Andreea Dogar | Yahoo News – Vi, 25 apr.
Yahoo News/Andreea Dogar - Vârful Pietrosul Rodnei, Munții Rodnei
CELE MAI ACCESATE ȘTIRI
Maramureșul are o mulțime de locuri minunate care merită să fie vizitate. Cu ajutorul fotografiilor, vă purtăm într-o călătorie în care ajungem mai aproape de câteva dintre locurile și oamenii frumoși din această regiune a României.
Scurta noastră listă nu își propune să epuizeze toate locurile frumoase ale Maramureșului, ci doar să stârnească interes și curiozitate față de această regiune a țării.
Așadar, vă invităm să ne povestiți în secțiunea de comentarii despre alte locuri minunate din Maramureș, fie că le-ați văzut, fie că doriți să le vizitați în viitor.
1. Cu o suprafață de peste 47.000 de hectare, Parcul Național Munții Rodnei este al doilea cel mai mare parc național din țară, întinzându-se în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud. Una dintre cele mai frumoase zone din parcul natural este Rezervația Științifică Pietrosul Mare din Maramureș, care se desfășoară de la altitudinea de 750 de metri până pe vârful Pietrosul Mare (2.303 metri), cel mai înalt vârf din Carpații Orientali.
Vara, un traseu minunat pe care îl puteți străbate ușor în două zile vă va purta din stațiunea turistică Borșa până pe vârful Pietrosul Mare și înapoi. Puteți înopta la cort în căldarea glaciară unde se află Lacul Iezer, la 1.825 de metri altitudine.
Dealuri la baza Munților Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Traseul care urcă spre Lacul Iezer, în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Flori în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Soarele apune după culmea muntelui la Lacul Iezer. Foto: Andreea Dogar
Traseul montan care urcă de la Iezer la Pietrosul Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Cioban în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Vara, drumeții întâlnesc multe turme de oi pe traseu. Foto: Andreea Dogar
Căldarea glaciară cu Lacul Iezer, în Munții Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Priveliște de pe vârful Pietrosul Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Vârful Pietrosul Rodnei. Foto: Andreea Dogar
Privit de sus, Lacul Iezer pare să aibă forma României. Foto: Andreea Dogar
2. Comuna Budești adăpostește o bisericuță din lemn ce datează din secolul al XVII-lea. Alături de alte șapte biserici din Maramureș, lăcașul de cult din Budești a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Biserica din Budești a fost datată cu ajutorul unei inscripții din anul 1643, iar picturile murale populare din interior datează din anul 1762.
Având cele trei încăperi tipice (pronaos, naos și altar), lăcașul de cult este protejat de un acoperiș din șindrilă, tipic maramureșean. Mica biserică are numai 8 metri lățime, 18 lungime, iar turnul zvelt este înalt de 26 de metri.
Tot în Budești veți găsi și porți maramureșene monumentale, tot din lemn, împodobite cu motive tradiționale: rozete, funii, triunghiuri sau site.
Biserica UNESCO din comuna Budești. Foto: Andreea Dogar
Poartă maramureșeană la intrarea în curtea bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar
Poartă sculptată în lemn la intrarea în curtea bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar
Interiorul bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar
Interiorul bisericii din Budești. Foto: Andreea Dogar
Detaliu pe portalul bisericii de lemn din Budești. Foto: Andreea Dogar
Biserica de lemn din Budești. Foto: Andreea Dogar
Poartă în stil maramureșean la intrarea într-o gospodărie din Budești (detaliu). Foto: Andreea Dog …
Poarta în stil maramureșean la intrarea într-o gospodărie din Budești (detaliu). Foto: Andreea Dog …
Împrejurimile Budeștiului. În depărtare se văd Munții Maramureșului. Foto: Andreea Dogar
3. Cu o populație de puțin peste 800 de locuitori, satul Sârbi este singurul sat care ține de comuna Budești. Aflat pe valea râului Cosău, mica localitate este locul perfect pentru vizitatorii pasionați de arta meșteșugarilor sau de instalațiile tehnice țărănești care astăzi par niște curiozități: vâltori („mașini de spălat” manuale ce captează apa de râu) sau mori pentru măcinat boabe, acționate de roți construite în albia unui râu.
Aici locuiește meșteșugarul Gheorghe Opriș, într-o casă colorată acoperită de plăci din ceramică pe care le-a montat chiar el. Creatorul popular nu se pricepe numai la design. Știe să cânte la tobă și face adevărate demonstrații pentru turiștii care poposesc mai mult timp la el în curte: deși nu mai este tânăr, Opriș încă își stăpânește destul de bine mâinile pentru a construi scărițe din lemn în interiorul sticlelor de pălincă. Ajutat de cârlige, creatorul popular îmbină perfect bucățile din lemn, iar la final micile obiecte par să fi crescut în mod natural în interiorul sticlelor.
Tot în satul Sârbi locuiește și familia de creatori populari Borodi. Vasile Borodni face clopuri (pălării țărănești), iar soția lui șoșoni.
Creatorul popular Gheorghe Opriș face o demonstrație. Foto: Andreea Dogar
Casa în care locuiește Gheorghe Opriș. Foto: Andreea Dogar
Casa lui Gheorghe Opriș este acoperită de plăci din ceramică. Foto: Andreea Dogar
Gheorghe Opriș cântă la tobă. Foto: Andreea Dogar
Creatorul popular Gheorghe Opriș. Foto: Andreea Dogar
Vâltoare din satul Sârbi. Foto: Andreea Dogar
Moara tradițională din satul Sârbi macină porumb. Foto: Andreea Dogar
Casa familiei Borodi din satul Sârbi. Foto: Andreea Dogar
Casa familiei Borodi din satul Sârbi. Foto: Andreea Dogar
Interiorul casei familiei Borodi îmbină tradiționalul cu modernul. Foto: Andreea Dogar
Vasile Borodi face clopuri. Foto: Andreea Dogar
Doamna Borodi lucrează în curte. Foto: Andreea Dogar
4. Mai puțin solicitanți decât Munții Rodnei, Munții Gutâi merită să fie parcurși nu doar pentru cel mai înalt pisc – vârful Gutâiul Mare, de 1.443 de metri, ci și pentru vârful Creasta Cocoșului, înalt de 1.428 de metri și pentru traseele superbe care le străbat pădurile.
Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar
Traseu prin pădurile din Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar
Păduri în Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar
Creasta Cocoșului. Foto: Solt Wikimedia Commons
Păduri pe un traseu spre Creasta Cocoșului. Foto: Andreea Dogar
Poieniță în Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar
Traseu prin Munții Gutâi. Foto: Andreea Dogar
5. Mănăstirea Bârsana. Documentele arată că în zonă a existat o mănăstire din secolul al XIV-lea, însă construcțiile din prezent, realizate din lemn pentru a păstra tradiția locală, au fost realizate în anii '90, după planurile arhitectului Dorel Cordoș.
Ansamblul monahal construit din lemn este compus din poarta maramureșeană, turnul cu clopotniță, biserica înaltă de 57 de metri (a doua cea mai înaltă biserică din lemn din România, după cea din Săpânța care are 75 de metri), altarul de vară, chiliile maicilor, capela, casa maiștrilor, atelierul artiștilor și muzeul mănăstirii.
Vechea biserică din lemn a mănăstirii Bârsana, ce datează din anul 1711, a fost mutată în localitatea Bârsana, la câțiva kilometri distanță de mănăstire. Biserica a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999.
Mănăstirea Bârsana. Foto: Andreea Dogar
Mănăstirea Bârsana. Foto: Andreea Dogar
Mănăstirea Bârsana. Foto: Andreea Dogar
Flori în curtea Mănăstirii Bârsana. Foto: Andreea Dogar
Localitatea Bârsana. Foto: Andreea Dogar