7 iulie 2019, Elena Deacu
Jumătate din angajaţii din România sunt plătiţi cu salariul minim, iar salariaţii din Bucureşti câştigă de aproape două ori în medie mai mult decât cele mai sărace judeţe, arată un studiu amplu realizat de experţi în domeniul salariaţilor din compania Syndex, care ilustrează prăpastia din piaţa muncii.
Potrivit analizei, diferenţele de salarizare între judeţe şi regiuni sunt foarte mari, în România. În 2017, salariul mediu net în Bucureşti a fost cu 40% mai mare decât media naţională, mai precis de 3.328 lei, faţă de salariul mediu net la nivel naţional de 2.629 lei.
Pe lângă Capitală, doar în judeţele Timiş, Cluj şi Ilfov salariul mediu net a fost peste media naţională, el fiind de 2.728 lei, 2.663 lei şi 2.622 lei. Cele mai apropiate de media salarială naţională sunt judeţele Sibiu (2.366 lei), Argeş (2.357 lei), Braşov (2.355 lei) şi Iaşi (2.295 lei). În schimb, în Harghita (1.780 lei), Covasna (1.824 lei), Teleorman (1.854 lei), Brăila (1.841 lei), Vrancea (1.852 lei) salariul mediu net este cu aproape un sfert mai mic decât media naţională.
Spre comparaţie, salariul mediu net din Bucureşti este cu 87% mai mare decât în Harghita.
Cele mai sărace judeţe au cei mai puţini salariaţi.În ceea ce priveşte salariaţii, decalajele geografice sunt foarte mari. Exceptând Bucureştiul, care avea în 2017 un număr mediu de 943 de mii de salariaţi, judeţele cu cei mai mulţi salariaţi sunt Timiş (233 mii), Cluj (219 mii) şi Braşov (174 mii), acestea fiind şi judeţele cu cea mai mare pondere a salariaţilor în populaţia totală.
Din acest ultim punct de vedere, diferenţele dintre regiunile ţării sunt foarte mari.
Bucureştiul este în mod firesc mult în faţa tuturor celorlalte judeţe, 51,6% din populaţia totală a Capitalei fiind salariată în 2017. Capitala este urmată de Timişoara, unde 33,4% din populaţie era salariată, şi Sibiu, cu 32,7% din populaţie salariată. Următoarele locuri sunt ocupate de Braşov şi Cluj, cu 31,6%, respectiv 31,1% din populaţie salariată.
Spre comparaţie, în estul şi sudul ţării rareori se depăşeşte 20%, în unele judeţe ponderea salariaţilor scăzând sub 15%. Mai precis, cel mai mic procent de salariaţi în populaţia judeţului se regăseşte în Giurgiu, de doar 12%, în Vaslui 14,3% iar în Botoşani doar 14,5%. Judeţe unde ponderea angajaţilor este sub 20% mai sunt Bacău (18%), Suceava (16%), Neamţ (18%), Dâmboviţa (16%), Olt (17%), Vrancea (17%), Teleorman (16%), Ialomiţa (17%), Mehedinţi (18%), Călăraşi (15%).
Cele mai bănoase domenii Sectoarele cu cele mai mari salarii sunt industria extractivă, care plăteşte în medie pe lună un salariu net de 5.589, urmată de intermedieri financiare şi asigurări, cu un salariu mediu net de 5.460 lei, informaţii şi comunicaţii, cu 5.292 lei şi producţia şi furnizarea de energie, cu 4.085 lei.
Nici salariile la stat nu sunt mai mici, un salariu mediu net din administraţie publică şi apărare fiind de 3.974 lei. Spre comparaţie, cel mai prost plătiţi sunt cei din hoteluri şi restaurante, cu un salariu mediu net de 1.481 lei, în alte activităţi de servicii, cu 1.770 lei şi în construcţii, cu 1.830 lei. Jumătate din România este plătită cu salariul minim Per total, în noiembrie 2017 nu mai puţin de 52,1% din totalul contractelor individuale de muncă aveau un salariu de bază net echivalent sau mai mic cu salariul minim, în timp ce doar 2,8% din contracte aveau un salariu de bază net de peste 4.900 de lei. Totodată, 82,8% din contractele individuale de muncă prevedeau un salariu de bază net de sub 2.050 de lei.
De asemenea, majoritatea celor plătiţi cu salariu minim vin de la privat, în timp ce angajaţii de la stat sunt mai avantajaţi. În primăvara lui 2018, aceste inegalităţi salariale erau în cea mai mare parte determinate de distribuţia salariilor de bază din sectorul privat. Doar 22,7% din contractele individuale de muncă din întreprinderile în proprietate publică aveau salariul de bază brut echivalent sau sub nivelul salariului minim, în comparaţie cu 53,9% în sectorul privat.
