Locul din România în care lalelele cresc în copaci

http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/15320371-locul-din-romania-in-care-lalelele-cresc-in-copaci?ref=yfp

05.14.2016 

Unul dintre oraşele din vestul ţării devine foarte popular zilele astea datorită unei atracţii mai puţin obişnuite: lalele crescute în copac.

Copacii tulipani, adică arborii de lalea (liriodendron tulipifera), înfloresc zilele acestea în Lunca Pomostului, un cartier din Reşiţa.

Florile lor sunt foarte asemănătoare cu lalele, însă acestea cresc pe crengi şi nu în grădini, aşa cum suntem obişnuiţi.

Arborele e originar din America de Nord şi e foarte rezistent. Acesta ajunge la maturitate la 20-30 de metri şi poate trăi şi până la 300 de ani. 

Florile acestuia au 4-5 cm, iar culorile variază de la galben la galben-verzui cu o dungă de portocaliu intens, scrie opiniatimisoarei.ro.

Dragnea şi Ponta, jaf în tandem la Ministerul Dezvoltării Regionale

http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-dragnea-ponta--jaf-intandem-ministerul-dezvoltarii-regionale-1_5730c5945ab6550cb8b3a80b/index.html

10 mai 2016, 

Sorin Ghica

 Imediat după ce Liviu Dragnea a ajuns ministrul Dezvoltării, premierul Ponta a dat o ordonanţă prin care i-a permis acestuia să aloce fonduri în cadrul unui program naţional de dezvoltare prin simple ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum era până atunci. Ce s-a întâmplat cu banii o arată un raport al Curţii de Conturi, ţinut la secret.

Năravul fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, de a construi în neştire săli de sport doar pentru a da de lucru firmelor de partid s-a perpetuat şi în ministeriatul lui Liviu Dragnea. O dovedeşte un raport al Curţii de Conturi, finalizat încă din primăvara anului trecut, dar ţinut la secret de actuala conducere a instituţiei. Asta cu toate că normele interne ale Curţii prevăd obligativitatea publicării constatărilor. În aprilie 2015, Curtea de Conturi a finalizat auditul performanţei Programului naţional de dezvoltare locală (PNDL) finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi derulat prin autorităţile locale. Controlul a vizat perioada 2013 – 2014. Concluziile raportului ar da mult de lucru DNA dacă documentul va ajunge pe masa procurorilor, aşa cum, de altfel, a propus Departamentul Juridic al Curţii de Conturi, care a emis un punct de vedere în favoarea sesizării organelor de urmărire penală. Potrivit unor surse din Ministerul Dezvoltării Regionale, raportul arată că prin programul PNDL, iniţiat în 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta, au fost date contracte grase firmelor satelite ale PSD, prin intermediul consiliilor judeţene care derulau aşa-zise proiecte de dezvoltare locală. 

Cele mai multe contracte nu au fost date prin licitaţie, ci prin încredinţare directă. 

Decontări duble, subevaluarea patrimoniului, dispariţia unor active din evidenţele ministerului şi chiar evapoarea din contabilitate a 46 milioane de lei sunt lucruri care completează lista constatărilor cu iz penal făcute de auditori. În total, în 2013 şi 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale a alocat PNDL 531 de milioane de euro. 

Cum să dai de lucru la sponsorii de partid 

În 2011, pe când era ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea inventa Programul naţional de construcţie săli de sport, săli polivalente şi bazine de înot, aprobat prin hotărâre de Guvern, prin care au fost sifonate către firmele de partid milioane de euro. 

Doi ani mai târziu, după ce a preluat MDRAP, Liviu Dragnea a năşit şi el un program similar: Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin OUG 28/2013. 

Concret, PNDL a integrat toate celelalte programe care vizau obiective de interes local, cum ar fi modernizare de drumuri, alimentare cu apă, canalizare etc. Programul a fost făcut însă pe genunchi, acesta neavând nici până în prezent o strategie elaborată, potrivit raportului de control. 

Astfel, prin actul normativ de aprobare, nu s-au stabilit niciun fel de obiective pentru PNDL, ceea ce a condus la imposibilitatea evaluării gradului de realizare a acestora. ”Prin OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, cu modificările şi completările ulterioare nu au fost definite obiectivele urmărite prin aprobarea PNDL”, se arată în document. 

Mai mult, ministrul Dragnea avea obligaţia ca, după intrarea în vigoare a OUG 28/2013, să iniţieze proiectul de lege care să aprobe ordonanţa de urgenţă, acesta să fie însuşit de Guvern şi trimis în Parlament pentru aprobare. Cât a fost însă ministru, Dragnea nu a făcut-o. 

Raportul Curţii de Conturi relevă un adevărat haos la MDRAP: lipsa monitorizării contractelor de finanţare, nerezilierea contractelor în care beneficiarii nu nu şi-au respectat atribuţiile şi responsabilităţile, capacitate redusă de identificare şi diminuare a riscurilor de fraudă în cadrul PNDL etc. 

Contracte grase pe bani publici 

Printre beneficiarii contractelor finanţate de MDRAP se regăsesc firme cunoscute, ale căror legături cu fostul partid de guvernământ sunt de notorietate. ”Regina” contractelor prin încredinţare directă, în perioada în care Liviu Dragnea a condus acest minister, a fost celebra Tel Drum SA, în spatele căreia s-ar afla chiar liderul PSD, deşi social-democratul a negat mereu evidenţele. 

Tel Drum nu a avut cele mai multe contracte finanţate de Ministerul Dezvoltării, dar cu siguranţă a încasat cei mai mulţi bani. Astfel, numai în perioada 2013 – 2014, controversata firmă a primit nu mai puţin de 41,2 milioane de lei. Locul al doilea este ocupat de o altă firmă celebră de partid, Tancrad SRL. 

Firmă de casă a lui Gheorghe Bunea Stancu în perioada în care acesta a fost preşedinte al CJ Brăila, Tancrad a încasat de la MDRAP 33 de milioane de lei în perioada menţionată. Lista ”ruşinii” este completată de zeci de firme ale căror patroni au, în prezent, dosare penale tocmai pentru legăturile cu baronii locali care le dădeau contracte din bani publici. 

Decontări duble 

Potrivit MDRAP, atunci când ministrul Liviu Dragnea a iniţiat Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), Ministerul Dezvoltării avea obligaţia de a verifica stadiul celelorlalte programe vechi integrate în PNDL. Astfel, MDRAP a uitat să inventarieze obiectivele de investiţii preluate în programul centralizat. 

Asta a permis ca proiecte demarate în cadrul altor programe (Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii - PNDI), decontate deja în cadrul acestui mecanism, să mai fie plătite încă o dată prin programul PNDL. 

„S-a constatat că MDRAP, în unele cazuri, pentru aceleaşi obiective de investiţii, a decontat proiecte tehnice atât prin Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI) cât şi prin Programul naţional de dezvoltare Locală (PNDL)”, se precizează în raportul de control. În total, au fost descoperite 12 proiecte care au fost finanţate de două ori. 

În cele 12 cazuri de plăţi duble, au fost implicate aceleaşi firme: Primacons Group SRL, Vega 93 SRL, Arcada Company SA, Aquaform SRL şi Romstrade SRL. 

* Proiectul ”Modernizare DC 157 Valea lui Lalu, Com.Pardoşi (Buzău)” a primit prin PNDI 41.540 de lei, iar prin PNDL – 91.414 lei. 

* Proiectul ”Modernizare drumuri Comuna Moviliţa, Judeţul Vrancea” a fost finanţat prin PNDI cu 50.000 de lei, iar prin PNDL cu 90.936 lei. 

* ”Modernizare DC 36 KM 0+000-3+600,Ilişua (DJ171) – Uriu Hăşmaşu Ciceului, Judeţul Bistriţa Năsăud”: 77.500 lei (PNDI) şi 103.804,51 lei (PNDL) 

* ”Modernizare străzi Comuna Vinga Judeţul Arad”: 100.000 lei (PNDI) şi 168.919,15 lei (PNDL). 

Lista ruşinii 

Firmele care au primit sume însemnate prin încredinţare directă: 

• SC Tel Drum SA, firmă abonată la contracte pe bani publici, controlată pe hârtie de foştii colegi de liceu ai liderului PSD. 

• SC Tancrad SRL, reprezentată de Cristian Cătălin Stăncic, este firma de casă a CJ Brăila, inculpată în dosarul lui Gheorghe Bunea Stancu. 

• SC Zeus SA apare în două din cele trei dosare în care fostul preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost pus sub învinuire. Proprietarul companiei de contrucţii Zeus SA a fost implicat şi în dosarul Trofeul Calităţii în care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare. 

• SC Gecor Gecor SRL Gurgiu. Numele acestei firme a fost asociat cu cel al lui Cătălin Voicu - mama fostului senator PSD deţinea jumătatea din părţile sociale. 

• SC Selina SRL Oradea. Patronul firmei, Beniamin Rus, este cercetat de DNA pentru prejudicierea CJ Bihor cu 6 milioane de euro. În 2013, Rus ar fi încercat să-l mituiască pe ministrul Dan Şova, în timpul unei vizite în China. 

• SC Vega 93 SRL este controlată de milionarul Corneliu Istrate, sponsor recunoscut al PSD. Istrate are o relaţie specială cu Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea. 

• SC Darcons SRL Neamţ este patronată de Romică Rotaru, membru PSD Neamţ, fost vicepreşedinte al CJ şi subprefect, tatăl preşedintelui filialei judeţene a TSD Neamţ, Alexandru Rotaru. În ultimii ani, Darcons a câştigat milioane de euro din asfaltări şi reparaţii de drumuri dar şi construcţii civile. 

• SC Lemacons SRL Tuluceşti este administrată de Alin Constantinescu, nepotul milionarului Corneliu Istrate, patronul Vega ’93, apropiat PSD. În 2015, împreună cu Vega ’93, Lemacons SRL a pus mâna pe lucrări de 40 milioane de euro la autostrada Braşov-Oradea. Tot în 2015, Lemacons a prins un contract de 5 milioane de euro pentru întreţinerea pe timp de vară a drumurilor din judeţul Tulcea. 

• SC Samus Construcţii SRL Dej este patronată de Ioan Tecar, lider al comunităţii penticostale din România. Numele lui Tecar apare în dosarul mitei de la CJ Cluj. Conform DNA, omul de afaceri ar fi trimis un plic cu bani pentru fostul şef al CJ, Horea Uioreanu, prin intermediul fiului său, Cristian Tecar. 

• SC Cast SRL, controlată de Costin Palada, a fost trimisă în judecată în dosarul fostului preşedinte la CJ Prahova, Mircea Cosma, pentru spălare de bani. 

• SC Citadina 98 SA Galaţi (fosta societate de Drumuri şi Spaţii Verzi a Primăriei Galaţi). A fost preluată de Corneliu Istrate şi integrată în grupul de firme Vega 93. 

• SC Dinamic Construct SRL Tulcea, patronată de fostul senator PNL Daniel Iluşcă. Dinamic Construct a a proiectat toate lucrările de infrastructură finanţate de UE în Tulcea. 

• SC Alma Consulting SRL, una dintre firmele de casă ale CJ Vrancea, condus de Marian Oprişan (PSD). În 2007, când Iulian Matache (PSD) şi-a construit casa, a apelat la serviciile Alma Consulting pentru a-i întocmi documentaţia necesară. În aceiaşi perioadă, firma avea în derulare contracte cu Consiliul Judeţan, unde Matache era şef al Direcţiei Tehnice. 

• SCADT SA Slatina, controlată de fostul senator PSD Ion Toma, a obţinut contracte de milioane de euro de la autorităţile centrale şi locale. Firma este clientă fidelă a consiliilor judeţene, prefecturilor, primăriilor, ba chiar şi a Bisericii. 

• SC Drusal Construct SA, sponsor al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş (fost PSD şi UNPR), cercetat penal pentru corupţie.

Citeste mai mult: adev.ro/o6xs2u

Scamatoriile păstorite de Liviu Dragnea la Ministerul Dezvoltării

http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-scamatoriilepastorite-liviu-dragnea-ministerul-dezvoltarii-1_5731f9405ab6550cb8c0bf7e/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Scamatoriile+p%C4%83storite+de+Liviu+Dragnea+la+Ministerul+Dezvolt%C4%83rii+%2

11 mai 2016, 

Sorin Ghica

Liviu Dragnea a condus Ministerul Dezvoltării Regionale în perioada 2012-2015 

Jaf ca-n codru la Ministerul Dezvoltării Regionale, în perioada în care instituţia a fost condusă de Liviu Dragnea. Funcţionarii lui Dragnea au făcut adevărate scamatorii cu fondurile, risipind banii publici pe ajutoare „de urgenţă“ pentru Biserică sau pe proiecte tehnice inutilizabile. 

Decontări duble, lucrări supraevaluate, subevaluarea patrimoniului, dispariţia unor active importante din evidenţele ministerului şi chiar evaporarea din contabilitate a 46 milioane de lei, sunt doar câteva dintre constatările cu iz penal făcute de auditorii Curţii de Conturi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Aşa cum a dezvăluit, marţi, „Adevărul“, experţii Curţii de Conturi au finalizat, în aprilie 2015, auditul performanţei Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării şi derulat prin autorităţile locale (UAT). Controlul a vizat perioada 2013 – 2014, în care PNDL a înghiţit 531 milioane de euro. Nici până în prezent raportul de control nu a fost supus aprobării Plenului Curţii de Conturi, în vederea sesizării organelor de urmărire penală. Terenuri subevaluate cu zeci de milioane de euro Raportul arată că şefii Ministerului Dezvoltării nu au luat nicio măsură pentru protejarea bunurilor din domeniul public al statului şi au subevaluat patrimoniul în mod flagrant. Astfel, în 2014, MDRAP a modificat substanţial valoarea de inventar a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea ministerului. Potrivit Curţii de Conturi, „Patrimoniul privat al statului a fost subevaluat şi diminuat, ca valoare de inventar, cu suma de 85.613.231 lei (20 de milioane de euro), pentru terenurile aflate în administrarea MDRAP“. Este vorba, printre altele, de terenul Centrului de creaţie şi cultură Cântarea României – Esplanada, a cărui valoare de inventar a fost diminuată cu 76 de milioane de lei. Evaluatorul a determinat o valoare de 615 €/mp, în condiţiile în care un teren similar din zona Unirii se vinde cu circa 2.400 €/mp. 

Un alt teren valoros, situat lângă Dâmboviţa Center, a fost subevaluat cu 9,6 milioane de lei, iar 15,49 hectare, din Alexeni (Ialomiţa), cotat iniţial la peste 10 milioane de lei, a fost trecut în scriptele MDRAP cu 2 milioane de lei. 

Cea mai drastică subevaluare a suferit-o însă un lot de 117,25 de hectare, din aceeaşi localitate (Aerodromul Alexeni), care de la 66,7 milioane de lei a ajuns să fie cotat de conţopiştii Ministerului Dezvoltării la puţin peste 15 milioane de lei, adică o diferenţă de peste 51 milioane de lei. Mai mult, la reinventariere au fost omise bunuri în valoare de circa 1,7 milioane de lei, precum staţie hidrofor, centrală termică, grup electrogen, punct comandă balizaj, depozite, crematoriu gunoi, ateliere, magazii, clădire, punct control carburanţi / lubrefianţi etc. 

Neglijenţă sau tentativă de tun imobiliar 

Toate rapoartele de evaluare a imobilelor au fost întocmite de firma Mediator Group SRL, în urma unui contract încheiat prin încredinţare directă. Poate nu întâmplător a apelat Liviu Dragnea la serviciile acestei firme. Mediator Group SRL este controlată de un coleg de partid, Gabriel Tufeanu, fost consilier al premierului Ponta. „Expertul nu a ţinut cont de destinaţia terenului situat în Comuna Alexeni (Aerodrom) şi a luat ca bază de comparaţie alte terenuri cu suprafeţe mult mai reduse“, se arată în raport. Auditorii arată că în rapoartele de evaluare „nu se face referire la modalitatea de stabilire a valorii juste a terenurilor, în funcţie de inflaţie, de utilitatea bunului, de starea acestuia şi de preţul pieţei“. Mai mult, în niciuna dintre situaţii evaluatorul nu a făcut referire la „preţul zonei“, practicat de societăţile/filiale de imobiliare – vânzări/cumpărări terenuri. La fel de suspectă este şi omisiunea MDRAP de a intabula imobilele subevaluate pe care le administrează. CNI, căpuşa de la Ministerul Dezvoltării Controalele experţilor au mai scos la lumină modul în care Compania Naţională de Investiţii SA (CNI), aflată sub autoritatea MDRAP, şi-a tras ilegal „adaos comercial“ la operaţiunile pe care le derulează pentru Ministerul Dezvoltării. Concret, este vorba de o cotă de 5% din valoarea lucrărilor de construcţii şi montaj, pentru asistenţa tehnică asigurată de CNI. Aceste cote forfetare de 5% au fost încasate în baza prevederilor OG nr. 25/2001. Deşi din aprilie 2011, odată cu aplicarea OUG nr. 35/2011, nu mai avea dreptul să încaseze aceste venituri, CNI a continuat să ceară, iar MDRAP să plătească „adaosul comercial“ ilegal. Din valoarea totală a lucrărilor decontate de către MDRAP, în 2014, pentru intervenţii de urgenţă, CNI a încasat ilegal 967.283 lei. 

CNI s-a comportat astfel ca o veritabilă căpuşă. 

Deşi era obligată să asigure asistenţă tehnică la contractele respective, compania nu a prestat nimic, mulţumindu-se doar să încaseze bani. „În fapt, CNI a îndeplinit rolul de intermediar în derularea fondurilor între MDRAP şi beneficiari, pentru care s-a considerat îndreptăţită să încaseze 5% din valoarea devizelor de lucrări“, au precizat auditorii. 

„Urgenţa“ MDRAP: Ajutor pentru Biserică 

Din veniturile proprii ale MDRAP, în 2014, au fost virate către CNI 19,3 milioane de lei, pentru finanţarea lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi/sau care prezintă pericol public. Este vorba, în general, de lucrări de intervenţii la construcţii amplasate în zone de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundaţii sau alunecări de teren şi care prezintă pericol de prăbuşire. 

Modul în care MDRAP a cheltuit însă aceşti bani este revoltător. În 2014, Ministerul Dezvoltării a finanţat lucrări de consolidare la Catedrala Mitropolitană „Întâmpinarea Domnului“, de la Iaşi, considerate „lucrări de intervenţie în primă urgenţă“, precum şi servicii de proiectare la alte obiective de investiţii. „Finanţarea acestor intervenţii de către MDRAP prin CNI nu justifică celeritatea cu care ar fi necesar să se demareze lucrările la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public“, se arată în raportul de control. Proiecte tehnice pentru lucrări inexistente În perioada 2012 – 2014, MDRAP a făcut plăţi pentru 285 de proiecte tehnice aferente unor obiective de investiţii, în vederea realizării unor lucrări ulterioare de execuţie. 

Astfel, la finele anului 2013, MDRAP figura în evidenţa contabilă cu 60 de proiecte tehnice , în valoare totală de 10.232.384 lei. Rectificarea bugetară din noiembrie 2013, prin ordonanţă de urgenţă, a eliminat baza legală a MDRAP pentru executarea de lucrări de investiţii noi sau începute prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). 

Cu toate acestea, subordonaţii lui Liviu Dragnea, care era şi vicepremier, au continuat să comande proiecte tehnice cu o frenezie de neoprit. Aşa că, la finele anului 2014, în evidenţa contabilă figurau nu mai puţin de 225 de proiecte, în valoare de 44.364.969 lei (un milion de euro). 

În total, MDRAP a aruncat pe fereastră 54,6 milioane de lei, pentru 285 de proiecte tehnice care nu vor fi valorificate niciodată. 

Au dispărut 10 milioane de euro 

Funcţionarii MDRAP nu au putut să explice, la control, cum s-a volatilizat din contabilitate mai bine de un milion de euro. Banii ar fi trebuit să se regăsească în „Contul de execuţie bugetară cheltuieli“, întocmit la 31 decembrie 2013. În anul respectiv, Ministerul Dezvoltării derulase contracte de finanţare în cadrul PNDL în valoare totală de 206.117.930 lei, creditele bugetare definitive fiind însă doar în valoare de 160.456.000 lei. Rezultă o diferenţă de 46.407.400 lei, care a fost de negăsit. „Angajamente legale care s-au încadrat în creditele bugetare definitive au fost în sumă de 160.456.000 lei, dar nu s-a putut identifica diferenţa de 46.407.400 lei, reprezentând angajamentele legale încheiate în cursul anului 2013 şi achitate în perioada ianuarie - martie 2014“, se arată în raportul de control. 

Contracte pentru sponsorii de partid 

Potrivit Curţii de Conturi, prin programul PNDL, iniţiat în 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta, Ministerul Dezvoltării a finanţat contracte grase pentru firmele-satelit ale PSD, prin intermediul consiliilor judeţene, care derulau aşa-zise proiecte de dezvoltare locală. 

Printre beneficiarii contractelor finanţate de MDRAP se regăsesc firme cunoscute, ale căror legături cu fostul partid de guvernământ sunt de notorietate. 

Culisele controlului 

Poate mai interesante decât constatările auditorilor sunt culisele acestui caz. Deşi controlul a fost finalizat în urmă cu mai bine de un an, raportul întocmit pentru valorificarea constatărilor nu a ajuns nici până în prezent în plenul Curţii de Conturi, care să dispună sesizarea organelor de cercetare penală. 

O posibilă explicaţie ar putea fi legăturile dintre Liviu Dragnea şi Cosmin Nicula. Nicula a fost senator PSD până să renunţe în favoarea fotoliului mai confortabil de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, unde a fost numit pe linie politică. O altă explicaţie, care ar putea avea conotaţii penale, conduce tot spre Nicula. Pe lista „ruşinii“, cu firmele de partid care s-au bucurat de contracte grase de la MDRAP, prin încredinţare directă, se numără şi Viva Construct SRL Hunedoara, care are puternice legături cu actualul vicepreşedinte al Curţii. 

Astfel, Nicula deţine o casă ridicată de Viva Construct, în baza unui împrumut acordat chiar de antreprenor. Nicula a menţionat împrumutul în declaraţia de avere, nu însă şi casa. Valoarea creditului menţionat în declaraţie este de aproximativ 281.191 de lei, acesta fiind contractat în 2013, an în care Nicula era deja mutat în noua sa locuinţă. 

La rubrica din declaraţia de avere referitoare la scadenţa împrumutului nu este trecută nicio dată. 

Patronul firmei, Vasile Axinte, este cercetat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ. Potrivit DNA, Moloţ ar fi tras sforile pentru ca Viva Construct să primească mai multe contracte de la autorităţile judeţene.

Citeste mai mult: adev.ro/o6zmp2