2019-07-24

Cine sunt politicienii care au facilitat investiţiile Rusiei în România, din ultimii 30 de ani

24 iulie 2019,  Afrodita Cicovschi
România continuă să prezinte interes pentru investitorii ruşi, atât din punct de vedere economic, cât şi al tranzitului mai uşor către alte state ale Uniunii Europene. 
Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, de-a lungul timpului s-au încheiat diferite parteneriate şi protocoale între oficiali ruşi şi oficiali români, aceştia din urmă efectuând destul de des deplasări la Moscova. Începând cu anii 1990, Rusia a demarat o serie de afaceri în România, cea mai mare parte dintre acestea fiind conduse de foşti ofiţeri de informaţii. Majoritatea investiţiilor ruseşti s-au materializat prin cumpărarea anumitor fabrici, fie direct, fie prin privatizare, dar foarte puţine continuă să funcţioneze şi astăzi. 
 Vă prezentăm, pe scurt, câteva dintre principalele afaceri ale ruşilor în ţara noastră, precum şi stadiul în care se află acestea în prezent: Spre exemplu, RAFO Oneşti, cumpărată în 2006 de Petrochemical Holding, se află în prezent în faliment, lichidatorul judiciar încercând de mai multe ori să vândă rafinăria. Pe de altă parte, compania Mechel a început, din 2003, să adune în portofoliul său fabricile Mechel - Câmpia Turzii (INSI), Mechel - Târgovişte (COS), Ductil Steel - Oţelu Roşu, Ductil Steel - Buzău, Laminorul Brăila şi Mechel - Târgovişte. 
 În 2010, Mechel avea aproximativ 7000 de angajaţi în România. În 2013, după problemele companiei cu Putin, Mechel şi-a cedat deja activele în România la o "firmă de apartamente" pentru 50 de euro. Închiderea fabricilor a redus cu 15% producţia de oţel a României, afectând puternic sectorul construcţiilor, având în vedere că în mai 2010 compania a furnizat 80% din industria de beton armat din ţară. Interesele României în Mechel sunt reprezentate şi prin intermediul unui fost ofiţer al forţelor speciale (Spetnatz) din cadrul GRU - fostul serviciu de spionaj al Armatei Roşii, numit Boris Golovin. Golovin a încercat, de asemenea, o afacere cu autobuze ruseşti la UCM Reşiţa, se arată într-o anchetă efectuată de linx.crji.org. 
 În 2002, Marco Group (în 2007 îşi schimbă denumirea în Vimetco) devine acţionar în Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din România. În iunie 2018, acţionarii ruşi au anunţat că Alro Slatina este de vânzare. Alor Oradea a fost cumpărată la valoarea lichidării de către compania Russki Aluminium, în 1998. În 2001, ruşii au închis uzina pe motiv că nu mai era profitabilă. A lor a fost singura fabrică de aluminiu tubular din Europa. TMK deţine în România două fabrici: producătorul de ţevi TMK Artrom Slatina (cumpărat în 2004) şi fabrica de oţel TMK Reşiţa, vândută de mai multe ori companiilor americane care nu şi-au onorat angajamentele şi apoi, în 2004, trebuia să fie cumpărată de TMK pentru un euro. Interesant este faptul că TMK Reşiţa furnizează toate materiile prime necesare pentru uzina Artrom Satina. Preşedintele consiliului de administraţie al TMK este cunoscut ca un susţinător fervent al lui Vladimir Putin. Petrotel Ploieşti a fost achiziţionat în 1998 de LukOil în detrimentul concernului american ConocoPhilips. 
În 2011, Lukoil a început ca finanţator procedura de contractare a serviciilor necesare pentru realizarea centrului de date al Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale, care gestionează resursele naturale din România, conţinând informaţii cu grade diferite de secret. Deşi Petrotel s-a confruntat cu pierderi financiare semnificative, în 2012 Lukoil a primit în concesie două blocuri în apele teritoriale ale Mării Negre din România: EX-29 Rapsodia de Est şi EX-30 Trident, o concesie preluată mai târziu de Romgaz. Dezastrul de la Lukoil a început în 2014, când Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Ploieşti a iniţiat o investigaţie în cadrul căreia preocuparea rusă a fost acuzată de scuze de la bugetul naţional pentru aproximativ 4,30 miliarde de euro. În iunie, gigantul rus Yandex a intrat cu aplicaţia de taxi Yango pe piaţa românească. Yandex a preluat în 2017 operaţiunile Uber din Rusia şi din alte ţări ale fostei URSS. 
 Gazprom deţine concesii de petrol în România prin intermediul filialei sale sârbe, NIS Petrol. Are concesii de petrol la Jimbolia (jud. Timiş) şi Tria (Bihor). NIS a lansat o ofensivă agresivă, operând şi în România aproape 200 de benzinării. Compania de stat Gazprom este, de asemenea, principalul furnizor de gaze străine din România, furnizând aproximativ o cincime din necesarul de gaze al ţării. În plus, în martie 2013, Gazprom a anunţat achiziţionarea Buncărului Marinei Balcanice, care alimentează navele în portul Constanţa. 
 Cine a făcut lobby la ruşi Datele publicate pe site-ul Ambasadei României din Rusia indică o mare parte din demersurile făcute de politicienii români la Moscova: În noiembrie 2008, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a efectuat o vizită în Rusia la invitaţia preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse, Evgeni Primakov. Cu această ocazie a fost semnat Acordul de colaborare între Camerele de Comerţ şi Industrie din România şi Rusia. Între 20 şi 21 mai 2009, ministrul român al Economiei, Adriean Videanu, a efectuat o vizită în Federaţia Rusă. În timpul vizitei, ministrul român s-a întâlnit cu ministrul energiei, Serghey Smatko, cu ministrul Educaţiei şi Ştiinţei, Andrei Fursenko, cu preşedintele partidului rus din cadrul Comisiei interguvernamentale române pentru cooperare economică şi tehnică şi ştiinţifică şi cu vicepreşedintele Gazprom, Alexandr Medvedev. Cu această ocazie au fost discutate cooperarea româno-rusă în domeniul energiei, construcţia depozitelor subterane de depozitare a gazelor naturale în România, participarea companiilor ruseşti la construcţia de centrale electrice de ardere a gazelor naturale din România, reabilitarea şi modernizarea proiectelor pentru centralele electrice româneşti. Ministrul s-a întâlnit cu conducerea TMK, Lukoil şi Mechel cu interesele de afaceri din România. S-a convenit cu ministrul Andrei Fursenko să se organizeze cea de-a 10-a sesiune a Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică între România şi Federaţia Rusă. Între 15 şi 17 iunie 2009, ministrul român al turismului, Elena Udrea, a efectuat o vizită în Federaţia Rusă, unde a discutat cu ministrul Sportului, Turismului şi Politicii pentru Tineret, domnul Vitaly Mutko, cu preşedintele Uniunii Industriilor din Rusia şi întreprinzătorii, Alksandr Sohyn, cu preşedintele Asociaţiei ruse de agenţii de turism şi cu numeroşi operatori de turism pentru România. 
Cu ocazia vizitei, ministrul român al turismului, Elena Udrea şi ministrul rus al sportului, turismului şi politicii de tineret, Vitaly Mutko, au semnat o Declaraţie comună privind dezvoltarea cooperării în domeniul turismului. 22-26 iunie 2009 o delegaţie economică românească condusă de Maria Pârcălăbescu, secretar de stat la Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediu de Afaceri, compus din reprezentanţi ai 36 de companii cu activităţi de export în domeniile ingineriei, confecţiilor , industria extractivă, mobilierul, industria alimentară, locuinţele, industria chimică, articolele din piele şi încălţămintea, au făcut o vizită în Federaţia Rusă. 17 februarie 2010, vicepreşedintele Gazprom domnul Alexandr Medvedev a făcut o vizită la Bucureşti. Pe 13 octombrie 2010, o delegaţie condusă de directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, a vizitat Bucureştiul. Principala temă a discuţiilor a fost cooperarea dintre România şi Rusia în domeniul energiei. Delegaţia rusă a fost primită de premierul Emil Boc şi ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Ion Ariton. 16-17 iunie 2010, Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri al României, a vizitat Moscova. Cu această ocazie a fost discutată cooperarea bilaterală în domeniul energiei. 17-18 noiembrie 2010, o delegaţie condusă de Gheorghe Nastasia, secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, a efectuat o vizită la Moscova pentru lansarea brandului naţional de turism al României. Delegaţia a avut întâlniri cu preşedinţii Asociaţiei de Turism din Federaţia Rusă, Agenţia Federală pentru Turism din Federaţia Rusă, Asociaţia Operatorilor de Turism din Rusia şi diverşi operatori de turism din Rusia. 
 În perioada 3-5 octombrie 2011, la Moscova, a avut loc cea de-a 10-a sesiune a Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică dintre România şi Rusia. 
Cu această ocazie, co-preşedintele României în cadrul Comisiei, ministrul economiei, Ion Ariton, sa întâlnit cu preşedintele Gazprom, Alexei Miller, şi cu conducerea Mechel şi Lukoil. În perioada 6-9 octombrie 2011, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, a participat la Moscova la reuniunea miniştrilor agriculturii din statele membre OCEMN. Cu acest prilej, ministrul român al agriculturii şi dezvoltării rurale, Valeriu Tabără, sa întâlnit cu omologul său rus Elena Skrynnik. Miniştrii au discutat despre stadiul actual al relaţiilor bilaterale în domeniul agriculturii şi au stabilit principalele direcţii de dezvoltare a acestora în viitor. Octombrie 2011, o delegaţie a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii din România, condusă de secretarul de stat Eugen Pistru, a participat la Moscova la reuniunea Consiliului de Miniştri al Transporturilor din statele membre OCEMN. Noiembrie 2011, Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a efectuat o vizită la Moscova. Cu această ocazie a fost semnat un acord de cooperare cu Camera de Comerţ şi Industrie din Moscova. În timpul vizitei sale la Moscova, la 13 septembrie 2012, Gelu Ştefan Diaconu, secretar de stat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România, s-a întâlnit cu Alexandru Medvedev cu vicepreşedintele Gazprom. Cu acest prilej, au fost discutate relaţiile bilaterale în domeniul energiei, în special în sectorul gazelor naturale. În timpul vizitei sale la Bucureşti, în perioada 8-9 octombrie 2012, preşedintele "Rossotrudnicestvo" şi co-preşedintele Comisiei interguvernamentale romano-ruse pentru cooperare economică şi tehnică şi ştiinţifică, Constantin Kosacev, sa întâlnit cu Daniel Chiţoiu, ministrul economiei, comerţului şi mediul de afaceri, de asemenea, copreşedinte al Comisiei interguvernamentale româno-ruse pentru cooperare economică şi tehnică şi ştiinţifică. Printre subiectele de pe ordinea de zi - stadiul actual al relaţiilor bilaterale şi perspectivele viitoare ale cooperării economice bilaterale. S-a convenit că sesiunea XI a Comisiei interguvernamentale va avea loc în prima parte a anului 2013. În timpul vizitei sale la Moscova în perioada 10-11 octombrie 2012, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a participat la Târgul Internaţional "Aurul de Aur" şi s-a întâlnit cu Nikolai Fedorov, Ministrul rus al Agriculturii. Cu această ocazie, cei doi oficiali au analizat stadiul actual al relaţiilor bilaterale în acest domeniu şi au stabilit principalele direcţii de dezvoltare a acestora în viitor. Cei doi miniştri au convenit să întreprindă măsurile necesare pentru ca importurile de carne de vită din România în Federaţia Rusă să poată fi reluate. 18-19 aprilie 2013, la Bucureşti a avut loc cea de-a XI-a sesiune anuală a Comisiei Interguvernamentale pentru Cooperare Economică şi Tehnico-Ştiinţifică dintre România şi Rusia. Comisia a fost co-prezidată de ministrul economiei, Varujan Vosganian, şi de şeful Agenţiei Federale pentru Afaceri Statului Independent, compatrioţilor din străinătate şi de cooperare internaţională umanitară (Rossotrudnichestvo), Konstantin Kosachev. Cu acest prilej, şeful Rossotrudnichestvo a fost primit de Primul Ministru al României, Victor Ponta, şi s-a întâlnit cu Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, cu Ministrul Energiei, Constantin Niţă. Reuniunea s-a încheiat odată cu semnarea Protocolului celei de-a XI-a sesiuni anuale a Comisiei Interguvernamentale pentru Cooperare Economică şi Tehnico-Ştiinţifică dintre România şi Rusia.