În actualul cartier Oprișani din Turda se află un vechi cimitir militar de campanie în care au fost îngropați militari căzuți în timpul celui De-al Doilea Război Mondial în luptele dintre cele patru armate – maghiară, germană, română și sovietică -, care s-au înfruntat în zona orașului Turda în perioada septembrie – octombrie 1944. Informația a fost postată de arheologul Gheorghe Petrov, care și-a propus să avertizeze asupra faptului că zona a fost acoperită cu deșeuri.
Imagini cu zona unuia din cele două vechi cimitire care au existat în satul Cristiș (în maghiară Keresztes, tradus: Câmpul Cruciaților) au fost postate de Facebook, cu precizarea că localitatea a fost înglobată orașului Turda din județul Cluj, cunoscută astăzi drept cartierul Oprișani, un loc cu mari rezonanțe în istoria medievală a Ardealului.
Cam de prin anii 60 ai secolului trecut cimitirul, situat imediat lângă calea ferată spre Câmpia Turzii, a fost părăsit, dezafectat și căzut în uitare, astăzi aproape toate semnele ce marcau cândva la suprafață mormintele fiind dispărute.
Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul de Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), detașat din 2014 la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), trage astfel un semnal de alarmă asupra faptului că în partea de est cimitirului localnicilor a fost organizat un cimitir militar de campanie în care au fost îngropați militari căzuți în timpul celui De-al Doilea Război Mondial în luptele dintre cele patru armate – maghiară, germană, română și sovietică -, care s-au înfruntat în zona orașului Turda în perioada septembrie – octombrie 1944.
„Din informațiile aflate cu ani în urmă de la câțiva oameni care astăzi nu mai sunt printre noi, în acel loc ar fi fost înhumați, în gropi individuale dispuse pe șiruri paralele, mulți militari sovietici, dar și români, numărul acestora neputând fi precizat. Pe teren, denivelările mormintelor erau încă vizibile în urmă cu vreo 45 de ani când și eu le-am văzut și am călcat pe ele, fiind însoțit de un martor al vremurilor războiului. Locul nu a fost îngrijit și nu a mai interesat pe nimeni. Mai mult, spre sfârșitul anilor 80, chiar și după 1990, peste o parte din suprafața de teren ocupată de mormintele militare au fost depozitate mari cantități de moloz și deșeuri industriale. Nu am cunoștință ca autoritățile locale sau cele naționale cu competență în acest domeniu să fi fost interesate vreodată de acest loc, unde, în pământ, zac totuși rămășițele a numeroși oameni fără o identitate cunoscută. Soarta le-a hărăzit un sfârșit nefericit în vremuri de război, departe de locurile natale, pe care nici unul dintre ei nu și l-a dorit”, spune Petrov.
La final, arheologul clujean precizează că a făcut publice aceste informații „ca să fie cunoscute de cât mai multă lume interesată de trecutul recent care, poate, va produce și consecințe”
