corpuri principale legate între ele printr-o reproducere unică în România a celebrei „punţi a suspinelor" din Veneţia. Avocatul Călin Hârza cel care în 2008-2009 a propus autorităţilor publice locale din Treznea, în numele Balivatului Transilvaniei al Ordinului Suprem Militar al Templierilor din Ierusalim, să închirieze imobilul pe care ar fi urmat să îl restaureze şi să înfiinţeze un centru de cercetări medievale, oferă o perspectivă mai largă a importanţei arhitectonice a castelului. Acesta declara pentru ziarul Adevărul că monumentul „... este unic, nu doar în Transilvania, ci în vechiul Imperiu Austro-Ungar. Era foarte bine păstrată blazoneria, atât Bay cât şi soţia sa fiind de viţă regală. Castelul, construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea, este în stil neo-baroc. Corpul familiei, care cuprindea şi birourile, era unit cu corpul în care locuia soţia printr-o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia. Unicitatea clădirii este reprezentată şi de faptul că stilul eclectismului neo-baroc, gotic, este amestecat cu acela mai nou, ţărănesc. Ţăranii, lucrând acolo, şi-au lăsat influenţa ancestrală în toate elementele." Groful a locuit în acest imobil până în anul 1944, când s-a retras împreună cu familia din calea armatei române. A fost declarat criminal de război, fiind considerat autorul moral al atrocităţilor de la Treznea, din 9 septembrie 1940, când 93 de localnici (87 români şi 6 evrei) au fost masacraţi de trupele horthyste. În semn de cinstire pentru jertfele date şi pentru eroismul manifestat în timpul ocupaţiei fascisto-horthyste, localitatea Treznea a fost declarată localitate martir a neamului românesc, prin Legea nr. 76/1995. Acesta este principalul motiv, de ordin afectiv, pentru care cetăţenii şi conducerea comunei Treznea se opun restaurării castelului, deşi acesta este pe lista monumentelor istorice de interes local. Castelul Bay sub comunişti şi după Spre deosebire de ce s-a întâmplat cu alte conace şi castele ale nobilimii maghiare, care au devenit „închisori" pentru copii cu probleme, în timpul regimului comunist, monumentul a devenit sediu al Cooperativei Agricole de Producţie (CAP) din localitate, iar ulterior al Circumscripţiei Sanitar-Veterinare, fiind destul de bine întreţinut. Resentimentele faţă de imobil s-au intensificat destul de târziu, după anul 1998, când clădirea a fost abandonată. Totuşi după Revoluţia din 1989, clădirea a fost revendicată în două rânduri de moştenitorii lui Bay Ferenc: în anul 1990, de către Bay Francisc, iar în anul 1998 de către nepotul Bay Janos Gyorgy. Cu această ultimă ocazie dreptul de proprietate nu a fost reconstituit, pe motiv că legislaţia în vigoare nu permite reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele declarate criminali de război cărora li s-au confiscat averile. Între cele două acţiuni are loc ratificarea legii menţionată mai sus, în 1995, când localitatea este declarată martir. Click pe imagini pentru galerie foto Interesul manifestat de reprezentanţi ai unor organizaţii private pentru cumpărarea sau închirierea imobilului şi, ulterior, realizarea lucrărilor necesare de restaurare s-a lovit în permanenţă de refuzul reprezentanţilor Primăriei şi Consilului Local Treznea. Cazul avocatului Călin Hârza din Zalău care dorea să folosească imobilul drept sediu pentru Balivatul Transilvaniei al Ordinului Suprem Militar al Templierilor din Ierusalim şi dorea să înfiinţeze un centru de cercetări medievale, respectiv un muzeu care să evoce martiriul ţăranilor ucişi la Treznea, s-a soluţionat cu refuzul categoric al autorităţilor locale. „Primăria a fost deschisă la propuneri, pe faţă, dacă suntem de acord să facem investiţii. Am făcut expertize de peste 80 de milioane de lei vechi şi le-am dat la primărie. Mi-au spus mulţumesc şi au încheiat colaborarea noastră. Apoi a început să apară teoria conspiraţionistă. Primarul mi-a spus că sunt persoane sus-puse care vor castelul. Într-o adunare de la primărie, oamenii au vrut să mă linşeze. Eu nu cred că voia nimeni castelul. Toţi cei care l-au cerut, l-au cerut din cauza terenului, cu intenţia de a demola clădirea", povestea în vara anului trecut avocatul. Soluţia unui primar dintr-o ţară membră UE Dincolo de faptul că a existat un investitor, care ar fi putut face ceva pentru monument, sau de posibilităţile de finanţare ce pot veni prin programele Uniunii Europene, care ar ajuta creşterea economică a localităţii, în anul 2009, primarul Emanoil Stanciu a adresat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional un memoriu solicitând declasarea castelului. În motivarea solicitării s-au invocat lipsa mijloacelor pentru întreţinerea şi conservarea acestuia şi pericolul prezentat pentru localnici de starea avansată de degradare a imobilului, existând riscul prăbuşirii şi al desprinderii unor materiale de construcţii. Totodată, primarul a propus ca, pe amplasamentul şi în proximitatea castelului să fie realizate un nou sediu pentru primărie, un dispensar, locuinţe ANL şi o bază sportivă. Întrebarea care se ridică este: cum a reuşit primăria din Treznea să aducă din 1998 până azi imobilul în această stare pe care singur o invocă edilul şef al localităţii? Ministerul de resort nu a luat în calcul solicitarea, iar reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sălaj refuză să susţină demersurile edilului Emanoil Stanciu de declasare a monumentului istoric. Este interesant următorul aspect în cererea Primăriei: pe de o parte, invocarea lipsei de mijloace pentru întreţinerea şi conservarea a unui monument unic în România, iar pe de alta disponibilitatea de finanţare a cel puţin patru noi construcţii. Degeaba legea a făcut dreptate Primăriei din Treznea lăsând în proprietatea comună a urmaşilor victimelor terenul şi reşedinţa fostului agresor, fapt ce ar putea să crească nivelul de trai a celor care vieţuiesc azi. Folosindu-se de resentimentele unui trecut din ce în ce mai îndepărtat, care ar trebui expus ca şi în Polonia - spre a nu se uita ce s-a întâmplat! - autorităţile locale încearcă să obţină profit rapid pentru un număr mic de oameni. Astfel în perioada 2009-2010, în apropierea monumentului istoric a fost amenajată o bază sportivă. Lucrările au presupus şi decopertarea unei porţiuni de teren în zona de protecţie a monumentului istoric (o zonă de 15 metri în jurul imobilului), fiind realizate cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sălaj. De altfel problema primarului era în vara anului trecut legată tot de proiectele domniei sale: gardul stadionului. „Noi vrem să fie declarat pentru a-l putea dărâma. Este într-o stare jalnică, nu se poate face nimic cu el. Ne cade molozul în cap, este pericol public, nu se mai poate reface. Dacă mai este 30 la sută din el în picioare. Nu pot pune viaţa oamenilor în pericol. Se autodemolează. Mi-a dărâmat gardul stadionului. Am făcut demersuri la Ministerul Culturii pentru a fi declasat", spunea primarul. Nu vom căuta să vedem cum s-au făcut licitaţiile pentru această bază sportivă şi cum s-a folosit banul public în acest caz, deşi poate pe viitor vom urmări mai atent, cine are o agendă legată de declasarea şi dărâmarea clădirii. Din păcate lucrurile sunt adesea mult mai pragmatice, iar manipularea emoţională cu elemente xenofobe este doar o unealtă pentru obţinea unor interese de moment. Pe lângă această atitudine a Primăriei, pe care nu o poţi amenda decât moral, autorităţile au „ajutat" la accentuarea degradării monumentului prin lipsirea acestuia de un paznic, aşa cum cere legea şi prin ignoranţa faţă de imobil. Astfel, în luna august 2009, un turn şi o porţiune a peretelului din partea sudică a castelului s-au prăbuşit; în luna martie 2011, un alt turn al castelului a avut aceeaşi soartă. Ulterior, pe fondul lipsei unor măsuri de protecţie, au fost furate cărămizi de la baza pereţilor, care au condus la prăbuşirea unor ziduri, iar în luna iulie 2011 au fost furate porţiuni ale acoperişului de tablă - aproximativ 700 kg. Este curios cum s-a putut realiza acest furt, în condiţiile în care sustragerea unei asemenea cantităţi de tablă necesita folosirea de unelte şi mjloace de transport. Cum îşi pierde comunitatea identitatea de martir? Legea presupune amendarea proprietarului în cazul în care nu asigură paza şi protecţia monumentului istoric, precum şi lipsa de grijă faţă de acesta. Totuşi cum aplici această reglementare clară în cazul în care comunitatea a fost victimă? În 1995 toată România se înclina în faţa atrocităţilor petrecute la Treznea. Însă o lege este mai perenă decât o piatră. Refacerea şi folosirea casei agresorului, dobândită de comunitate chiar împotriva unei dintre cele mai puternice legi făcute de om - cea a proprietăţii - ar fi fost mereu un viu document a celor petrecute în septembrie 1940.
Cu prilejul întâlnirii membrilor Filialei Sălaj a Asociaţiei Comunelor din România (septembrie 2011), şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sălaj, Doina Cociş, a lansat edililor sălăjeni invitaţia de a încheia parteneriate cu instituţiile abilitate în vederea reabilitării şi punerii în valoare a castelelor şi conacelor monumente istorice existente pe teritoriul judeţului şi includerea acestora într-un circuit turistic. Din păcate, dicutând cu domnia sa, cazul de la Treznea se dovedeşte a fi mai degrabă unul de rea voinţă din partea propietarului. Cum s-ar putea rezolva situaţia de la castelul Bay din Treznea pentru a nu pierde un monument unic în România mai ales că are anumite elemente de arhitectură unice? Acolo este o problemă mai veche şi lucrurile sunt destul de complicate. Acel monument este într-o stare deplorabilă. Este într-o stare avansată de degradare şi datorită lipsei de interes a autorităţii publice locale. Nu vreau să arunc anatema asupra domniilor lor, dar li s-au transmis în nenumărate rânduri obligaţiile pe care le au faţă de acest monument. La un moment dat, le-am oferit oportunitatea de a aplica un proiect la Ministerul Culturii pentru reabilitarea monumentelor, dar dumnealor sunt în situaţia în care doresc să declaseze acest monument, asta înseamnă să-l scoată din Lista Monumentelor Istorice, ca să-l poată demola şi să construiască altceva pe acel teren. Punctul de vedere al Ministerului Culturii, respectiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sălaj este că acel castel nu se va putea declasa. Ministerul Culturii nu are nici un interes să declaseze un monument de o asemenea importanţă, iar noi susţinem acest punct de vedere. Ceea ce ne dorim este ca imobilul să fie reabilitat. Totuşi Primăria, pentru că ei sunt proprietarii, trebuie să fie dispusă să facă acest lucru. Din păcate peste voia lor nu se poate întâmpla nimic. Noi putem, eventual, să-i amendăm pentru lipsă de interes, şi pentru grave prejudicii aduse monumentului. N-am făcut chestiunea asta din motive lesne de înţeles: dorim să ne păstrăm bunele relaţii, iar o amendă va aduce o tensiune în plus. Nu amenda rezolvă situaţia, ci faptul că autorităţile din Treznea trebuie să conştientizeze că monumentul merită păstrat, reabilitat şi trebuie să i se dea o destinaţie. Istoria proprietarului castelului este una controversată, acesta fiind responsabilul moral al masacrului de la Treznea din septembrie 1940. Nu credeţi că ar fi fost nimerit ca acel monument să fie făcut făcut un muzeu al terorii fasciste sau hortyste? Noi chiar le-am propus să realizeze un muzeu al terorii fasciste sau un muzeu al holocaustului. Domniile lor susţin că au nişte amintiri triste vizavi de monumentul acela şi comunitatea are un resentiment pe care încă-l păstrează. Sigur că nu poate fi vorba de aşa ceva. În primul rând au fost vremuri care au trecut de mult, iar în prezent cele două comunităţi română şi maghiară sunt în bune relaţii. Ideea ar fi că, acolo, acel monument ar putea fi redat unui circuit tocmai dându-i-se o astfel de destinaţie. Nu credeţi că dacă polonezii ar fi reacţionat la fel la Auschwitz n-am fi avut un muzeu al holocaustului azi? Sunt multe naţiuni, nu doar polonezii, care dacă ar fi avut un astfel de monument şi oportunităţile pe care le avem azi, ar fi ştiut ce să facă. Mergem în străinătate şi vedem pe la alţii cum dacă au o singură pietrică de care se leagă memoria unei personalităţi ei ştiu cum s-o împrejmuiască şi cum s-o pună în valoare. Din păcate, noi, iată, avem un monument de o asemenea valoare şi administraţia publică locală nu doar că nu întelege importanţa istorică a monumentului, dar nu vrea să vadă în imobil o posibilă sursă de venit pentru comunitatea pe care o reprezintă. Ca director al Direcţiei de Cultură le-am recomandat dacă nu pot să investească în el să îl concesioneze pe o perioadă de 50 de ani sau chiar în ultimă instanţă să îl vândă. Sunt convinsă că ar fi găsit doritori şi nu vorbesc din auzite. Sunt monumente în ţară unde au venit străini, s-au concesionat monumente, le-au redat în circuitul turistic, le-au pus în valoare şi le-au făcut cunoscute în întreaga lume. Până la urmă şi aceasta este o variantă. Trebuie să speculăm momentul în care sunt alţii doritori să vină să investească la noi, dacă n-avem bani suficienţi, asta este o oportunitate. Într-adevăr, Primăria invocă la nesfârşit faptul că nu are surse financiare şi îi înţelegem că au alte lucruri de făcut cu puţinele resurse pe care le deţin, dar este vorba de obligaţiile pe care ei le au. Totuşi, din păcate, în acest caz pornim de la faptul că dumnealor doresc ca acel monument să dispară. Asta este principala problemă din păcate şi din nefericire. Dincolo de cele spuse de directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional putem din această poveste putem concluziona următoarele. Trist este faptul că peste ani ceea ce s-a petrecut la Treznea în 1940 se va uita. Monumentul care în prezent aduce aminte de un agresor va dispărea din lipsa de interes a unui edil, iar povestea va mai rămâne doar prinsă de o lege, ce într-o marjă de timp, nu va mai avea efect pentru că nimic din istoria acelor clipe cumplite nu va mai fi acolo. În plus ne vom trezi mai săraci cu un monument pe care o lege dreaptă l-a dăruit comunităţii în numele abuzurilor înfăptuite de fostul proprietar. Atunci ne vom întreba unde putem cinsti memoria celor ucişi şi ce stă mărturie „ca lumea să nu uite"?
Citeste mai mult: adevarul.ro/cultura/istorie/daca-monument-apartinut-unui-criminal-razboi-credeti-trebui-demolato-cazul-castelului-bay-1_50ba07727c42d5a663b0d681/index.html
Castelul Bay din Treznea – între restaurare firavă şi coşul de gunoi al istoriei
MIHAELA MOLDOVAN NOIEMBRIE 6, 2012 11
Ca multe alte sate sălăjene, Treznea păstrează ruinele a ceea ce odinioară a fost un Castel în toată splendoarea lui şi aparţinând nobilimii maghiare. În fapt, construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea chiar în centrul localităţii, castelul are în componenţă două corpuri principale, legate între ele de o reproducere a celebrei “punţi a suspinelor” din Veneţia, unică în România. Totul este, însă, departe astăzi de strălucirea de altădată.
În 2009, zăbrele de fier, aşezate în cruce, suplineau ceea ce a fost odată uşa de la intrarea principală a castelului. Acum uşa a dispărut demult şi pe treptele în semicerc care odată se aflau în faţa ei ne întâmpină doar moloz şi câteva scânduri prăfuite. Nu mai găsim nici toate ferestrele bătute în cuie, ca acum 3 ani, ci doar câteva goluri care rânjesc hidoase în pereţi, asemeni unor dinţi lipsă dintr-o imensă gură de căpcăun. Acelaşi personaj de poveste pare a fi muşcat serios şi din corpul de clădire din spatele castelului, pe jumătate ruinat.
Castelul cu “puntea suspinelor”
Ocolind pereţii scorojiţi, ajungem iar în faţa castelului, unde regăsim două vechi cunoştinţe: doi molizi gemeni sunt tot ce a rămas din grădina “ca din rai” pe care familia Bay a avut-o şi de care sătenii mai bătrâni îşi amintesc încă. În drepta, unde altădată se întindea eleşteul în care familia grofului maghiar se îmbăia în zilele toride de vară dăm cu ochii de terenul de fotbal al satului, împrejmuit de un gard de sârmă susţinut de stâlpi de fier vopsiţi în alb.
Revenind la castel, acesta are, în opinia avocatului Călin Hârza, un pasionat al construcţiilor de acest gen din Sălaj, o structură şi o formă legată strict de genealogia familiei ce a locuit în el. Deşi atât bătrânul Bay, cât şi soţia acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treaptă mai sus în ierarhie, fapt pentru care corpul de clădire rezervat lui era mai mare, ea fiind o dovadă a “adevăratului” nobil. Mai mult, cel rezervat soţiei nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al soţului printr-o “punte a suspinelor” ce simbolizează înnobilarea prin căsătorie a părţii feminine a familiei.
Părăsit de urgenţă în 1944
Familia lui Bay Ferenc a rămas puternic imprimantă în memoria colectivă a satului şi, din păcate, nu pentru aspecte pozitive, groful fiind considerat autorul moral al masacrului horthyst din 1940. Chiar şi după cumplitul eveniment, familia Bay a continuat să locuiască în castel alţi 4 ani, până în 1944, când, cu doar câteva săptămâni înainte ca frontul celui de-al Doilea Război Mondial să ajungă în zonă, să părăsească de urgenţă reşedinţa. Groful, alături de fiul şi soţia acestuia, de cei doi nepoţi, dar şi de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv s-a retras din faţa armatei române la Curtuişeni, în Bihor, aproaope de graniţa cu Ungaria, localitatea natală a nurorii sale. Sătenii spun că se pare că de acolo familia Bay a fugit în Elveţia, unde bătrânul grof ar fi avut o soră. După venirea comuniştilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din sat, perioadă în care a fost cât de cât întreţinut. După 1990, însă, clădirea a fost abandonată şi lăsată în voia sorţii.
Dosare penale că au furat castelul
Actualmente, deşi inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este supus distrugerilor de tot felul. Dacă, pe de-o parte, timpul, ploile şi vântul muşcă din zidurile vechi, pe de alta, castelul este rupt bucată cu bucată şi de unii săteni care ţin să îl vadă ras de pe faţa pământului, pe considerentul celor petrecute aici în urmă cu mai bine 70 de ani. Grinzi masive de lemn, cărămizi ori lemnăria şi acoperişul – tot ce a putut fi luat de la castel şi refolosit a dispărut. Unele lucruri furate mai ales noaptea au fost recuperate de către autorităţile locale, doi săteni fiind cercetaţi penal pentru furt, după cum susţine primarul Emanoil Stanciu. “Unul din cazuri a fost înregistrat anul trecut, când într-o dimineaţă am văzut că toată tabla de la acoperiş era decoperată. O luase un sătean noaptea şi a dus-o la fier vechi. Acum bărbatul este cercetat penal pentru furt şi distrugere. Cel de-al doilea caz îl priveşte pe un alt localnic, care a luat din grinzile metalice ale castelului. Am primit o sesizare privind acest aspect, ne-am deplasat la faţa locului şi am recuperat grinzile, iar acest localnic este şi el anchetat de organele de cercetare penală. Chiar ne-au contactat recent pentru a ne întreba dacă ne constituim în dosar ca parte civilă şi ne-au cerut date despre valoarea prejudiciului cauzat”, susţine primarul Emoanoil Stanciu.
Sătenii – bântuiţi încă de fantoma grofului
Acesta recunoaşte că oamenii şi locurile sunt bântuite încă de fantoma lui Bay Ferenc şi că multor săteni le vine greu să facă diferenţa între clădirea monument de patrimoniu şi groful care a declanşat masacrul hortyst din 1940. Din această cauză, singurele două cereri de concesionare/vânzare a castelului, pe care le-a primit de-a lungul anilor administraţia locală a comunei, s-au izbit de un zid de tăcere şi refuz.
Mai exact, conştient de valoarea ei, avocatul Călin Hârza a vrut în repetate rânduri să cumpere sau să concesoneze castelul, în 2006, 2007 şi 2008, dar toate discuţiile purtate cu cei din Treznea s-au soldat cu un mare eşec. “Avocatul Călin Hârza ne-a contactat şi ne-a spus că ar vrea să cumpere sau să concesioneze castelul, ca reprezentant al Ordinului Templier, şi să facă acolo sediul acestei organizaţii şi poate o grădiniţă de tip Waldorf. Am supus această cerere Consiliului Local şi iniţial consilierii au fost de acord cu concesionarea, mai ales că anual urma să intre în bugetul local suma de 8.000 de lei. Uleterior, însă, a venit în sat dr. Puşcaş, de la Şimleu, şi i-a întors şi pe ei, şi pe săteni. I-a întrebat cum de vor să mai păstreze în picioare şi să mai dea şi importanţă unei clădiri care a cauzat atâta durere şi care are legătură directă cu ce s-a întâmplat în 1940? Şi oamenii au dat înapoi, iar concesionarea nu s-a mai făcut”, povesteşte edilul, spunând că el, de unul singur, nu poate face nimic pentru castel, nici dacă ar vrea, întrucât este reprezentantul sătenilor, iar decidenţii în comună sunt aleşii locali. O a doua persoană interesată de punerea în valoare a castelului a apărut în ultimii 3 ani, dar fiind vorba de un cetăţean de etnie maghiară, cei din Treznea s-au arătat încă o dată reticenţi, având în vedere aceleaşi întâmplări petrecute în sat în urmă cu 70 de ani.
Aşa se face că ansamblul arhitectural a rămas în grija autorităţilor locale, asemeni unei pietre de moară care trage mereu în jos. Edilii comunei susţin că bugetul local nu permite investiţii în întreţinerea clădirii şi nici angajarea unui paznic, iar situaţia juridică neclară a castelului face aproape imposibilă orice tentativă de a găsi fonduri pentru susţinerea lui. “Castelul ne-a revenit, prin instanţă, nouă, dar nu ştim unde este actul de proprietate. Nu a ajuns niciodată la noi şi nu ştiu unde să îl căutăm. Ca să lămurim toate acestea, am cerut de mai multe ori Ministerului Culturii declasarea castelului, lucru care ne-a fost însă mereu respins”, spune primarul.
Deşi în 2009, declara ca declasarea a fost cerută pentru ca ansamblul arhitectural să fie scos din lista monumentelor istorice şi pentru a putea fi apoi demolat, în loc urmând să se facă un sediu nou pentru primărie, un dispensar şi locuinţe ANL, de această dată edilul a spus că nu s-a vrut şi nu se vrea demolarea construcţiei, ci clarificarea situaţiei juridice. Odată rezolvat acest aspect, castelul ar putea fi concesionat ori vândut mai uşor, susţin reprezentanţii autorităţilor locale. În plus, aceştia admit că zona în care se află castelul este singura din domeniul public unde poate fi construit centrul civic al comunei, dar precizează că noul bloc ANL prevăzut a fi ridicat aici va fi vecin cu bătrânul castel şi nu îi va “fura” locul. Primarul Stanciu neagă şi zvonurile vehiculate în zonă cum că noul bloc ANL ar fi destinat unor familii de rromi şi că aceştia, vrând să urgenteze construiţia blocului, ar lua noapte de noapte din ziduri, pentru a le face să dispară de tot. “Pentru blocul ANL, care va fi ridicat în vecinătatea castelului, avem o listă cu 37 de solicitări primite din partea familiilor de tineri din comună care nu au unde locui. Stau îngrămădite cu părinţii, cu socrii, trebuie să facem ceva pentru ele. De aceea am şi întocmit proiectul privind blocul ANL”, susţine primarul.
Declasarea nu este justificată
În ciuda cererilor de declasare înaintate de administraţia locală, reprezentanţii Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural (DCCPNC) Sălaj susţin că ansamblul arhitectural din Treznea nu trebuie dărâmat, ci mai degrabă restaurat şi valorificat ca monument de patrimoniu. “Un demers de restaurare este viabil, dar mai întâi trebuie clarificată situaţia juridică a castelului. După aceea, se va putea întocmi un Proiect Tehnic – vom încerca să găsim fonduri pentru aceasta de la Ministerul Culturii, întrucât după 2014 se vor redeschide axele de finanţare pentru valorificarea patrimoniului naţional. Până atunci, ar trebui pus în siguranţă. Restaurarea castelului este modalitatea cea mai bună de a păstra istoria şi de a ajuta generaţiile viitoare să înţeleagă ce s-a întâmplat la Treznea”, a spus directorul DCCPNC Sălaj, Doina Cociş. Aceasta a spus că, în 2010, a mers la Ministerul Culturii pentru a obţine fonduri pentru un asemenea Proiect Tehnic, însă tocmai situaţia juridică neclară a ansamblului arhitectural de la Treznea i-a făcut pe cei de la Bucureşti să ceară mai întâi rezolvarea acestei probleme, timp în care fondurile au fost direcţionate către un proiect similar din Nuşfalău.
Tot pentru păstrarea şi punerea în valoare a reşedinţei familiei Bay opinează şi prefectul Sălajului, Filonaş Chiş, acesta considerând că ansamblul arhitectural ar putea fi restaurat şi introdus în circuitul turistic al comunei. Oficialul a relansat discuţii în acest sens în septembrie, când s-a aflat la Treznea pentru comemorarea victimelr horthyştilor din noaptea de 9 septembrie 1940, iar luni s-a întâlnit cu primarul Emanoil Stanciu şi cu directorul Direcţiei de Curură Sălaj pentru a stabili primi paşi care trebuie făcuţi în acest sens. “Cred că restaurarea şi punerea în valoarea castelului este soluţia corectă, chiar dacă pentru aceasta trebuie să învingem nişte mentalităţi. Până la urmă, oamenii din Treznea au suferit în 1940 şi nu este un lucru pe care să îl negi, însă trebuie recunoscută valoarea clădirii. Astăzi (luni) am avut o întâlnire cu primarul Emanoil Stanciu şi cu directorul Direcţiei de Cultură Sălaj şi am stabilit că, în primul rând, trebuie rezolvată cât de repede problema proprietăţii publice a terenului pe care este ridicat castelul. Acest teren aparţine comunei, dar nu a fost întabulat, ca urmare acest lucru trebuie făcut cât de repede”, a declarat prefectul.
Final (temporar) de poveste
Cât timp se vor face toate aceste demersuri şi până când va fi identificată o sursă de finanţare, Castelul lui Bay Ferenc rămâne în bătăia vremii, sub ploi, ninsori, arşiţă şi vânt. Peste zidurile tăcute trece foarte rar privirea vreunui turist ajuns din întâmplare în localitate, astfel că doar fantoma lucrurilor care au fost odată mai rezistă în încăperile acoperite de-a dreptul cu petice de cer. În rest, dezgolite până la ultima carămidă, zidurile legate între ele de “puntea suspinelor” încearcă să facă faţă singure anilor ce coboară peste ele, într-un sat unde nu puţini sunt cei care, sub impulsul emoţiilor, ar vrea să arunce istoria la coşul de gunoi.
Castelul crimelor de la Treznea, măcinat de timp şi de nepăsare
24 aprilie 2013, 16:48 de Olimpia Man
Castelul are o replică a Punţii Suspinelor de la Veneţia
Unul dintre cele mai frumoase castele ale Sălajului, unic nu doar în Transilvania, ci în vechiul Imperiu Austro-Ungar, cu o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia, stă să se dărâme.
Construit la mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul Bay din localitatea Treznea, monument istoric de interes local, se apropie cu paşi înceţi, dar siguri, de distrugerea totală. Castelul a ajuns în această situaţie după ce ani la rând localnicii s-au opus oricărui demers de reabilitare a imobilului, motivul fiind acela că vechea construcţie le aminteşte de masacrul ce a avut loc în Treznea în 9 septembrie 1940, masacru de care este responsabil tocmai cel care locuia atunci în castel, ca proprietar, groful maghiar Bay Francisc. De demolat, nu a putut fi demolat, întrucât este monument istoric. Castelul a fost, însă, vandalizat în mai multe rânduri, în special de hoţii de fier vechi, care au luat de acolo tot ce se putea valorifica la centrele de colectare.
După cum scria în 2011 Adevărul de Seară Zalău, avocatul zălăuan Călin Hârza, pasionat de clădiri şi obiecte vechi, a vrut, în perioada 2007-2008, să concesioneze sau să cumpere castelul, să-l restaureze şi să-i dea mai multe utilităţi. El a vrut să localizeze în el sediul Balivatului Transilvaniei al Ordinului Suprem Templier al Templului din Ierusalim, un centru ecumenic universal şi un centru de cercetări medievale şi templiere. De asemenea, în corpul al doilea, a vrut să aducă o şcoală Waldorf. Într-o altă parte a clădirii, avocatul a intenţionat să înfiinţeze, în parte, un muzeu al atrocităţilor horthyste şi în parte, un muzeu al satului. „Primăria a fost deschisă la propuneri, pe faţă, dacă suntem de acord să facem investiţii. Am făcut expertize de peste 80 de milioane de lei vechi şi le-am dat la primărie. Mi-au spus mulţumesc şi au încheiat colaborarea noastră. Apoi a început să apară teoria conspiraţionistă. Primarul mi-a spus că sunt persoane sus-puse ca vor castelul. Într-o adunare de la primărie, oamenii au vrut să mă linşeze. Eu nu cred că voia nimeni castelul. Toţi cei care l-au cerut, l-au cerut din cauza terenului, cu intenţia de a demola clădirea”, povesteşte avocatul. Hârza povesteşte că blazoneria castelului era foarte bine păstrată, atât Bay cât şi soţia sa fiind de viţă regală. Castelul, construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea, este în stil neo-baroc. Corpul familiei, care cuprindea şi birourile, era unit cu corpul în care locuia soţia printr-o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia. Unicitatea clădirii este reprezentată şi de faptul că stilul eclectismului neo-baroc, gotic, este amestecat cu acela mai nou, ţărănesc. Ţăranii, lucrând acolo, şi-au lăsat influenţa ancestrală în toate elementele. Acum toată stucatura a dispărut”, povesteşte Călin Hârza, dezamăgit. El spune că atitudinea localnicilor din Treznea este oarecum de înţeles, deoarece castelul este pentru ei un simbol negativ, pe care şi-l doresc dispărut de pe faţa Masacrul din Treznea (Trăznea) a avut loc în 9 septemebrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, când trupele ungare horthyste au intrat în comună. Primele victime au fost copiii aflaţi cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. După ocuparea satului, unităţile maghiare au dezlănţuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de „Masacrul de la Treznea“. Români şi evrei au fost masacraţi cu focuri de mitraliere, străpunşi cu săbiile şi baionetele, iar casele atacate cu grenade şi incendiate. În urma acestor incidente, au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români şi 6 evrei. Schimbare de atitudine
Anul trecut, însă, localnicii au dat primele semne de iertare, primăria demarând procedurile de întabulare a castelului şi a terenului aferent în perspectiva obţinerii unei finanţări pentru reabilitare clădirii.
Demersul primăriei vine după ce, pentru prima oară în ultimii ani, la comemorarea a 72 de ani de la masacru, autorităţile judeţene şi cele locale au ajuns la un consens privind reabilitarea castelului, în condiţiile în care, până acum, o parte a localnicilor au făcut presiuni pentru a determina demolarea clădirii. Castelul de la Treznea
Castelul crimelor din Treznea ar putea fi reabilitat cu bani de la norvegieni
9 ianuarie 2014, 11:48 deAlina Pop
Castelul se află într-o avansată stare de degradare FOTO Adevărul Castelul Bay de la Treznea, cunoscut ca şi „castelul crimelor” după măcelul ce a avut loc acolo în septembrie 1940 la ordinul proprietarului, ar putea fi reabilitat, Ministerul Culturii lansând, săptămâna aceasta, o sesiune de depunere de cereri de finanţare printr-un program finanţat de guvernul norvegian şi de cele din Islanda şi Liechtenstein.
Reamintim că orice iniţiativă de acest gen a fost respinsă până acum de localnici, care voiau să vadă castelul dărâmat, pentru că le amintea de rudele măcelărite în 9 septembrie 1940, când 93 de localnici (87 români şi 6 evrei) au fost masacraţi de trupele horthyste. În ultima perioadă, însă, autorităţile locale au anunţat că sunt interesate de reabilitarea castelului, dar că nu au bani pentru asta. Prin acest program, Primăria Treznea ar putea obţine până la 2 milioane de euro finanţare nerambursabilă. Contactat telefonic, primarul comunei Treznea, Emanoil Stanciu, ne-a declarat că "s-ar bucura" să poată accesa acest program de finanţare, dar a început, imediat, să bată în retragere, invocând potenţiale probleme cu documentele pe care primăria le deţine. "Noi nu avem nici măcar un extras de carte funciară pentru castel. Avem doar o hotărâre de guvern prin care castelul este trecut, odată cu declararea fostului proprietar, Bay Ferenc, criminal de război, în domeniul public al comunei. Sper să fie de ajuns", spune edilul.
Fondurile sunt asigurate prin Programului PA16/RO12 Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural, lansat în noiembrie 2013, în care Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, deţine calitatea de operator.
Programul este finanţat prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European 2009 – 2014 şi reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanţare nerambursabile pentru sectorul cultural din România. Sprijinul financiar nerambursabil are o valoare totală de 16.470.588 euro (85% este acordat de statele donatoare – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, iar 15 % reprezintă cofinanţarea asigurată de la bugetul naţional) şi este destinat proiectelor care au ca obiect protejarea, restaurarea, conservarea şi facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural şi natural românesc. Sesiune de depunere a cererilor de finanţare se va încheia în data de 7 aprilie 2014 pentru proiectele mari, respectiv 25 aprilie 2014 pentru schema de granturi mici. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile aferentă proiectelor mari este de 9.821.004 euro, iar cea aferentă schemei de granturi mici este de1.176.470 euro. Solicitanţii eligibili sunt instituţiile publice, ONG-urile din domeniul patrimoniului cultural sau al minorităţilor etnice, cultele şi asociaţiile religioase legal recunoscute, precum şi instituţ iile de învăţământ superior sau de cercetare. Activităţile ce vor fi finanţate în cadrul proiectelor vizează punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural, amenajarea zonelor de protecţie a obiectivelor de patrimoniu, precum şi crearea infrastructurii pentru digitizarea resurselor culturale.
Programul doreşte să susţină activităţi de conservare şi promovare a patrimoniului imaterial al comunităţilor etnice şi culturale, inclusiv a populaţiei rome.
Informaţii detaliate privind Ghidul solicitantului şi depunerea cererilor de finanţare sunt disponibile pe pagina web dedicată Programului –www.fonduri-patrimoniu.ro – începând cu data de 6 ianuarie 2014
adev.ro/mz4p6a
adev.ro/mlricbCastelul crimelor din Treznea ar putea fi reabilitat cu bani de la norvegieni
9 ianuarie 2014, 11:48 deAlina Pop
Castelul se află într-o avansată stare de degradare FOTO Adevărul Castelul Bay de la Treznea, cunoscut ca şi „castelul crimelor” după măcelul ce a avut loc acolo în septembrie 1940 la ordinul proprietarului, ar putea fi reabilitat, Ministerul Culturii lansând, săptămâna aceasta, o sesiune de depunere de cereri de finanţare printr-un program finanţat de guvernul norvegian şi de cele din Islanda şi Liechtenstein.
Reamintim că orice iniţiativă de acest gen a fost respinsă până acum de localnici, care voiau să vadă castelul dărâmat, pentru că le amintea de rudele măcelărite în 9 septembrie 1940, când 93 de localnici (87 români şi 6 evrei) au fost masacraţi de trupele horthyste. În ultima perioadă, însă, autorităţile locale au anunţat că sunt interesate de reabilitarea castelului, dar că nu au bani pentru asta. Prin acest program, Primăria Treznea ar putea obţine până la 2 milioane de euro finanţare nerambursabilă. Contactat telefonic, primarul comunei Treznea, Emanoil Stanciu, ne-a declarat că "s-ar bucura" să poată accesa acest program de finanţare, dar a început, imediat, să bată în retragere, invocând potenţiale probleme cu documentele pe care primăria le deţine. "Noi nu avem nici măcar un extras de carte funciară pentru castel. Avem doar o hotărâre de guvern prin care castelul este trecut, odată cu declararea fostului proprietar, Bay Ferenc, criminal de război, în domeniul public al comunei. Sper să fie de ajuns", spune edilul.
Fondurile sunt asigurate prin Programului PA16/RO12 Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural, lansat în noiembrie 2013, în care Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, deţine calitatea de operator.
Programul este finanţat prin intermediul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European 2009 – 2014 şi reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanţare nerambursabile pentru sectorul cultural din România. Sprijinul financiar nerambursabil are o valoare totală de 16.470.588 euro (85% este acordat de statele donatoare – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, iar 15 % reprezintă cofinanţarea asigurată de la bugetul naţional) şi este destinat proiectelor care au ca obiect protejarea, restaurarea, conservarea şi facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural şi natural românesc. Sesiune de depunere a cererilor de finanţare se va încheia în data de 7 aprilie 2014 pentru proiectele mari, respectiv 25 aprilie 2014 pentru schema de granturi mici. Valoarea asistenţei financiare nerambursabile aferentă proiectelor mari este de 9.821.004 euro, iar cea aferentă schemei de granturi mici este de1.176.470 euro. Solicitanţii eligibili sunt instituţiile publice, ONG-urile din domeniul patrimoniului cultural sau al minorităţilor etnice, cultele şi asociaţiile religioase legal recunoscute, precum şi instituţ iile de învăţământ superior sau de cercetare. Activităţile ce vor fi finanţate în cadrul proiectelor vizează punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural, amenajarea zonelor de protecţie a obiectivelor de patrimoniu, precum şi crearea infrastructurii pentru digitizarea resurselor culturale.
Programul doreşte să susţină activităţi de conservare şi promovare a patrimoniului imaterial al comunităţilor etnice şi culturale, inclusiv a populaţiei rome.
Informaţii detaliate privind Ghidul solicitantului şi depunerea cererilor de finanţare sunt disponibile pe pagina web dedicată Programului –www.fonduri-patrimoniu.ro – începând cu data de 6 ianuarie 2014
adev.ro/mz4p6a
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

