Adevãrul.ro - prin masteranda C. Ioana de la Univ. Bucureşti - iar lanseazã nişte presupuneri luând ca sursã - altfel necredibilã şi răuvoitoare - ale propagandei de stânga al partidelor din opoziţie din Ungaria precum şi al celor susţinute de fundaţiile lui Şoroş, - încălcând astfel şi cele mai simple norme deontologice. Criteriul cel mai sigur al lor este să ataci chiar dacă nu ai dreptate. Cam asta face şi revistă ce se consideră cu norme deontologice ridicate, deşi nu are grija asta şi numai la aţâţarea şi la dezinformarea cititorilor foloseşte capacitate ei...
Spre a se înțelege faptul că de ce au râs maghiarii de domnul Weber să specificăm, că domnia sa nu a vrut să primească voturile celor de la Fidesz, declarând că dacă ar câştiga cu voturile acestora atunci preferă să nu fie ales în fruntea organismului suprem, lucru care şi s-a întâmplat!!!
Atât şi nimic mai mult!
Ce fel de conducător eşti dacă faci astfel de declaraţii numai ca să câştigi "încrederea" lui Şoroş precum şi acoliţii lui...
A făcut un calcul greşit şi a pierdut şi probabil dacă nu era aşa şi altfel pierduse în faţa social democratul - omul de bază, sau marioneta lui Şoroş - celălalt "spitzencandidat"...
De altfel este greu de înţeles că în plin plen a luptei a apărut vestea că are biroul lui de europarlamentar personal într-o cocioabă din satul natal, pentru, care ridică lunar o sumă importantă...
Deci este greşit să plângem după Weber!
De altfel de unde ştie cel care scrie articolul de mai jos că nu a existat o înţelegere secretă...
Se ştie că pentru a doua perioadă s-a acceptat ideea ca el să preia şefia de la doamna ce a câştigat acum!!!
Ca şi o completare la ştirea de mai jos se ştie că la fel fac şi cei de la PNL şi chiar de la PSD să nu mai vorbim de partidele mai mici... Oare şi ai noştrii au învăţat de la Putin?
Interesant este, că masteranda C. Ioana nu a citit tocmai articolul, - care a dat ca sursă, - de unde reiese că prin ATRU(Autoguvernare pe Ţară al Românilor din Ungaria) ar putea obţine în 168 de localităţi deputaţi local şi 15 pe ţară...
Masteranda C. Ioana, despre care se spune, că ar fi expertă LARICS în problematică maghiară, pe lângă faptul că face erori nepermise deontologic, prin publicarea numai acelor surse, care demonstrează o falsă identitate, induce în eroare cititorii adevărului.ro, păcat de ea. Dar, poate că asta este şi dorinţa publicaţiei naţionale...
Se ştie că pentru a doua perioadă s-a acceptat ideea ca el să preia şefia de la doamna ce a câştigat acum!!!
Ca şi o completare la ştirea de mai jos se ştie că la fel fac şi cei de la PNL şi chiar de la PSD să nu mai vorbim de partidele mai mici... Oare şi ai noştrii au învăţat de la Putin?
Interesant este, că masteranda C. Ioana nu a citit tocmai articolul, - care a dat ca sursă, - de unde reiese că prin ATRU(Autoguvernare pe Ţară al Românilor din Ungaria) ar putea obţine în 168 de localităţi deputaţi local şi 15 pe ţară...
Masteranda C. Ioana, despre care se spune, că ar fi expertă LARICS în problematică maghiară, pe lângă faptul că face erori nepermise deontologic, prin publicarea numai acelor surse, care demonstrează o falsă identitate, induce în eroare cititorii adevărului.ro, păcat de ea. Dar, poate că asta este şi dorinţa publicaţiei naţionale...
29 iulie 2019, 1
Pe 5 iulie 2019, Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European/PPE la şefia Comisiei Europene/2019, a afirmat pe Facebook că în spatele eşecului său de a fi numit preşedinte ale Comisiei Europene a existat o „axă Macron-Orban“.
Analiză realizată de C. Ioana* Sursa ungară origo.hu (06.07.2019), sub titlul „Aşa râd ungurii de căderea lui Manfred Weber“, a relatat cu bucurie că ungurii au râs de Manfred Weber, care s-a plâns că „Macron şi Orbán conlucrează împotriva principiilor democratice ale Europei“.
Ca reacţie la această afirmaţie, au urmat brusc peste 100 de comentarii în limba engleză şi maghiară de la ungurii care s-au bucurat de eşecul lui Weber şi de victoria lui Orbán. Doar câteva comentarii nelaudative la adresa lui Orbán au fost scrise de către străini. Este interesant cum, subit, peste o sută de unguri, toţi scriind într-o limbă engleză depăşind nivelul mediu, au reacţionat pe pagina de Facebook a lui Manfred Weber. Toate acestea lasă loc suspiciunii că lucrurile nu s-au întâmplat spontan, ci ca urmare a unei reacţii coordonate şi controlate.
Ce se întâmplă, de fapt?
Fundaţia „Alianţa pentru Noua Generaţie“/Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány, a fost înfiinţată în 2012, de către Péter Ágh - parlamentar ungar, născut la data de 30.01.1982, în localitatea ungară Szombathely, care a avut calitatea de preşedinte al organizaţiei de tineret Fidelitas, din cadrul partidului de guvernământ Fidesz, în perioada 2009-2015. Pe platforma de socializare Facebook, există pagina comunităţii „Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány“, cu acces liber la numărul de persoane care apreciază pagina – 275 şi la persoanele care urmăresc pagina – 286. La momentul înfiinţării „Alianţei pentru Noua Generaţie“, publicaţia ungară pro-guvernământ „Magyar Nemzet“ a preluat şi promovat obiectivul fundaţiei, postat pe pagina de Facebook a comunităţii „Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány“, acesta vizând: „Socializarea generaţiei tinere în scopul de a deveni responsabilă pentru comunităţile maghiare mici şi mari, pentru prezervarea, transferul culturii ungare şi protecţia mediului înconjurător, pe baza ideii solidarităţii creştine, a unei economii de piaţă bazată pe concurenţă loială şi a unei naţiuni ungare europene unite“.
Totodată, a fost prezentat preşedintele curatoriului fundaţiei, respectiv Cser-Palkovics András, primarul Fidesz din localitatea Székesfehérvár, Ungaria. Din articolul „Magyar Nemzet“ (22.09.2012), rezultă că fundaţia a participat la evenimentul Jövő Hídja/Podul Viitorului de la Budapesta, unde a distribuit exemplare ale publicaţiei sale, Motiváló/Motivator, în care László Kövér, preşedintele Parlamentului ungar, a publicat un articol inspirat de „tinerii talentaţi angajaţi în folosul familiilor şi naţiunii lor“. De la data înfiinţării, în mediul online nu au mai existat date despre activitatea fundaţiei, exceptând cele două mesaje de pe contul comunităţii mai sus menţionate, respectiv unul din 2013 şi unul din 2014.
Cu toate acestea, potrivit unui anunţ promovat de site-ul szoljon.hu (05.07.2019) şi preluat de surse ungare regionale şi naţionale (06-11.07.2019), fundaţia a lansat un „Program de burse“ care se adresează „studenţilor dedicaţi valorilor civice“, cărora li se oferă locuri de muncă part-time pentru a scrie articole, a se implica în activităţi comunitare şi a contribui la organizarea de evenimente. Programul de burse, intitulat „Fúzió“/Fuziune, va fi demarat la data de 01.08.2019 şi va dura până în decembrie 2019. Participanţilor acceptaţi li se oferă un salariu lunar de 60.000 de forinţi (circa 200 dolari).
De asemenea, pe site-ul de promovare al Programului „Fúzió“ se specifică faptul că solicitanţii eligibili trebuie să se încadreze în grupa de vârstă de 18-25 ani şi să fie înregistraţi la cursurile de zi ale următoarelor instituţii de învăţământ superior din Ungaria: Budapesti Műszaki és Gazdaságtudományi Egyetem/ Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta;
Budapesti Corvinus Egyetem/ Universitatea Corvinus din Budapesta;
Pázmány Péter Katolikus Egyetem/ Universitatea Catolică Pázmány Péter;
Budapesti Gazdasági Egyetem/Universitatea de Economie din Budapesta;
Eötvös Loránd Tudományegyetem/ Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta;
Nemzeti Közszolgálati Egyetem/ Universitatea Naţională de Servicii Publice;
Pécsi Tudományegyetem/ Universitatea din Pécs;
Szegedi Tudományegyetem/ Universitatea din Szeged;
Debreceni Egyetem/ Universitatea din Debreţin;
Széchenyi István Egyetem/ Universitatea Széchenyi István;
Pannon Egyetem/ Universitatea Panonia;
Miskolci Egyetem/ Universitatea din Miskolc;
Szent István Egyetem/ Universitatea Szent István;
Budapesti Metropolitan Egyetem/ Universitatea Metropolitană din Budapesta;
Soproni Egyetem/ Universitatea din Sopron;
Károli Gáspár Református Egyetem/ Universitatea Reformată Károli Gáspár.
Solicitanţii trebuie să beneficieze de un certificat de competenţe lingvistice de nivel mediu şi avansat pentru o limbă străină, emis de o instituţie de stat şi de o recomandare din partea unui lider de organizaţie civilă sau publică, precum şi de abilităţi de comunicare. Data limită de depunere a solicitărilor a fost stabilită pentru data de 07.07.2019. Pentru aplicarea la program se mai solicită completarea unui formular de cerere online, având ca ataşamente următoarele: curriculum vitae cu fotografie, recomandare din partea liderului unei entităţi civile sau publice, copie după certificatul de atestare a competenţelor lingvstice, o prezentare a activităţilor de voluntariat publice/civile de maximum 500 de caractere şi alegerea unei teme de interviu de maximum 1500 de caractere, care să răspundă la următoarele întrebări:
1. Este mai importantă libertatea individuală sau interesul comunităţii?;
2. Poate fi înlocuită energia nucleară cu alte surse de energie?;
3. Cum vedeţi viitorul Uniunii Europene în următorii 10 ani? Solicitanţii vor fi notificaţi cu privire la decizia finală până la data de 23.07.2019, pe adresa de email indicată pe formularul completat. Totodată, fundaţia va încheia un acord de finanţare cu titularii burselor care va conţine reglementările privind relaţia dintre bursier şi fundaţie.
Date suplimentare pot fi obţinute la adresa de email palyazat@fuziokozosseg.hu. Este interesant faptul că în anunţul acestui program se menţionează că motivul care a stat la baza înfiinţării burselor „Fúzió“ este acela de a „oferi o oportunitate tinerilor simpatizanţi ai actualului guvern de a-şi exprima ideile on-line/off-line cu privire la cele mai importante întrebări şi probleme ale socieţăţii ungare“.
De asemenea, sursa „Kolozsvári Szalonna“, descriind acest program de burse (06.07.2019), a concluzionat că scopul guvernului ungar este de a crea o armată de trolli care să-i răspândească mesajele politice. Cerinţele pentru această activitate tind să susţină această suspiciune întrucât solicitanţilor li se cer abilităţi excelente de comunicare în scris şi de utilizare a calculatorului şi Internetului. De asemenea, faptul că beneficiază de abilităţi avansate de limbă străină reprezintă un avantaj în evaluarea solicitării bursei.
Sursa ungară Media 1 îi cataloghează drept „propagandişti voluntari ocazionali“ pe cei care devin membri ai Comunităţii studenţeşti „Fúzió“. Desigur, nu putem anticipa dimensiunea reală a acestui grup de propagandişti, însă după lista celor 16 universităţi de la care pot aplica doritorii, este posibil ca numărul acestor trolli guvernamentali să fie semnificativ.
La sfârşitul anului 2017, când imixtiunea Rusiei în alegerile americane era un subiect predilect al presei internaţionale, raportul Freedom House, intitulat „Freedom on the Net 2017 – Manipulating Social Media to Undermine Democracy“ a arătat că cel puţin 30 de guverne din întreaga lume au angajat Keyboard Armies/„armate ale tastaturii“ sau Opinion Shapers/„formatori de opinie“. Michael Abramowitz, în calitate de preşedinte al Freedom House, a afirmat că „folosirea Paid Commentators/comentatorilor plătiţi şi a Political Bots/roboţilor politici pentru extinderea propagandei guvernamentale au fost iniţiative ale Chinei şi Rusiei, dar acum s-au răspândit la nivel global“.
Acest program de burse pare unul inedit. Deşi este de necrezut ca Ungaria, aflată printre ţările cu guverne angajate în activităţi de trolling, să solicite în mod deschis aplicanţi pentru această activitate (cu siguranţă au existat şi înainte trolli guvernamentali), totuşi până, în prezent, aparent, această activitate s-a derulat fără consemnări financiare în evidenţele publice.
La 30.01.2018, sursa 444.hu, sub titlul „Unul dintre soldaţii de pe Faceook ai Fidesz ne-a spus ce armată virtuală a creat“, a prezentat un troll Fidesz, care a oferit detalii despre modul în care primesc instrucţiuni de la sediul partidului şi cum trebuie să consemneze în foile de calcul Excel că şi au îndeplinit cotele, însă din material rezultă că aceste personaje au desfăşurat o activitate neplătită, fiind, aparent nişte entuziaşti ai partidului care voiau să răspândească crezul acestuia şi să îi mulţumească pe politicieni. Aşa cum reiese din materialele publice, acest nou program al fundaţiei se suprapune pe perioada de campanie pentru alegerile autoguvernărilor locale din Ungaria, din octombrie 2019.
Unii comentatori din presa ungară consideră că e posibil ca grupul de trolli neremuneraţi ai Fidesz, care lucrează în cea mai mare parte pe Facebook, să nu fi fost consideraţi utili pentru menţinerea municipalităţilor ungare sub controlul Fidesz. Astfel, propagandiştii Fidesz probabil doresc să atingă un nivel politic mai sofisticat, care ar putea fi asigurat de studenţi. Organizatorii programului solicită aplicanţi din toate universităţile din oraşele mari, inclusiv din Budapesta, unde Fidesz ar putea întâmpina dificultăţi în combaterea unei posibile creşteri a sentimentului antiguvernamental.
Aşadar, aceşti „bursieri“ sunt deocambată o armată care nu e clar în ce direcţie merge de aici înainte. Este foarte posibil ca ea să fie pusă să lanseze materiale, comentarii şi chiar publicaţii în limbi străine care să acopere problematici ungare, să se adreseze unor autorităţi străine sau să susţină, de ce nu, activităţi anti-româneşti, ajutaţi de abilităţile lingvistice deosebite. Mai ales că azi-mâine vine „Centenarul Trianonului“.
Românii din Ungaria se pregătesc de alegeri
Antuanela Rosioru - 09/07/2019
În această toamnă, în Ungaria au loc alegerile autoguvernărilor de naţionalitate, semnalează Foaia Românească. În perioada următoare, preşedintele Ungariei, Áder János, ar putea face publică data alegerilor de autoguvernări locale, dacă scrutinul ar avea loc în prima duminică a lunii octombrie, pe 6 octombrie 2019. În urmă cu cinci ani, alegerile au avut loc în a doua duminică din octombrie, dar în 2010 şi în 2006 acestea s-au ţinut în prima duminică a lunii octombrie. Unele surse arată însă că preşedintele Janos va alege, cel mai probabil, pentru alegeri, data de 13 octombrie 2019.
În aceeaşi zi cu alegerile locale vor avea loc şi alegerile consilierilor din autoguvernările de naţionalitate, dar acestea vor fi anunţate de Biroul Electoral Naţional (şi nu de preşedintele ţării), care va stabili şi lista localităţilor în care se vor putea ţine alegeri minoritare.
Potrivit sursei citate, până în acest moment sunt 4.780 români înregistraţi în Ungaria, mai puţin comparativ cu numărul românilor înregistrați pentru alegerile din 2014 (5.277).
Alegeri minoritare româneşti se vor putea ţine în 168 de localităţi
La fel ca acum cinci ani, alegeri minoritare se vor ţine numai în localităţile în care, la ultimul recensământ din 2011, cel puţin 25 de persoane s-au declarat aparţinători ai aceleiaşi naţionalităţi. Alegătorii de naţionalitate se pot înscrie în registrul electoral până în cea de-a 16-a zi dinaintea datei alegerilor. Cei care nu se vor înscrie până atunci sau nu s-au înregistrat pentru alegerile anterioare nu vor putea vota pentru consilierii de naţionalitate şi nu vor putea fi nici candidaţi. Conform datelor recensământului din 2011, se vor putea ţine alegeri minoritare în 2.715 localităţi din Ungaria. Cele mai multe autoguvernări (1383) vor putea alege şi forma ţiganii, iar cele mai puţine (10) slovenii. Românii vor avea dreptul de a înfiinţa autoguvernări în 168 de localităţi.
Dacă numărul românilor înregistrați ar crește la 5.000 de români, minoritatea română din Ungaria ar putea avea 23 de deputaţi în Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (ATRU).
De menționat că și în 2014, în momentul anunţării datei alegerilor (iulie 2014), numărul românilor înregistraţi a fost sub 5.000, astfel Autoguvernarea pe Ţară a putut fi alcătuită doar de 15 membri.
Ca și în urmă cu cinci ani, toate alegerile minoritare se vor ţine în același timp, adică atât cele de autoguvernări locale, teritoriale, cât şi cele de nivel naţional. Fiecare alegător va putea să-şi exprime opţiunea pentru diferitele organizaţii de naţionalitate, care vor primi mandate direct proporţional cu voturile obținute.
Conform legilor ungurești, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să-i reprezinte interesele. Organismul care reprezintă interesele minorității române se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU). Ședința de constituire a AȚRU a avut loc în 22 martie 2007. Ședința s-a ținut în limba maghiară, în ciuda protestelor unei părți din deputați care au cerut să se vorbească românește.
Potrivit datelor Ambasadei României în Ungaria, comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta.
Conform rezultatelor oficiale ale recensământului organizat în anul 2001, în Ungaria trăiesc 7.995 de români, cu 25% mai puțin față de recensământul din 1990 – 10.740 de români.
Totodată, recensământul din 2001 menţionează că 5.998 români s-au declarat a fi ortodocşi, enoriaşi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Alte religii întâlnite în cadrul comunităţii sunt baptistă, penticostală şi greco-catolică.
Potrivit statisticilor prezentate de Wikipedia la recensământul din 2011, numărul românilor a crescut substanțial (de 3 ori) față de 2001 când se declaraseră doar 8.000 de etnici români.
În Ungaria trăiesc 13.886 de cetățeni cu limba maternă româna, iar 26.345 de persoane sunt cetățeni de naționalitate română.