2017-09-26

Iohannis: Dl. ministru Toader a confundat poziția de ministru cu poziția de profesor universitar

Președintele Iohannis l-a criticat, marți seară, pe ministrul justiției pentru faptul că a spus că legalitatea unei hotărâri de guvern sau a unui ordin de ministru este verificată în contencios administrativ, de judecători, și nu de procurori, sugerând astfel un posibil abuz din partea DNA. Ministrul justiției a avut o abordare inadecvată, iar în calitate de ministru al justiției, trebuia să vină cu un act în care să repare eventuale disfuncționalități pe care le constata în domeniul pe care îl conduce, a declarat Klaus Iohannis.
„Dl. ministru Toader a confundat poziția sa domniei sale de acum cu poziția de profesor universitar sau rector, pe care a avut-o înainte”, a declarat președintele Iohannis răspunzând unei întrebări din partea presei. „Dacă vorbim pur teoretic, atunci sigur, se poate purta o discuție pe competența de contencios administrativ, contencios constituțional și alte chestiuni legate de cine de ce se ocupă în România. Dacă ar fi să rămânem în zona pur teoretică, sigur, sunt anumite aspecte care pentru mulți sunt importante și interesante. Dar dl. Toader nu este profesor universitar în momentul acesta, ci este ministru justiției. Or, din poziția de ministru al justiției, dacă a constatat că anumite lucruri nu sunt clarificate bine în justiția românească, nu trebuia să facă afirmații teoretice, ci trebuia să vină cu un act prin care corecta, de exemplu, Codul de procedură civilă. Așadar, abordarea dlui ministru mi se pare inadecvată”, a punctat șeful statului.
În acest context, Klaus Iohannis a spus că în continuare este mulțumit de activitatea DNA-ului și că are încredere în CSM.
Întrebat cum ar putea fi rezolvate eventualele abuzuri ale procurorilor, președintele a explicat că sunt două modalități. O metodă „punctuală”, care revine CSM-ului, pentru că CSM-ul este garantul independenței justiției și judecă toate plângerile de acest tip, iar o a doua metodă - prin politica în domeniul justiției. „Și de aceea am spus, dacă dl. ministru a constatat că ceva nu e bine reglementat, trebuia să vină cu un act care corectează acestă lipsă de reglementare, dacă ea, în părerea dlui ministru, există”, a repetat președintele.
„Am încredere în CSM”, a spus Iohannis, în pofida disensiunilor interne din această instituție, pentru că ele arată că „există opinii diferite și ele se discută. Mai rău ar fi fost să nu se discute nimic”, a adăugat șeful statului. 
„Da, eu sunt mulțumit în continuare de activitatea DNA-ului și dacă există astfel de plângeri (cum sunt cele ale procurorilor Mihaiela Moraru Iorga și Doru Țuluș - n.r.), atunci se vor rezolva cu siguranță la CSM”, a mai spus președintele.
Întrebat dacă vede legitim demersul pe care Laura Codruța Kovesi l-a făcut marți la CSM cu privire la declarațiile pe care le-a făcut ministrul justiției, președintele a spus că nu se pronunță în această chestiune.

Judecatorul Danilet demonteaza viclesugul prin care Tudorel Toader incearca sa le scape de Shhaideh si Plumb din afacerea Belina

AK-24 | 26 SEPTEMBRIE 2017
Judecatorul Cristi Danilet demonteaza teoria ministrului Justitiei conform careia procurorii nu pot ancheta hotarari ale guvernului, facand referire la modul in care a fost transferat lacul Belina din proprietatea statului.
„Ministrul Justitiei are dreptate: procurorii nu verifica legalitatea unei Hotarari de Guvern. Ci procurorii verifica conduita oamenilor care au participat la elaborarea si adoptarea unei Hotarari de Guvern. Daca acestia au incalcat legea penala, vor fi trasi la raspundere”, a notat Cristi Danilet pe Facebook.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat marti ca legalitatea unei hotarari de guvern este verificata de judecatorul specializat in contencios administrativ si nu de catre procuror.
De principiu, hotararile de guvern sunt acte normative infralegale cum se spune, sub lege, in ierarhia actelor normative. Hotararile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. In aceasta ipoteza, ca e hotarare de guvern, ca este un ordin de ministru, verificarea legalitatii actelor normative infralegale se realizeaza de catre instanta de contencios administrativ. 
Stiti ca multe hotarari de guvern au fost atacate la instantele de contencios administrativ, spre a se verifica de catre judecator legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, in opinia mea, legalitatea unei hotarari de guvern nu o verifica procurorul, ci o verifica judecatorul specializat in contencios administrativ”, a spus Toader, intrebat cum comenteaza decizia DNA de a ancheta emiterea unei hotarari de guvern in dosarul „Belina”.

2017-09-24

UDMR: O elevă din Bistriţa a fost agresată la şcoală pentru că vorbea limba maghiară. Instigarea la ură are un preţ mult prea mare Citeste mai mult: adev.ro/owqo89

UDMR a condamnat incidentul în care o elevă din Bistriţa a fost agresată de doi colegi din cauza faptului că vorbea maghiară şi a făcut apel la presă şi politicieni să renunţe la instigări care au scopul de a dezbina cele două comunităţi. 
Într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, reprezentanţii UDMR Bistriţa-Năsăud spun că incidentul a avut loc joi şi că eleva vorbea în limba maghiară cu două colege în momentul în care doi elevi din clasa a VI-a de la secţia română a şcolii au agresat-o verbal şi fizic. 
„O elevă din clasa a V-a a Colegiului Naţional din Bistriţa a fost agresată de doi colegi, joi 21 septembrie, în pauza dintre orele de curs. Eleva vorbea în limba maghiară cu două colege în momentul în care doi elevi din clasa a VI-a de la secţia română a aceleaşi şcoli au agresat-o verbal şi fizic. Mai întâi i-au adresat injurii, apoi au lovit-o cu umbrelele, pe eleva care, de altfel, vorbeşte foarte bine şi limba română. Ulterior, băieţii au recunoscut că i-a deranjat faptul că eleva vorbea în limba maghiară”, se menţionează într-un comunicat.. 
UDMR şi organizaţia UDMR Bistriţa-Năsăud condamnă ferm comportamentul elevilor agresori şi au luat legătura cu părinţii fetei, cărora le acordă tot sprijinul pe parcursul anchetei interne, iniţiată de conducerea şcolii, se arată în comunicatul citat. „Este regretabil faptul că acum, când ne apropiem de centenarul din 2018, în această zonă a comunităţilor dispersate apar astfel de manifestări antimaghiare. De data aceasta într-un oraş în care de altfel românii şi maghiarii convieţuiesc în relaţii paşnice în viaţa de zi cu zi. 
Deşi se cunosc împrejurările în care a avut loc acest incident, considerăm important să specificăm faptul că atât mass media română, cât şi o parte a zonei politice au un anumit rol şi o responsabilitate în ceea ce priveşte provocarea unor astfel de incidente. Pe parcursul ultimelor luni au incitat în permanenţă la ură împotriva comunităţii maghiare, accentuându-se permanent faptul că maghiarii ar reprezenta un pericol pentru România”, mai menţionează sursa citată.

2017-09-17

Eurodeputat: Faptul că 45% din terenurile agricole sunt cumpărate de străini ține de siguranța națională

Eurodeputatul PNL Daniel Buda a lansat duminică, într-o conferință de presă la Cluj-Napoca, un avertisment referitor la vânzarea terenurilor agricole de pe teritoriul României, afirmând că situația în care se află țara noastră ar putea fi privită din perspectiva siguranței naționale.
Parlamentarul european a subliniat că 45% dintre terenurile agricole din România sunt astăzi în posesia unor persoane sau entități străine.
''Am solicitat în raportul depus la PE și votat (...) proceduri unice și condiții unice de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la nivel european și am atras atenția asupra acestei chestiuni prin amendamentele depuse, deoarece apreciez că România se află în momentul de față în fața unei chestiuni care ține de siguranța națională. Faptul că astăzi în România peste 45% din terenurile agricole se află în mâinile străinilor este o chestiune care pe termen mediu și lung ne va afecta în mod neîndoielnic'', a declarat Daniel Buda.
Acesta a subliniat că avertismentul său nu trebuie înțeles ca un îndemn la interzicerea tranzacțiilor de terenuri agricole către străini, deoarece acest lucru ar contraveni tratatelor la care România este parte, dar a menționat necesitatea impunerii unor condiții și a dat, în acest sens, exemplul Franței. Buda a explicat că în această țară,cumpărarea unui teren agricol este condiționată, persoana respectivă fiind nevoită să își demonstreze afinitatea față de zona în care cumpără pământul, să demonstreze că a trăit zece ani în regiune, precum și intenția de a face agricultură.
''Este o măsură contra speculei și de concentrare a terenurilor, așa cum se întâmplă astăzi în România. Din păcate, nici guvernul condus de domnul Cioloș, nici guvernul condus de domnul Tudose nu a reușit să vină cu un proiect de lege coerent cap-coadă, care să reglementeze vânzarea-cumpărarea terenurilor. De aceea îi solicit public domnului Tudose să ne spună care este stadiul acestui proiect pe circuit guvernamental, pentru că el nu este trimis în Parlament. Atrag atenția că orice zi de întârziere nu face altceva decât să ducă la diminuarea suprafeței agricole a României și să îl facă părtaș în același timp la un act prin care se afectează siguranța națională a României'', a mai spus Buda.
Potrivit europarlamentarului PNL, din informațiile pe care le deține, există în România cazuri în care terenul este cumpărat de persoane extra-comunitare care nici nu le cultivă, dar beneficiază de subvenții. Pe de altă parte, a argumentat Daniel Buda, diferite alte entități, de cele mai multe ori provenind din state UE dezvoltate, cultivă terenuri achiziționate în România, cu sume mai mici decât în alte țări, și cu mijloace tehnologice superioare celor pe care și le permit agricultorii români.
Daniel Buda a mai spus că, potrivit raportului menționat, această practică este observabilă în mai multe țări europene, dar că România era des menționată în document ca exemplu ilustrativ pentru ''fenomenul de acaparare a terenurilor''.

Meteorolog: Imaginile radar nu au indicat prezenţa tornadei în niciuna din zonele afectate

Teodora Cumpănașu, meteorolog ANM, a declarat la Digi24 că furtuna din această după amiază a avut efect de distrugere care ar putea fi asociat unei tornade, dar că nu a fost vorba de o tornadă.
Ea a explicat că este puţin probabil ca în următoarele zile să se repete o astfel de situaţie.
„Nu avem elementele şi nici imaginile radar nu au indicat prezenţa tornadei în niciuna din zonele afectate, mai degrabă în general acolo unde efectele au fost deosebite la sol, vântul a fost de cele mai multe ori unidirecţional, este vorba despre curent descendent din nor, odată cu prăbuşirea masei reci către sol.
Poate avea efecte de distrugere la nivelul unei tornade, dar nu confirmăm asta. Nici imaginile din teren nu o vor face”, a declarat la Digi24 Teodora Cumpănaşu, meteorolog ANM.

Germania ne dă lovitura de grație! Nimeni nu se aștepta la așa ceva de la nemți

Anca ANDREI, Redactor șef 14.09.2017
Ziua de ieri a fost una de sărbătoare pentru România din perspectia discursului președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker. Părea că intrarea noastră în spațiul Schengen este mai aproape ca niciodată, dar Germania ne taie rapid aripile.
Thomas de Maiziere, ministrul german de Interne, a afirmat că nu vede pentru România și Bulgaria „nicio posibilitate să intre în spaţiul Schengen”. „Sincer vorbind, mai au un drum lung de parcurs”, a subliniat responsabilul german la sosirea la Reuniunea Consiliului UE pentru justiţie şi afaceri interne.
De asemenea, ministrul german de Finanțe nu a dat șanse nici vreunei accederi prea rapide a României și Bulgarie la zona euro. Statele care intră în zona euro „trebuie să fie capabile să gestioneze o monedă stabilă şi puternică, asupra căreia nu vor putea să intervină cu devalorizări”, a susținut Wolfgang Schaueble, potrivit b1.ro.
Mai tranşant decât Schaueble a fost preşedintele comisiei de finanţe a Uniunii Creştin Sociale (CSU – aliata bavareză a Uniunii Creştin Democrate a cancelarului Angela Merkel), Hans Michelbach, care s-a pronunţat clar împotrivă extinderii zonei euro şi a spus direct că România şi Bulgaria nu îndeplinesc condiţiile pentru a se alătura acestei zone.
Reamintim, că în discursul ținut miercuri de Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene a declarat că printre prioritățile pe care le are în ultimii doi ani de mandat se numără extinderea zonei Schengen și a zonei euro.

LUPTĂTORUL CU MEGA-MOSCHEEA L-A ANUNȚAT PE JEAN-CLAUDE JUNCKER CĂ INTENTEAZĂ PROCES ÎMPOTRIVA COTELOR OBLIGATORII DE REFUGIAȚI Tipărire

http://www.curentul.info/actualitate/18196-luptatorul-cu-mega-moscheea-l-a-anuntat-pe-jean-claude-juncker-ca-intenteaza-proces-impotriva-cotelor-obligatorii-de-refugiati
16 Septembrie 2017 Andrei Paraschiv
Tot mai multe voci avertizează că migranții testează ruta peste Marea Neagră prin România și că există pericolul ca printre ei să se afle teroriști dintre luptătorii ISIS. Fost luptător în patru războaie cu Legiunea Străină, Cătălin Ioan Berenghi inițiatorul procesului colectiv împotriva mega-moscheii a postat pe pagin de Facebook oficială a șefului Comisiei europene că săptămâna viitoare merge la tribunal împotriva cotelor obligatorii de refugiați:
„Constitutia Romaniei !!!
Hai sa vedem daca globalistii progresisti au dreptate cand zic ca Romania este obligata sa primeasca refugiati, Ei sustin ca tratatele internationale incheiate intre Romania si UE in momentul aderarii au prioritate asupra Constitutiei Romaniei. Dar acesta este doar praf in ochi aruncat celor nestiutori. O sa dau citire catorva articole din Constitutie care dovedesc fara doar si poate ca in anumite situatii Contitutia este deasupra oricaror legi si tratate internationale...
Art. 3 – Teritoriul
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
deci aici la pct 4 specifica clar ca nu pot fi stramutate populati pe teritoriul Romaniei ....dar exista si tratate internationale
Art. 11 – Dreptul internaţional şi dreptul intern
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Upsss .....pai consider ca ocuparea teritoriului este anticonstitutionala si avem aici reglementarea
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
revizuirea a Constitutiei pe acest domeniu nu am vazut ....si ar da foc la valiza :))
sa mergem mai departe ......
Art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
deci zice ca legile internationale au prioritate cu EXCEPTIA cazului in care noi avem legi mai favorabile.
Pai mai favorabila lege in Constitutie in care spune clar si negru pe alb ca sunt interzise stramutare de populatii pe teritoriul patriei ce mai vreti ???
Deci legea constitionala fiind mai favorabila are prioritate..........
mergem mai departe:
Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
Da, dar cu conditia ca aceste legi sa fie aliniate cu legile europene. In caz contrar ele trebuiesc REVIZUITE ceea ce in Constitutia Romaniei nu sa facut.
Concluzie:
Cat ar vrea globalistii -progresisti sa ne bage pe gat acesti migratori acest fapt este ANTICONSTITUTIONAL. Si drept urmare guvernantii care introduc aceste populatii pe teritoriul Romaniei incalca flagrant Constitutia tarii.
Avem tot dreptul sa tragem la raspundere organele abilitate care nu respecta legile tarii, Constitutia Romaniei !!!!!” i-a scris Berenghi șefului Comisiei Europene.

STRASBOURG, discursul lui Jean-Claude Juncker - Unitate. o monedă unitară si un președinte.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a prezentat miercuri viziunea pentru o Uniune Europeană mai unificată și mai responsabilă din punct de vedere politic după Brexit, care ar combina președințiile Comisiei și Consiliului, va completa zona euro și va împinge blocul în general să facă "un salt democratic" în mod unison și cu o singură viteză.
Vorbind într-un mod profund personal, adresat Parlamentului European la Strasbourg, Juncker a cerut organizarea unui summit special în România, după ce Marea Britanie va părăsi UE la sfârșitul lunii martie 2019, unde liderii vor transforma guvernarea UE prin combinarea primelor două președinții într-un singur post, care va fi completat printr-o campanie electorală.
A fost o propunere remarcabilă, dat fiind că UE este adesea batjocorită ca o birocrație care adaugă doar președinții. În prezent, acesta are cinci: Comisia; Consiliu; Parlament; Banca Centrală Europeană; și Eurogrup. Viziunea lui Juncker ar lăsa doar trei, punând responsabilitatea pentru zona euro cu un vicepreședinte al Comisiei care acționează efectiv în calitate de ministru al economiei și finanțelor.
Propunând combinarea primelor două locuri de muncă la Bruxelles, Juncker a subliniat că nu va candida pentru un al doilea mandat la Comisie în 2019 și că nu critică președintele Consiliului, Donald Tusk, al cărui al doilea și ultimul mandat se încheie în acel an.
"Europa ar funcționa mai bine dacă am merge la președinții Comisiei Europene și a Consiliului European", a declarat Juncker, adăugând că "Europa ar fi mai ușor de înțeles dacă un căpitan va conduce nava. A avea un singur președinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, atât ca uniune a statelor, cât și ca uniune a cetățenilor ".
"Prin gros și subțire, nu mi-am pierdut niciodată dragostea față de Europa" - Jean-Claude Juncker
Apelul lui Juncker de a revedea conducerea UE, la mai puțin de un deceniu după crearea președinției independente a Consiliului, riscă să fie văzut ca o apucare de putere - pentru Comisie, dacă nu pentru Juncker personal - și, prin urmare, respinsă de liderii naționali, o rivalitate interinstituțională feroce între Comisie și Consiliu.
Într-adevăr, propunerea sa a lovit rezistență imediată. "Să nu amestecăm roluri și competențe", a declarat prim-ministrul danez Lars Løkke Rasmussen într-un răspuns rapid. "Aveți nevoie de @ eucoprezident ca voce a statelor membre."
Discursul lui Juncker a câștigat note mari, cel puțin printre ascultătorii pro-UE, pentru faptul că a fost îndrăzneț și în perspectivă și cu accent deosebit pe multe din prioritățile cheie ale blocului. Iar prioritatea pe care i-au pus Juncker și echipa sa, inclusiv o campanie de publicitate majoră, a ieșit din convingerea că acesta a fost momentul pentru a începe să-și modeleze moștenirea și să pună o amprentă durabilă asupra Europei.
Cu toate acestea, există o șansă bună ca multe din planurile sale să nu meargă nicăieri sau să fie reduse
Ca și în cazul tuturor deciziilor importante ale UE, cea mai mare parte a viziunii lui Juncker - inclusiv apelul său la o schimbare de la unanimitatea necesară pentru luarea unor decizii importante la nivelul UE - va necesita aprobarea unanimă a liderilor UE. Și unii oficiali veterani au declarat că nu au detectat niciun apetit pentru tinkering cu sistemul delicat de controale și balanțe stabilit de Tratatul de la Lisabona în 2009.
"Partenerii din întreaga lume se alătură ușii noastre pentru a încheia acorduri comerciale cu noi" - Jean-Claude Juncker
"Liderii au arătat clar în Bratislava și cel mai recent în Roma că doresc ca UE să răspundă preocupărilor cetățenilor și să nu se distragă prin dezbateri instituționale", a afirmat un oficial de rang înalt al UE, referindu-se la recentele reuniuni ale Consiliului.
După cum a devenit tradiția sa, Juncker a ținut discursul în engleză, franceză și germană, iar în acest an a oferit un plan detaliat de politică pentru ultimii doi ani de mandat, în care speră în mod clar să-și modeleze moștenirea. El a prezentat, de asemenea, propriul răspuns la dezbaterea privind viitorul Europei, pe care Comisia a început-o într-o lucrare albă la începutul acestui an.
Cartea albă a oferit cinci scenarii, printre care se numără și o așa-numită "Europă cu mai multe viteze", în care unele țări care doresc o cooperare mai profundă ar putea să o urmeze. Dar Juncker a descris propriul "scenariu al șaselea", care în multe privințe era mult mai ambițios, cu o zonă de monedă unică finalizată și o Europă cu o singură viteză, cu piciorul ferm pe accelerator.
Gros si subtire
Într-una din numeroasele propuneri de politici, Juncker a solicitat împuternicirea procurorului public european, recent creat, cu autoritate să pună în aplicare legi comune împotriva terorismului. Deși nu este deloc clar cum sau chiar dacă o astfel de propunere ar putea fi realizată, a arătat că Juncker intenționează să profite de un rol pentru UE în abordarea uneia dintre prioritățile principale ale cetățenilor din întreaga Europă.
De asemenea, Juncker a cerut deplasarea, în unele cazuri, în special în ceea ce privește politica externă și apărarea, de la unanimitatea necesară în majoritatea voturilor Consiliului ca o modalitate de a accelera luarea deciziilor la nivelul UE. Această propunere, cu toate acestea, a fost probabil să tragă afarărăspunsul quizzic în capitalele naționale, în special în Berlin, asupra faptului dacă deciziile rapide au meritat vreodată să pună în evidență diviziunea dintre țările UE în materie de politică externă.
Prezentându-și viziunea, Juncker, fost prim-ministru de 19 ani al Luxemburgului, și-a proclamat cu tărie expertiza și autoritatea proprie pentru a conduce UE în ceea ce el numea "timpul să trecem de la reflecție la acțiune; de la dezbateri la decizii. "
" Am trăit și am lucrat pentru proiectul european toată viața mea ", a spus Juncker. "Uneori am suferit cu și din cauza Europei și chiar a fost deznădăjduit pentru ea. Prin gros și subțire, nu mi-am pierdut niciodată dragostea față de Europa. Dar, rareori, dragostea este lipsită de durere. "În căutarea unei UE mai unificate, Juncker a solicitat extinderea imediată a zonei de călătorie fără viză Schengen în Bulgaria și România, care rămân în afara unui deceniu de aderare la bloc.
El a cerut, de asemenea, încorporarea Croației în zona Schengen "odată ce îndeplinește toate criteriile".
În timpul președinției sale, Juncker sa luptat cu diviziunea din ce în ce mai mare dintre Europa de Est și Europa de Vest și a folosit discursul său pentru a încerca să pună capăt acestui decalaj. Mai degrabă decât să pună în pericol Polonia, care sa confruntat în mod repetat cu Bruxelles în ultimele luni cu privire la schimbările sistemului său judiciar, Juncker a făcut proiecții puternice altor țări estice

Autonomia teritorială este LEGALĂ și în state NAȚIONALE și UNITARE – conform documente ONU, OSCE, CE

16. 09. 2017
UNLogoIn Romania de dupa 1989 s-a inventat, intretinut si propagat mitul respectiv minciuna, conform carora, autonomia conferita unui minoritati etnice (sau unei regiuni a tarii) ar insemna “separatism” (adica o miscare de ‘rupere de la trupul tarii’) si ca ar fi incompatibila cu caracterul “national si unitar” al statului roman, stipulat in articolul 1 al Constitutiei Romaniei. Nu incape dubiu pentru cei informati pe aceasta tema ca cei care se opun unor forme de autonomie, mai ales in favoarea celor aprox. 1,2 milioane de maghiari din Transilvania, o fac deseori neinformat, strident, patriotard sau chiar …retard.
Printre cele mai recente, bizare si chiar instigatoare manifestari anti-autonomie tine, in mod cert, apelul la boicotal benzinariilor MOL al fostului presedinte de stat, Traian Basescu, in urma postarii unor fotografii pe reteaua Facebook de la o asemenea statie de benzina, aratand o banala si, in sine chiar simpatica harta de promovare turistica a Tinutului Secuiesc, pe care se putea vedea conturul regunii in cadrul Romaniei, suprapus peste actualele judete Harghita, Covasna si Mures. In actualul context de tensionari interetnice artificiale (vezi cazul provocarii esuate de la magazinul KAUFLAND Odorheiu Secuiesc, in 31. 08. 2019)
Cum se prezinta realitatea, foarte pe scurt, din punct de vedere legal, constitutional? In ciuda faptului ca subiectul starneste patimi si dispute POLITICE in mai multe state (de regula centraliste, etnocratice) din Europa si din lume – mai ales datorita pericolului (aparent sau real) ce se asociaza cu statutele de autonomie, conferite unor etnii sau regiuni, creand impresia gresita ca ar fi vorba de chestiune ce ar intra in competenta EXCLUSIVA a fiecarui stat in parte, drepturile minoritatilor nationale, printre care si autonomia, fac obiectul mai multor documente ale unor tratate sau institutii internationale la care Romania a aderat – cu drepturi si obligatii depline: ONU, CSCE, CE (vezi art. 12, 12, 20 ale Constitutiei Romaniei).
Citind si analizand cateva dintre documentele cheie ale acestor organisme de dept international, putem constata ca ele fac referire explicita si pozitiva la diferitele forme de autonomie teritoriala, culturala, locala resp. la statute speciale pentru apararea existentei si drepturilor minoritatilor etnice. Nu este loc in aceasta postare pentru elucidarea relatiei complexe intre dreptul la autodeterminare al popoarelor (mai generoase) si drepturile conferite asaziselor minoritati nationale (mai limitate) – se poate constata insa ca exista interpretari si tendinte favorabile ce admit, in anumite conditii, invocarea dreptului la autodeterminare interna si externa si unor grupuri apartinand minoritatilor nationale.
Cum se va arata mai jos, perceptia si abordarea EXPLICIT NEGATIVA, DOGMATICA din Romania, cu privire la formele de autonomie, ESTE IN CONTRADICTIE cu POZITIILE EXPLICIT POZITIVE, exprimate in cadrul Consiliului Europei (CE), Organizatie Natiunilor Unite (ONU) si a Conferintei/Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE/OSCE). Din contra, unele documente CE sustin chiar ca statutele speciale sau de autonomie SUNT COMPATIBILE cu UNITATEA NATIONALA si cu formele unitare de organizare statala. Mai mult, autonomiile pot contribui la stabilitatea si integritatea teritoriala a statelor, prin eliminarea unor surse de potential conflict etnic din interiorul acestuia.
Mai jos o scurta enumerare a documentelor, cu citarea unor pasaje explicite. Important: Este vorba, de regula, de documente cu caracter de RAPORT, RECOMANDARE – fara caracter explicit obligatoriu (ius cogens). Intrepretate insa prin filtrul unor CARTE, PACTE sau TRATATE internationale ce impun semnatarilor respectarea drepturilor omului, de care tin, in mod explicit, si drepturile minoritatilor nationale, putem AFIRMA CU CERTITUDINE ca respectivele recomandari si rapoarte DESCHID CALEA ROMANIEI pentru implementarea unor asemenea forme de AUTONOMIE/autoguvernare.
Mai mult: Nu gresim daca afirmam ca, in baza Constitutiei sale – vezi art. 20/1, ce acorda prioritate reglementarilor internationale in caz de neconcordanta cu cele interne – Romania are chiar …OBLIGATIA sa puna in practica solutii specifice membrilor unei minoritati etnice pentru realizarea drepturilor omului, din care fac parte si drepturile minoritatilor etnice – solutii ce incud si autonomiile de diferite tipuri.
Ce se intampla daca Romania NU isi schimba pozitia in chestiunea autonomiilor? In esenta …NIMIC – cel putin teoretic si pe moment – asa cum nici in ultimii 27 de ani de dupa Revolutie nu s-a intamplat nimic. Dar lucrurile NU sunt deloc atat de simple si batute in cuie, cum lasa sa inteleaga atitudinea oficiala transanta a guvernelor romanesti (sau ale altor state centraliste/etnocratice). Despre asta insa intr-o postare viitoare, ca sa nu incurcam subiectele AUTONOMIE si AUTODETERMINARE.
Iata mai jos lista textelor ce fac referire pozitiva la autonomia (teritoriala, culturala, locala) sau chiar recomanda aceasta ca solutie pentru asigurarea exsitentei minoritatilor nationale – a se vedea mai ales doc. nr. 2, 3. 5, 9, 10, 11, 12. In texte vati gasi, hasurata, articolele in cauza.
Article 7 Everyone has the right, individually and in association with others, to develop and discuss new human rights ideas and principles and to advocate their acceptance.”
………………………………………………………………….
CITATE CHEIE:
1. (CARTA DE LA PARIS – 1990)
We affirm that the ethnic, cultural, linguistic and religious identity of national minorities will be protected and that persons belonging to national minorities have the right freely to express, preserve and develop that identity without any discrimination and in full equality before the law.
2. (REPORT OF THE CSCE MEETING OF EXPERTS ON NATIONAL MINORITIES, GENEVA – 1991)
They recognize that such measures, which take into account, inter alia, historicl and territorial circumstances of national minorities, are particularly important in areas where democratic institutions are being consolidated and national minorities issues are of special concern.
Aware of the diversity and varying constitutional systems among them, which make no single approach necessarily generally applicable, the participating States note with interest that positive results have been obtained by some of them in an appropriate democratic manner by, inter alia:
 advisory and decision-making bodies in which minorities are represented, in particular with regard to education, culture and religion;
 elected bodies and assemblies of national minority affairs;
 local and autonomous administration, as well as autonomy on a territorial basis, including the existence of consultative, legislative and executive bodies chosen through free and periodic elections;
 self-administration by a national minority of aspects concerning its identity in situations where autonomy on a territorial basis does not apply;
 decentralized or local forms of government;
 bilateral and multilateral agreements and other arrangements regarding national minorities;
3. (COMMENTARY OF THE WORKING GROUP ON MINORITIES TO THE UNITED NATIONS DECLARATION ON THE RIGHTS OF PERSONS BELONGING TO NATIONAL OR ETHNIC, RELIGIOUS AND LINGUISTIC MINORITIES – 2005)
While the Declaration does not provide group rights to self-determination, the duties of the State to protect the identity of minorities and to ensure their effective participation might in some cases be best implemented by arrangements for autonomy in regard to religious, linguistic or broader cultural matters. Good practices of that kind can be found in many States. The autonomy can be territorial, cultural and local, and can be more or less extensive. Such autonomy can be organized and managed by associations set up by persons belonging to minorities in accordance with article 2.4.
4. (Recomandarea nr. 1201 cu referire la un protocol adi ţional la Convenţia European ă a Drepturilor Omului, privind drepturile persoanelor apar ţinând minorit ăţilor naţionale – 1993)
Art. 11: În regiunile unde sunt majoritare, persoanele apar ţinând unei minorităţi naţionale au dreptul
de a dispune de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice si teritoriale specifice si conforme cu legislaţia naţională a statului.
5. (ADUNAREA PARLAMENTAR Ă A CONSILIULUI EUROPEI - Recomandarea No. 1735/ 2006 - Conceptul de „naţiune”
(…)direcţia generală de evoluţie a statului-naţiune este către transformarea, de la caz la caz, dintr-un stat pur etnic sau etnocentric într-unul civic şi dintr-un stat pur civic într-unul multicultural, unde anumite drepturi sunt recunoscute, nu doar persoanelor fizice, dar şi comunităţilor culturale şi naţionale.
6. (Recommendation 43 (1998) on territorial autonomy and national minorities) Considering that the principle of subsidiarity takes concrete form in the recognition and the institution of territorial autonomy, which may consist in local or regional selfgovernment; 
Bearing in mind the fact that the concept of territorial autonomy does not necessarily imply that the powers assigned to a particular level of government – local, provincial or regional – are the same, but that, in relation to the same level of self-government, powers may be distributed differently in accordance with economic, geographical, historic, social, cultural and linguistic requirements;
Affirming that the use of the subsidirity principle to assist in solving the problem of national minorities is not detrimental to the unity of the state, but should be an opportunity to strengthen that state’s cohesion and solidarity, while, at the same time, having regard to the growing interdependence within national populations and the peoples of Europe;
7. (Recommendation 70 (1999) on local law/special status – 1999)
7. Under certain circumstances, special status may provide appropriate protection for regional and minority cultures;
8. This type of status, introduced specifically for a particular part of the territory of a state, can be incorporated into the traditional forms (federal, regional, or unitary) of territorial organisation of states ;
9. It is possible to provide for the setting up of territorial authorities that would bring together the members of minority groups within administrative sub-divisions, enabling them to be more effectively protected;
10. The recognition of special status is an appropriate response by states to the existence of specific cultural, historical or geographical situations in part of their territory ;
11. The granting of special status is a means of ensuring, on the one hand, that cultural diversity within a state is not considered a threat to the state and, on the other hand, that the state is not perceived as a threat by every minority living on its territory ;
12. The existence of forms of special status reflecting specific requirements in terms of the values involved can be compatible with the rules of ordinary law and lead to greater integration than that produced by uniform or symmetrical unitary systems ;
13. Where they exist, these forms of special territorial autonomy remain compatible with the unity of the state and may also help to preserve its territorial integrity;
14. The existence of local law or forms of special status is not at variance with the principle of  quality provided it is designed to take due account of a particular situation and differences which need to be respected;
15. The process of European integration has highlighted the need to counterbalance the trend towards  legislative standardisation with greater consideration for the particular situations experienced by certain population groups;
16. The existence of different forms of special status in a number of European states has demonstrated that it is possible and feasible to manage the differences within a state through legislation without undermining that state’s unity and coherence;

quod erat demonstrandum
Hans Hedrich, politolog, activist civic

2017-09-16

NASA a identificat o barieră de proporții colosale care înconjoară Pământul

https://playtech.ro/2017/nasa-identifica-o-bariera-de-proportii-colosale-care-inconjoara-pamantul/
NASA identifică o barieră de proporții colosale care înconjoară Pământul, iar testele au confirmat că aceasta este creată de om și are un efect asupra vremii din spațiu.
Asta înseamnă că acțiunile noastre de pe Pământ nu ne afectează doar planeta în care locuim, ci are efecte și asupra spațiului. Partea bună este că în ciuda rezultatelor negative pe care activitățile noastre le au asupra Pământului, bula imensă pe care am creat-o pare să lucreze în favoarea noastră.
În mod normal, Terra este înconjurată, în mod normal, de două centuri de radiații Van Allen. Cea interioară, mai apropiată, se întinde de la o suprafață de 640 la cea de 9,600 de kilometri de suprafața Pământului, în timp ce cea exterioară ocupă o altitudine de 13,500 până la 58,000 de kilometri. Însă ceea ce i-a intrigat pe cercetători este că probele spațiale au detectat și o a treia centură, de frecvențe joase, care le-a îndepărtat pe celelalte două de suprafața planetei, potrivit Science Alert.
Partea bună este că această barieră poate ține la distanță radiațiile solare periculoase. Deși face un bine sănătății noastre și a Pământului, ea are un efect și asupra spațiului. NASA a confirmat că existența ei poate influența cum și unde se deplasează anumite particule din spațiu. Cu alte cuvinte, mulțumită frecvențelor foarte joase, am reușit să dăm naștere unei clime spațiale.
Unul dintre cercetători, pe nume Dan Baker, caracterizează această centură prin intermediul sintagmei „barieră impenetrabilă”. Și, se pare, că această bulă protectoare, de frecvențe joase, este probabil cea mai bună influență pe care o avem asupra spațiului care înconjoară Pământul, și în mod cert nu este singura. Ne-am lăsat amprenta asupra planetei încă din secolul al XIX-lea, dar mai ales în ultimii 50 de ani, când exploziile nucleare au luat amploare, creând treptat aceste centuri de radiații care înconjoară Terra.
Astfel, dacă vă îngrijorați că viața pe Pământ este greu de identificat din spațiu și că extratereștrii nu vor ști unde să ne caute, ei bine, din câte se pare, există suficient de multe indicații dacă știi unde să le cauți.

2017-09-15

Banca Transilvania va prelua Bancpost până la sfârşitul lunii octombrie

15 septembrie 2017, Afrodita Cicovsch
Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua instituţie de credit după active de pe piaţa românească, a anunţat vineri Bursa de Valori Bucureşti (BVB) că negocierile privind preluarea Bancpost vor continua, urmând ca obţinerea tuturor aprobărilor şi parcurgerea tuturor etapelor necesare preluării să fie terminate până la sfârşitul lunii viitoare. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Topul celor mai valoroase branduri româneşti. Care sunt acestea Banca Transilvania şi-a majorat capitalul social cu 695 milioane lei..... „Banca Transilvania informează investitorii că negocierile privind achiziţia Bancpost continuă. Detalii privind rezultatul negocierilor vor fi comunicate după parcurgerea etapelor necesare şi obţinerea aprobărilor. Finalizarea negocierilor este estimată la finalul lunii octombrie a.c.”, arată Banca Transilvania, într-un comunicat transmis vineri BVB. Banca Transilvania are o capitalizare de 9,76 miliarde lei.Catalogată drept a doua instituţie de credit după active de pe piaţa românească, BT a înregistrat în primul semestru al acestui an un profit net de 496,06 milioane lei (circa 109 milioane euro), în creştere cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în ciuda scăderii veniturilor operaţionale. Activele băncii au ajuns la jumătatea acestui an la 53,24 miliarde lei (11,7 miliarde euro), în creştere cu 2,8% faţă de nivelul înregistrat în decembrie 2016, scrie news.ro. Anul trecut, Banca Transilvania a depăşit în premieră BRD şi a urcat pe poziţia a doua în clasamentul băncilor româneşti după valoarea activelor, în urma BCR, care a rămas liderul pieţei. La jumătatea anului, distanţa dintre Banca Transilvania şi BRD a crescut, în condiţiile în care BRD a afişat active de 51,54 miliarde lei (11,3 miliarde euro) la finalul lunii iunie. Veniturile din dobânzi ale Băncii Transilvania au scăzut în primul semestru cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, la 989,3 milioane lei, în timp ce veniturile din comisioane au urcat în acelaşi interval cu 12,7%, la 273,9 milioane lei. Banca avea, la finalul lunii iunie, un portofoliu de credite acordate clienţilor de 28,74 miliarde lei, în creştere cu 5,6% faţă de decembrie 2016. Creditele neperformante erau la nivelul de 8,1% la finalul lunii iunie. În 2016, banca a înregistrat un profit net de 1,23 milioane lei (273,3 milioane euro), în scădere cu 49% faţă de anul precedent, în condiţiile în care în 2015 înregistrase un câştig din achiziţia Volksbank, de 1,65 miliarde lei, nerepetabil ulterior. Banca Transilvania (TLV) are un acţionariat divers, care include investitori instituţionali şi oameni de afaceri din Cluj. Bancpost, cu active totale de 2,8 miliarde de euro, are o reţea de 147 de sucursale în România, care este una dintre cele mai mari pieţe ale Eurobank din afara Greciei.

2017-09-14

Romania, aliata cu Ungaria, Grecia si Bulgaria intr-un protest oficial fata de interzicerea invatamantului in limba minoritatilor

HotNews.ro  14 septembrie 2017, 
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a trimis o scrisoare impreuna cu omologii sai din Ungaria, Bulgaria si Grecia catre ministrul ucrainean de Externe prin care isi exprima "îngrijorarea și profundul regret" fata de adoptarea in Parlamentul de la Kiev a unei legi care ar impedica, de facto, invatamantul in limbile minoritatilor. 
Scrisoarea a fost trimisa si secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, și inaltului comisar al OSCE pentru minorități naționale, Lamberto Zannier, potrivit unui comunicat al MAE.
Alaturi de Teodor Melescanu, scrisoarea a fost semnata de Ekaterina Zakharieva (ministruld e Externe al Bulgariei), Nikos Kotzias (ministrul de Externe din Grecia) și Péter Szijjártó (ministrul de Externe din Ungaria).
Scrisoarea face apel la autoritățile ucrainene pentru gasirea de măsuri concrete/soluții pentru invatamantul in limba minoritatilor.

2017-09-13

Igor Dodon, declaraţii ŞOC: „O parte din România „e Ungaria”, alta „e Moldova…”

https://extranews.ro/igor-dodon-declaratii-soc-o-parte-din-romania-e-ungaria-alta-e-moldova/
O parte a României „este Ungaria”, iar o altă parte „este Moldova”. Aceasta este afirmația președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, făcută cu ocazia vizitei pe care o efectuează în aceste zile la Moscova.
În cadrul unei conferințe de presă, acesta a vorbit despre relațiile pe care Republica Moldova le are cu România, manifestându-și nemulțumirea față de tendințele unioniste de la Chișinău, dar și pentru că între cele două state nu există un tratat de frontieră.
El a pledat pentru lichidarea organizațiilor unioniste din Republica Moldova, menționând că în România „cei care au pledat pentru reunirea Moldovei istorice” au fost interziși, întrucât „o jumătate din România este Moldova, din punct de vedere istoric”.
Ulterior, el a continuat ideea, dând și exemplul Transilvaniei.
În România acele organizații care promovează ideea că o parte a României este Ungaria, deoarece Transilvania, o altă parte este Moldova, aceste organizații au fost interzise. De ce la voi asta nu se poate, dar la noi e posibil?”, a menționat Dodon.
Amintim că președintele moldovean a primit cadou de la omologul său rus, Vladimir Putin, o hartă veche, a Moldovei Medievale. Dodon a menționat că acesta este un „cadou interesant”, scrie independent.md.

2017-09-11

Diaspora despre amenzile impuse de ANAF daca nu depun chestionarul de rezidenta: O masura absurda de razbunare impotriva romanilor plecati din tara

N.O. HotNews.ro 10 septembrie 2017
Federatia asociatiilor de romani din Europa ii cere prim-ministrului Mihai Tudose anularea amenzilor fiscale pentru romanii din diaspora si dublei impozitari, pentru ca formularul birocratic "da batai de cap" si tocmai "din cauza proastei organizari a tarii" au plecat oamenii din tara. Totodata aceasta considera ca "masura premeditata" este un act "absurd de razbunare" fata de milioanele de romani din diaspora.
Diasporenii au spus ca depunerea chestionarului de rezidenta, incepand de la 1 ianuarie 2018, inainte de a pleca din tara pentru mai mult de sase luni si amenzile pe care le risca daca nu se supun masurii fiscale este o "masura premeditata si absurda de razbunare impotriva milioanelor de romani din diaspora".
Potrivit acestora, "toti cei din afara au plecat tocmai din cauza proastei administrari a tarii si a coruptiei clasei politice. Daca prim-ministrul Tudose nu tine cont de drama acestor oameni siliti sa traiasca departe de cei dragi si sa presteze munci inferioare pregatirii lor, ne asteptam sa aiba in vedere macar interesul pentru atragerea uriaselor sume care pot contrinui la stabilitatea exercitiului bugetar. In ultimii 10 ani romanii din afara au trimis acasa in jur de 55 miliarde de euro".
"Mi se pare o strategie total eronata din partea guvernului. Credem ca statul roman ar trebui mai degraba sa se ingrijoreze de numarul urias al romanilor plecati si de fapul ca ei nu mai vor sa se intoarca: suntem pe locul doi in lume privind numarul persoanelor plecate din tara, dupa Siria. Este inadmisibul daca prin astfel de tertipuri cu formulare tainuite isi propun autoritatile noastre sa contracareze faptul ca in fiecare ora pleaca 9 adulti care nu se vor mai intoarce in tara, in foarte putin timp in Romania nu va mai avea cine sa lucreze.
Este inadmisibil unde s-a ajuns. De vreo 5 ani tot circula vesti ca Statul Roman urmeaza sa impoziteze inca odata in tara veniturile romanilor din diapora, chiar daca acestia platesc impozit in tarile unde lucreaza. Iata ca astazi o parte din aceste zvonuri a devenit realitate", a declarat Daniel Tecu, presedintele FADERE.
REFERINTE
Romanii plecati in strainatate mai mult de sase luni risca amenzi daca nu anunta in prealabil ANAF-ul


Romanii plecati in strainatate mai mult de sase luni risca amenzi daca nu anunta in prealabil ANAF-ul
N.O. HotNews.ro  9 septembrie 2017, 
Sigla ANAF
Foto: ANAF
Romanii care pleaca din tara pentru o perioada mai mare de sase luni, incepand cu 1 ianuarie 2018, risca amenzi cuprinse intre 50 si 100 de lei, daca nu depun chestionarul de rezidenta fiscala in prealabil, relateaza stiripesurse, citand avocatnet.ro.
Cei care nu depun chestionarul de rezidenta fiscala risca amenzi cuprinse intre 50 si 100 de lei, conform Ordonantei Guvernului nr. 30/2017.
Obligatia vizeaza orice persoana fizica ce sta in Romania si pleaca mai mult timp din tara, indiferent de motiv (munca, studii etc.). Totusi, prin exceptie, chestionarul nu trebuie depus de catre romanii care lucreaza in strainatate ca functionari sau angajati ai statului roman.
"Chestionarul pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la plecarea din Romania", al carui model este anexat articolului, trebuie completat in doua exemplare. Unul trebuie transmis prin posta, cu confirmare de primire, sau trebuie depus la registratura unitatii fiscale competente, in timp ce altul se pastreaza. Totodata, chestionarul poate fi transmis si electronic.
Documentul trebuie inregistrat la unitatea Fiscului din raza domiciliului cu 30 de zile inainte de plecarea din Romania. Practic, acest lucru se face pentru ca autoritatile sa decida daca persoana in cauza trebuie scoasa sau mentinuta in continuare in evidentele fiscale romane.

Vladimir Putin se declara de acord cu prezenta Castilor Albastre ale ONU in estul rebel al Ucrainei

R.M. HotNews.ro 11 septembrie 2017, 
Vladimir Putin
Foto: en.kremlin.ru
Vladimir Putin s-a declarat luni favorabil pentru amplasarea unei forte ONU care sa protejeze observatorii ONU in intregul est rebel al Ucrainei, si nu doar pe linia de demarcatie, asa cum sugerase anterior, scrie AFP.
O astfel de amplasare "poate avea loc nu doar pe linia de demarcatie dupa retragerea fortelor si materialului militar al celor doua tabere, dar si in alte locuri unde observatorii OSCE isi conduc inspectiile", a declarat presedintele rus, intr-o convorbire telefonica cu cancelarul german Angela Merkel, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Saptamana trecuta, presedintele rus s-a declarat pentru prima oara favorabil amplasarii de Casti Albastre pentru a asigura securitatea observatorilor Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) in estul Ucrainei, o cerere veche a Kievului.
Intr-un comunicat, Cancelaria germana a precizat ca Angela Merkel a abordat acest subiect cu Putin, "subliniind ca modificari in mandatul (ONU) sunt necesare".
"Presedintele Putin a reactionat de maniera pozitiva si s-a declarat de acord pentru ridicarea limitarii in ceea ce priveste amplasarea misiunii ONU doar pe linia de contact", a adaugat cancelaria germana.
Propunerea presedintelui rus necesita insa ca fortele celor doua tabere si materialele militare sa fie retrase de pe linia de demarcatie, o conditie a acordurilor de pace de la Minsk semnate in februarie 2015 dar departe de a fi respectate in prezent.
Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a apreciat saptamana trecuta, dupa prima propunere a lui Putin, ca o misiune de mentinere a pacii ar permite un "avans", formuland insa si conditii.
Printre acestea, amplasarea Castilor Albastre "pe intreg teritoriul ocupat, inclusiv partea necontrolata (de Kiev) a granitei ruso-ucrainene" si absenta soldatilor rusi din misiunea ONU.
Conflictul dintre armata ucraineana si rebeli - sustinuti militar de Rusia - s-a soldat cu peste 10.000 de morti in trei ani si jumatate.

2017-09-03

Redăm comunicatul integral remis DIGI24 de Kaufland România:

„Cu privire la cazul care a avut loc în Odorheiu Secuiesc, în data de 31 august 2017, compania Kaufland România transmite următoarele precizări:
Regretăm atitudinea angajatei din cadrul magazinului din Odorheiu Secuiesc. Este un comportament de care ne dezicem, Kaufland având o serie de principii care pun respectul față de clienți și amabilitatea pe primul loc.
Vă asigurăm că, potrivit procedurilor interne ale companiei, am demarat deja o investigație și vom lua toate măsurile pentru a evita pe viitor astfel de situații, inclusiv introducerea cursurilor de limba română. Subliniem că, potrivit legii, eventualele măsuri care vor fi decise vor fi confidențiale, deoarece țin de relația angajat-angajator, respectând astfel dreptul la viața privată.
În acest moment, ca urmare a primelor noastre investigații, venim cu o serie de precizări care să contureze contextul în care s-a realizat filmarea.
La ora la care a avut loc discuția filmată la punctul Grill (9:47), programul de lucru cu clienții nu începuse încă, angajata fiind implicată în sarcinile obișnuite de pregătire pentru deschiderea oficială de la ora 10.00. Din acest motiv, casa de marcat nu era încă operațională, iar aceasta nu a putut încheia procedura de încasare, neputând servi astfel clientul și restituindu-i suma.
De asemenea, din imaginile surprinse de camerele de supraveghere din parcare, reiese că autorului filmului i s-a comunicat orarul de funcționare în prealabil.
Acesta a venit la punctul Grill într-un interval de 16 minute de trei ori, înainte de începerea programului, în intervalul 9:31 – 9.47, purtând discuții cu angajata.
Încă de la prima vizită, care a durat aproximativ un minut (de la ora 9:31:25 până la ora 9:32:27), clientului i s-a comunicat că programul de lucru nu începuse încă la acea oră și din acest motiv nu putea fi servit. Cu toate acesta, el a revenit a doua oară la ora 9.37 și apoi a treia oară la ora 9.47, când a pornit camera de filmat, înregistrând o reacție ca urmare a unor interacțiuni anterioare.
Autorul filmului a omis să precizeze ca filmarea dată publicității este în fapt a treia discuție cu angajata noastră.
Cu toate acestea, nu tolerăm un astfel de comportament în relația cu un client în niciunul din magazinele noastre din țară, indiferent de regiune și vom lua măsuri conform regulamentului intern.”

2017-09-02

O unguroaică acră și un român care chiar asta caută. Ioooi...

Sabin Gherman ,  02 septembrie 2017
Știrea, până la urmă, nu-i știre: o vânzătoare a refuzat/n-a fost în stare să servească un client. Cuuum, doar atât, o vânzătoare, un client și gata? Cum să fie doar atâta când noi românii și noi maghiarii musai/muszaj să ne ascuțim deja coasele?
Da, doar atât. De ce de la ”atât-ul” ăsta încolo se fabulează? În primul rând, la câte date sunt până acum (filmuleț trunchiat, lipsa unei reacții a vânzătoarei implicate, dar și – pe de altă parte – comunicatul Kaufland care pare să recunoască incidentul), avem de-a face cu un angajat ciufut și cu un client fericit că a găsit în sfârșit o mutră acră. Întrebare: crezi că femeia asta, care oricum la prima vedere n-are ce căuta la tejghea, îi servește pe ceilalți, odorheieni, cu zâmbetul pe buze? – dacă te uiți atent, și fetele vorbitoare de maghiară au parte de aceeași indiferență.
Altă chestiune: spui că vii din București (deși accentul de ardelean te trădează) să verifici legenda cu kenyer și pâine; vezi că aia de după tejghea te ignoră și tu-i dai înainte cu ”nu mă servești pentru că-s român?”, vrând să sugerezi că insistența ta e o confirmare? Păi aveau bătrânii noștri – români – o vorbă înțeleaptă: ce cauți, aia găsești. Ți-a trecut prin cap vreun moment că femeia aia nici nu avea chef de muncă și nici nu merita locul ăla de muncă? Sau încă mai crezi că în țara asta sunt doar servicii de 5 stele, doar în Secuime s-au retras ăi mai ciufuți dintre comercianți?
Hai să mergem pe litoral să vedem câți zâmbesc după tejghea și câți îți trântesc marfa pe cântar de parcă i-ai trezit din somn? Crezi că au ceva cu etnia ta? Uite, eu nu mai calc în Billa de când o vânzătoare, româncă, m-a luat cu aceeași ciufutoșenie – să zic acuma că în Cluj românii nu pot cumpăra de la români? Plus: oare de ce-ți dă banii înapoi? Și oare de ce-ai tăiat din filmuleț? – că se presupune c-ai vrut să scoți adevărul-adevărat la iveală. Întrebări fără răspuns, că s-a pornit balamucu’.
De spus foarte clar: dacă s-a întâmplat cum spune ”bucureșteanul”, e o chestiune care trebuie amendată urgent, au de pierdut ambele comunități, română și maghiară, împreună. La fel de clar însă: dacă totul e o făcătură, și asta va trebui amendat urgent, din aceeași rațiune a comunităților perdante. Plus: eu încă aștept și părerea femeii, altera pars care lipsește. Premisă: uscături există peste tot, nu s-au inventat încă națiunile de îngeri.
Dar: cauzele alea adânci nu vin de la oamenii simpli, nici de la vânzătoarea ajunsă spaima națiunii și nici de la ”bucureșteanul”-salvator al aceleiași națiuni; iar despre cauze trebuie vorbit, că-s prea mulți sateliți artificiali, dintr-ăia ce declamă aiureli pe care partidele mari n-au curaj să le spună, dar le acceptă tacit. Când tu, ca agitator secui, l-ai ”spânzurat” pe Avram Iancu, n-ai făcut decât să dinamitezi ideea de bună conviețuire – asta pe lângă imensul deserviciu provocat chiar comunității tale secuiești. Când tu, agitator român, te-ai dus în Secuime să le dai cu sîc celor de-acolo – de obicei, de 15 martie, ziua în care naționaliștii români își amintesc de România - te-ai luat de mânuță cu geamănul tău, agitatorul secui. Cine câștigă?
O să spună unii: da’ de ce să nu mărșăluim cu steaguri și tot felul în Secuime, că-i pământ românesc, că dacii, că întâietatea. Păi hai să facem un exercițiu: vii de la serviciu, deschizi televizorul și, pfuaaai, hai nevastă repede să vezi și tu breichingniuzu’: ”Sute de unguri au mărșăluit prin cartierul bucureștean Berceni. Îmbrăcați în costume de honvezi, maghiarii le-au reamintit bucureștenilor că groful Miklos Bercsenyi e cel care a pus piatra de temelie a cartierului. Manifestația s-a desfășurat fără incidente, chiar dacă organizatorii marșului au ținut să amintească în discursuri despre întâietate și drepturi istorice, dar și despre umilințele suportate de maghiarii din Berceni”. 
În Secuime, ioooi, kedves Székely, nézd meg, milyen hírek: ” un maghiar a postat un filmuleț din care reiese că a fost nevoit să-și potolească foamea cu kurtos colacs, negăsind niciun vânzător român dispus să-l servească cu mici și muștar. S-a întâmplat în cartierul bucureștean Berceni, veche vatră de civilizație maghiară, întemeiată de groful Bercsenyi. Urmează teleshopping cu tigăi-minune”.
Dac-ar suna așa o știre, câți n-ar lua foc? Câți n-ar bate clopotele-n dungă, câți n-ar aprinde focuri pe dealuri? Să stăm strâmb și să judecăm drept. Da, e un scenariu absurd și dincolo de absurd, chiar dacă legea fundamentală nu interzice marșurile, fie și ele naționaliste, fie ele ale românilor sau ale maghiarilor. Doar că, dincolo de Constituție, sunt lucruri care nu se fac – așa cum nu se face, ca dinamovist, să agiți spiritele în galeria Stelei. Că ne place sau ba.
Eu tot nu înțeleg de ce unii – câți or fi – musai să le cânte secuilor că ”noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni”, de ce secuii trebuie să se simtă cu musca pe căciulă doar pentru trăiesc într-o zonă compactă, a lor. Nu-i înțeleg nici pe cei – câți or fi – care bat obrazul turistului român că nu pricepe ungurește. Dar cel mai de neînțeles lucru rămâne ăsta: de ce într-o sută de ani - centenar, da! – investițiile făcute în Secuime se datorează doar prezenței Prințului Charles acolo și nu dorinței statului român de a dezvolta o zonă despre care spune mereu și răspicat că-i aparține.
Și un post-scriptum: ar fi sănătos să nu uităm că, atunci când se aprind focurile pe dealuri, uscăturile pârjolesc totul în jurul lor.
Nota: ioooi, kedves Székely, nézd meg, milyen hírek = ioi, dragă secuiule, uite ce știre

Locul din Ungaria în care când vrei să cumperi o pâine ţi se răspunde în româneşte şi unde flutură de ani de zile steagul României
În timp ce la Bucureşti şi la Budapesta războiul steagului secuiesc este alimentat de declaraţii politice iresponsabile, în comuna Micherechi din Ungaria steagul României coabitează de zeci de ani fără dispută. În comuna din Ungaria, maghiarii sunt minoritari iar românii sunt majoritari. „Nici maghiarii maghiari de aici nu avut vreo problemă că steagul României este pe clădirea primăriei”, spune în limba română viceprimarul Netye Bertold. Dacă în comuna de graniţă problema steagurilor este rezolvată, la Bucureşti premierul Ponta i-a identificat pe maghiari drept duşmani iar la Budapesta steagul secuiesc a fost arborat pe clădirea Parlamentului.
Comuna Mehkerek, Micherechi în română, se află la 6 kilometri de graniţa cu România din apropierea oraşului Salonta. Din cei aproximativ 2200 de cetăţeni ai comunei, aproape 75% sunt români declaraţi, potrivit datelor statistice din 2010. În zona Micherechiului, comunitatea româna ajunge la 10.000 de persoane.
Micherechiul este una din localităţile de graniţă în care maghiarii sunt minoritari la ei în ţară iar românii sunt majoritari. În cele câteva comune din jurul oraşului Gyula (Jula) unde funcţionează şi un liceu în limba româna, steagul României este arborat de zeci de ani alături de drapelul Ungariei pe instituţiile publice.
În Micherechi, pe „Casa Satului” adică pe primărie flutură de ani de zile steagul României în stânga, în dreapta drapelul Ungariei şi peste ele steagul Uniunii Europene. Am încercat să aflăm de la autorităţile locale cum pot coabita steagurile României şi Ungariei pe aceeaşi clădire maghiară. Am sunat la primăria Micherechi la cabinetul primarului dar ne răspunde viceprimarul Netye Bertold. „Desigur că vorbesc limba română”, răspunde el la întrebarea dacă putem discuta în limba română.