5 februarie 2020,
Guvernul Orban a fost demis, deci alegerea primarilor în două tururi nu mai este posibilă
Greu să găseşti în politica românească un episod mai dezgustător decât sceneta cu public jucată marţi, în şedinţa de Guvern, de către premierul Orban şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu – ambii demisionaţi acum. A fost, cred, cea mai bună dovadă a blatului dintre PNL şi PSD, prin care cele două mari partide au sacrificat alegerea primarilor în două tururi şi sunt pe cale să compromită şi alegerile anticipate.
Guvernul pregătea o ordonanţă de urgenţă prin care alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene să se facă indirect, prin votul consilierilor judeţeni. În timpul şedinţei de Guvern, iniţiatorul ordonanţei, ministrul Administraţiei, Ionuţ Ştefan, a afirmat că proiectul are aviz negativ de la Ministerul Justiţiei. Când premierul Orban a cerut explicaţii, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a precizat că proiectul are o insurmontabilă problemă de constituţionalitate: s-ar schimba fundamental sistemul de alegere a şefilor de CJ cu mai puţin de un an înaintea scrutinului şi s-ar încălca astfel o decizie a Curţii Constituţionale. El a adăugat că o asemenea problemă nu se pune în cazul primarilor: indiferent dacă într-un tur sau în două, aceştia se aleg prin acelaşi sistem electoral, şi anume prin vot direct, pe când în cazul şefilor de CJ, se schimbă sistemul din vot direct în vot indirect. Argumentele domnului Predoiu sunt false din cel puţin două puncte de vedere. În primul rând, modul de alegere al şefilor de Consilii Judeţene este o chestiune care nu interesează deloc Curtea Constituţională. Şi asta pentru că preşedintele de Consiliu Judeţean nu este o instituţie de rang constituţional, pentru că nu este prevăzută nicăieri în Constituţie. În Legea Fundamentală este prevăzută doar instituţia Consiliului Judeţean. Iar o bogată jurisprudenţă a CCR ne arată că aceasta judecă doar acele acte care vizează instituţii de rang constituţional – iar acţiunile care vizează oricare alte instituţii sunt respinse ca indamisibile. În al doilea rând: să zicem că eu mă înşel şi că ar exista o problemă de constituţionalitate. În acest caz, se ridică altă problemă. Alegerile locale din 2016 au avut loc pe 5 iunie. Cum mandatul aleşilor locali nu se poate prelungi, alegerile locale din acest an ar trebui să aibă loc tot la începutul lunii iunie. Deci perioada de un an, de interdicţie a legiferării unui nou sistem electoral, ar începe să curgă de la începutul lui iunie 2019. La începutul lunii iunie 2019, legea prevedea că şefii de CJ se aleg prin votul indirect al consilierilor judeţeni. Însă pe 5 iulie 2019, deci în interiorul termenului de interdicţie, Guvernul Dăncilă a modificat prin ordonanţă de urgenţă modul de alegere a şefilor de CJ şi a stabilit că aceştia se aleg prin vot direct, într-un singur tur. În accepţiunea domnului Predoiu, şi această ordonanţă ar avea probleme de neconstituţionalitate, pentru că a fost adoptată în interiorul termenului de interdicţie. Prin urmare, ordonanţa pregătită de Guvernul Orban, şi la care s-a renunţat atât de uşor, n-ar fi făcut decât să restabilească ordinea constituţională - şi anume să se revină la legea aflată în vigoare la momentul în care a început să curgă termenul de interdicţie. În concluzie, în ultima sa şedinţă, Guvernul Orban a făcut un serviciu imens PSD, menţinând alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene aşa cum a vrut PSD. Dar asta e acum apă cursă. Moţiunea a trecut, guvernul Orban a picat, iar PNL îşi poate trece în cazier ratarea unui obiectiv politic important: alegerea primarilor în două tururi pare să fi fost compromisă definitiv. Rămâne speranţa celui de-al doilea mare obiectiv politic al liberalilor, alegerile anticipate, despre care preşedintele Iohannis a spus că are pregătit chiar şi un Plan B. După demiterea Guvernului Orban, preşedintele Iohannis a avut o intervenţie publică în care a declarat următoarele: „Eu am fost şi rămân adeptul alegerile anticipate. Eu îmi doresc să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate. Dacă însă constat că partidele parlamentare nu doresc acest lucru sau nu reuşesc să înţeleagă acest lucru, atunci voi insista ca în continuare să fie votat un guvern care vine cu o agendă reformatoare, un guvern care este construit de şi în jurul Partidului Naţional Liberal”. Tradus în mai puţine cuvinte, preşedintele a spus aşa: „Eu vreau anticipate, dar dacă nu se poate, atunci să rămână liberalii la guvernare”. Ăsta era, se pare, Planul B. Am impresia că nici anticipate nu vom avea…
