2020-08-25

Eurodeputatul Corina Crețu: România a împrumutat una din cele mai mari sume la nivelul UE. Românii trebuie să știe care este destinația celor 4 miliarde de euro

Suma ce a împrumutat țara noastră, este una mijlocie față de alte țări europene, deci aici Doamna Crețu este în derivă. 
Atunci când a fost comisar al dezvoltării regionale, a  avut o atitudine foarte curioasă, ptr că a creat confuzii în rândul celor care au îndrăznit să facă proiecte. Mai tot timpul a criticat pe cei care au elaborat proiecte și a căutat nod în papură, în loc să facă o instruire corspunzătoare  a specialiștilor în proiecte.
Se vedea de la opoștă că ”trage” către cei care făceau așa zise ”investiții” în România și multe ori a pus piedici conaționalilor.
Ca o ”fată bună” asculta pe domnul președinte din Luxemburg, care avea problemă de lumbago sau din cauza consumului excesiv...
Pe vremea acela când era comisar țara noastră era la fel de ”străină și departe” de fondurile europene...
Domnia sa în timpul comisariatului era mai de grabă ”activă” la cumpărături în magazinele lux în loc de instruire și a face totul ”vizibil” Transparența era cam lipsit de interes...
Intradevăr este pus sub semnul întrebării că la ce vor fi folosiți cele 4 miliarde de euro?    
August 24, 2020 Robert Lupitu
© European Union 2018 - Source : EP
România a împrumutat una din cele mai mari sume de la nivel european, iar românii trebuie să știe, foarte concret, care este destinația celor 4 miliarde de euro împrumutate de Guvernul României prin instrumentul SURE, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.
Comisia Europeană a propus luni Consiliului Uniunii Europene să aprobe un sprijin financiar de 81,4 miliarde de euro pentru 15 state membre, România urmând să primească 4 miliarde de euro.
Dintre cele 15 țări, la care se vor adăuga Portugalia și Ungaria, România a împrumutat a 5-a cea mai mare sumă, a spus Crețu, precizând că este de de datoria Guvernului României să clarifice mai multe aspecte.
România a împrumutat una din cele mai mari sume de la nivel european. Românii trebuie să știe, foarte concret, care… Posted by Corina Cretu on Monday, August 24, 2020
“În baza căror estimări a ajuns România să ceară această sumă (și de ce este una dintre cele mai mari din UE)? Concret, încotro va merge această sumă? Obiectivul SURE este acela de a asigura ”finanțarea schemelor de șomaj tehnic sau a măsurilor similare menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, reducând astfel incidența șomajului și pierderea veniturilor, precum și pentru finanțarea, în subsidiar, a anumitor măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă.” Care sunt acele măsuri pe care Guvernul României le-a adoptat și care au nevoie de această sumă suplimentară? Care este dobânda negociată pentru acest împrumut? Din ce surse va fi acoperit acest împrumut și în cât timp? Vă reamintesc faptul că, în conformitate cu Regulamentul privind instituirea instrumentului SURE, caracteristicile împrumutului se stabilesc ”print-un acord de împrumut între statul membru beneficiar și Comisie”. Cum arată acest Acord de împrumut?”, a întrebat Corina Crețu
Potrivit acesteia, este un semn de respect față de cetățeni și de responsabilitate guvernamentală ca aceste aspecte să fie clarificate
“Altfel, riscăm ca românii să fie înglodați în datorii fără o rațiune clară. Sunt reguli de bază ale unei democrații care chiar nu cred că pot fi încălcate – indiferent de context”, a conchis ea.
Instrumentul SURE face parte din pachetul de sprijin de urgență conceput pentru a face față impactului economic al crizei provocate de COVID-19, acesta fiind instrument temporar care să îi ajute pe lucrători să-și păstreze locul de muncă pe timpul crizei. SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranță, în valoare de 540 de miliarde de euro, convenite de Eurogrup la 9 aprilie 2020 pentru sprijinirea locurilor de muncă, a lucrătorilor, a întreprinderilor și a statelor membre.
Toate aceste sume au fost prezentate Consiliului UE de către Comisia Europeană.
Odată ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de UE statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă.

Ungurii dau o mega lovitură! O mare putere economică va fi alături de ei

 https://www.capital.ro/ungurii-dau-o-mega-lovitura-o-mare-putere-economica-va-fi-alaturi-de-ei.html

Iulian Luca25 august 2020
Ministrul ungar de externe a susținut după vizita sa în China că trebuie repornită colaborarea economică dintre cele două țări. Péter Szijjártó a punctat că este foarte importantă această colaborare, având în vedere că în acest moment China reprezintă a doua cea mai importantă resursă de import pentru economia ungară.
Trebuie repornită cât mai curând cooperarea economică ungaro-chineză, iar în acest sens există o intenție politică din partea ambelor părți, a declarat ministrul ungar de externe la o conferință de presă susținută online, în cadrul căreia a relatat despre vizita sa din China, transmite MTI.
Despre importanța vizitei vorbește și faptul că discuțiile tête-à-tête între cei doi miniștrii de externe, planificate inițial pentru o jumătate de oră, au avut o durată de timp de peste o oră și jumătate, după care a urmat o dezbatere în plen.
La conferința de presă, Péter Szijjártó a subliniat: Ungaria și China conferă o importanță majoră relațiilor de colaborare. „Subiectul principal al acestei vizite a fost discutarea calendarului pentru repornirea cooperării economice între China și Ungaria.
Azi, China este a doua cea mai importantă resursă de import pentru economia ungară, iar firmele din China au realizat până în prezent investiții în Ungaria în valoare de peste cinci miliarde de dolari, astfel că din punctul de vedere al succesului economiei ungare în viitor este important ca relațiile de cooperare economică bilaterală să se întoarcă cât mai curând la progresul anterior”, a afirmat Péter Szijjártó.

2020-08-24

Ce vrea PSD să le ofere ungurilor? Rareș Bogdan, dezvăluiri șocante

Este de-a dreptul jignitor la adresa românilor să spui că ce din opoziție ar face ceva ”urât”, când tu singur îi pui pe tapet pielea maghiarilor ca și cum ar fi toți maghiari ar vrea numai rău pentru majoritari. Maghiarii  - grup național conlocuitor -  recunoscut de bunicii noștrii! Ei și-au dat  seamă singur că este mai bine să trăiești în pace alătur de maghiarii , decât să fii în război continuu, care arde cea mai mică bunătate din tine și din ei. 
Domnul europarlamentar a uitat jurământul când a jurat că face totul pentru propășirea propriului popor și aruncă ultima carte în războiul dus cu cei din opoziție,  pe cea ungurească. Infierător este atitudinea unui politician de top, care uită tot ce se numește luptă politică și se murdărește ca o persoană josnică care aruncă  mișelește cu noroi. 
Dacă ar fi ceva adevăr în declarația sa, aruncat așa în aer fără noimă și făcut în mare vâlvă ajungând să spună că este în pericol educația majorității...
NU SPUNE EXACT CE A AFLAT!
Doar aruncă cu noroi în PSD ca unul care simte că v-a pierde osul ce a ros... Din politician de top devine, doar un simplu om fără existență... care execută tot ce i se ordonă...
Dacă intradevăr este o modificare a legii învățământului ar fi deja depus la parlament adică s-ar cunoaște textul concret, adică ar fi de dorit ca cel care se referă la ea să aducă argumente, nu să arunce niște vorbe aiurea...
Faptul că a trecut vreo propunere de lege ”tacit” este vina și celor de la PNL și nu numai PSD este vinovat. 
Să presupui că nu se știe ce modificări de lege ar trece ”tacit” în viitor este egal cu: ”domnișoara cutare ar ajunge mamă ”sigur” și ”radical” în viitorul apropiat, deși nu a avut nici un contact sexual...”  
Ca să mai crească tensiunea se spune că ar exista trei propuneri de modificări de legi...
Prin faptul că actualmente Forul legislativ este într-o sesiune extraordinară și s-a propus moțiune impotriva guvernului PNL ar fi cu semnul întrebării și a fost atacat la CCR...
Deci nici o modifcare legistlativă ar avea același soartă adică să nu fie acceptat de CCR...
Un troc politic este troc. El întră în jocul politic și nici legea nu interzice. Liberalii au și ei făcut trocuri politice, alte dăți chiar cu cei de la udmr...
Numai prostia poate admite că dacă spui că moțiunea ar fi ”profund neconstituțional” totuși probabil din frică pui la mijloc pe ungurii...
Iar când spui că ai fi deschis la ”dialog politic” nu improști pe cei din opoziția cu noroi că s-ar putea să cadă totul peste tine... Z
Gabriel Zamfirescu  24 august 2020
Este cutremur în România. Ultimele dezvăluiri din interiorul Parlamentului sunt absolut șocante. Sunt acuzații extrem de grave la adresa celor din la PSD. Europarlamentarul PNL, Rareș Bogda, s-a decis să spună totul. Va ieși un scandal imens. 
Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, s-a dezlănțuit pur și simplu. Acesta devoalează un plan incredibil prin care PSD vrea să-și facă rost de numărul de voturi prin care să îndepărteze Guvernul Orban de la Palatul Victoria. Este de-a dreptul inimaginabil.
Rareș Bogdan spune că PSD vrea să schimbe legea educației și astfel să obțină voturile maghiarilor. Ar fi vorba despre trei proiecte de lege extrem de sensibile care ar trece prin vot tacit. Nu ar fi prima oară când un proiect controversat al celor de la UDMR ar trece de una dintre Camere.
În cursul acestui an, un alt proiect care era favorabil maghiarilor a trecut tacit de prima Cameră sesizată, dar a fost respins de către forul decizional. La finalul lunii aprilie, Senatul a respins proiectul privind autonomia așa zisului Ținut Secuiesc după ce acesta trecuse tacit de Camera Deputaților.
Cutremur în România
„Extrem de GRAV: PSD vinde educația românilor pentru voturi!
PSD pregătește din nou, o serie de concesii electorale, care schimbă lângă radical legea educației, în speranța obținerii sprijinului parlamentar UDMR pentru votarea moțiunii de cenzura împotriva guvernului liberal. Practic, scopul acestei înțelegeri este încercarea de trecere a trei proiecte de lege prin adoptare tacită, în sesiunea extraordinară convocată de PSD. Noua sesiune extraordinară a fost convocată cu un singur obiectiv: citirea moțiunii de cenzură și vânzarea educației românilor, cu scopul de a obține voturile pentru moțiune, în schimbul concesiilor făcute. De fiecare dată, în perioada jocului politic al moțiunii de cenzură, PSD a scos din sertare aceste inițiative nocive și le-a folosit ca troc politic, ca interes de partid, împotriva interesului național. Dezbaterea unor proiecte care modifică substanțial legea educației, dar și bugetul în mod semnificativ, nu poate fi subiectul unui troc politic, pe care PSD îl face pentru voturi, la moțiunea de cenzură, una, de altfel, profund neconstituțională.
Atrag atenția liderilor PSD să nu se joace cu focul, așa cum a mai făcut-o atunci când a pus la vânzare contra voturi, interesele naționale. Suntem adepții dialogului politic deschis la problemele fundamentale educației și respingem categoric orice tentativă a PSD de a folosi politic, educația copiilor noștri”, a scris europarlamentarul PNL pe o rețea de socializare.

Relația dintre fermieri și ministerul Agriculturii stă să explodeze. Klaus Iohannis, nevoit să intervină de urgență

Autor: Dr. Ing Ștefan Gheorghiță – fermier24 august 2020
Ultimele zile au fost dominate de disputele privind sumele care se vor aloca pentru despăgubirile la secetă, dar după schimburile de replici între ministerul agriculturii, asociațiile profesionale și presă, care au durat circa o săptămână, în sfârșit încep să se limpezesc apele, iar realitatea se prezintă fermierilor în toată realitatea rece a cifrelor și în cinismul și disprețul guvernanților.
Astăzi știm că ministrul agriculturii, domnul Oros, pentru a nu știu câta dată, se dovedește un Don Quijote în luptă cu morile de vânt, acestea din urmă fiind reprezentate de proiectele pe care și le asumă (puține cei drept) și nu reușește să le ducă la capăt în mod corespunzător. 
Motivul nereușitelor ministeriale, este dat într-o mare măsură de lipsa de recunoaștere în activul de partid, unde funcția domniei sale de vicepreședinte a partidului de guvernământ se pare că nu înseamnă nimic în ecuația luării deciziilor.
Domnul ministru Oros și în bună măsură, echipa de conducere care îl însoțește zilnic la minister pentru a nu fi singur, nu au expertiza și experința organizatorică necesară unei astfel de instituții, după cum se afirmă și se constată din păcate de către tot mai mulți fermieri, iar faptul că domniile lor, oficialii de la agricultură fac și politică, nu înseamnă că automat au dobândit aptitudini organizatorice și de management, care necesită și altceva decât participarea la ședințe de partid, iar ca aptitudini personale necesită mai mult decât agresivitate, dispreț față de alte poziții și opinii sau lipsa unei verticalități a atitudinii și deciziei ministeriale.
Înainte de a prezenta pe scurt situația despăgubirilor de secetă, trebuie menționat că până la acest moment conducerea ministerului agriculturii a fost incapabilă de a genera o strategie, sau măcar enumerarea unor idei, afară de cele rezultate în urma unor ,,șuete” realizate sub forma unor vizite de ,,lucru”, idei care ar trebui să așeze pe baze solide și de perspectivă agricultura românească. Spun asta deoarece în această perioadă au început consultările pentru noul Program Național Strategic, consultări care sunt organizate într-un mod discret și care frizează chiar și ocultismul inspirat de lojile masonice, doar că ministerul este o instituție publică și pentru politici publice. Apropo, DE CE NU FACEM PUBLICE ACESTE CONSULTĂRI PRIN TRANSMISII LIVE PE INTERNET? Unele guri spun că datorită limbajului nu tocmai academic. Oare așa să fie, chiar nu avem o scuză mai bună?
Pentru a realiza aceste politici publice, trebuie să te apleci asupra situației în mod obiectiv, profesionist și împreună cu cei care te pot ajuta, nu numai cu cei care doresc să se bage în seamă ca și cunoscători ai agriculturii, dar care poate ori nu se pricep, ori având doar alte interese, iar din păcate experiența ultimilor ani de activitate nu îi recomandă pe aceștia cu nimic în realizarea unei propuneri de strategie pentru agricultura românească.
Atitudinea mai nouă a guvernanților este de a acuza fake news-urile, dar din majoritatea informațiilor vehiculate în presă, legate de agricultură și care îndeplinesc aceste criterii, cred că peste 80% sunt ale ministrului agriculturii, domnul Oros, care este campionul absolut al ultimilor luni, în a-și lua angajamente pe care nu le poate respecta din multe motive, iar acestea le-am prezentat și în alte luări de poziție. Diferența procentuală a informațiilor neadevărate este în mod covârșitor a colegilor domniei sale, dar nu prea mai contează. Spun că majoritatea sunt ale domniei sale, fiindcă trebuie recunoscut că principalul partid de opoziție, PSD, a fost incapabil, fiindcă nu a vrut sau nu a putut, să ia o poziție solidă și consistentă pe această temă a secetei în agricultură, iar afară de vreo două voci singulare, altele decât ale domnului Daea, care personal cred că ar trebui să vorbească mai rar, nu am văzut nimic, iar mie această situație îmi spune că vorbim de același dezinteres față de agricultră și fermieri.
Mai mult, lipsa de viziune politică legată de agricultură a celor care conduc sau doresc să conducă PSD de aici înainte este lamentabilă și arată lipsa de pregătire solidă în domeniul administrării problemelor țării, lucru care de altfel se vede și în situația prezentă din acest sector, care trebuie să fim corecți și să recunoaștem că nu se datorează doar ultimelor 8 luni. 
Chiar dacă domnul ministru Oros dorește să facă tot ce depinde de domnia sa, ca să nu remarcăm nerealizările guvernărilor anterioare, lucru care pare să îi iasă din plin, guvernări ale PSD, PNL sau împreună prin struțo cămila USL, totuși acestea sunt și nu puține, fiindcă așa cum am mai spus, până astăzi cei care au condus agricultura nu au reușit să gândească o strategie a acesteia sau nu ne-au spus și noua cum arată.
Dar să derulăm pe scurt firul evenimentelor prin redarea unor secvențe a luărilor de poziție de-a lungul timpului, astfel încât toată lumea care dorește să cunoască realitatea, să o aibe la dispoziție argumentată, iar aici mă refer la pozițiile oficialilor guvernamentali.
Începem cu o declarație a ministrului agriculturii, unde domnia sa arăta – „Pentru despăgubirile la secetă se vor oferi sume considerabile. Nu putem avansa acum o valoare, nu vrem să creăm expectanţe. Am spus încă de la începutul acestui fenomen că vom despăgubi pe toţi cei care au avut pierderi din cauza acestei secete, care, spun specialiştii, nu a mai fost întâlnită în ultimii 40-50 de ani. Echipele care constată dimensiunea pagubelor lucrează inclusiv sâmbăta şi duminica, astfel încât, până pe 15 iunie, să fie centralizate toate datele privind suprafeţele, culturile şi locaţiile acestora, pentru a gândi o schemă de sprijin pentru despăgubiri. Ei nu au mai fost despăgubiţi în ultimii zece ani niciodată pentru secetă”, a declarat ministrul Oros, într-o conferinţă de presă.*( DC BUSSINES 29 mai 2020).
Dacă ne uităm la prima parte a declarației, domnul ministru vorbea cu o lejeritate dată de motive doar de dânsul știute, dar care s-au dovedit a nu avea legătură cu realitatea, despre sume considerabile, care între timp au devenit mizerabile, în condițiile în care eram în plină pandemie, iar sarabanda cheltuielilor mai mult sau mai puțin necesare începuseră la nivel guvernamental.
Ulterior, ministrul de resort a spus cu o altă ocazie : „În momentul când vom avea evaluările, vom şti exact care sunt suprafeţele pe judeţe, pe localităţi şi pe fermieri şi, atunci, vom stabili şi suma care va fi de la bugetul de stat – şi va fi printr-o rectificare de buget, pe care o s-o facem în cursul acestei luni, pentru că noi dorim să dăm, aşa cum este normal, aceste sume înainte să înceapă campania de toamnă, ca fermierii să poată utiliza aceste sume„. (Bursa 03 iulie 2020)
Vazând domnul Oros, ministru al agriculturii, că ,,glumele” dânsului sunt crezute sau acceptate de liderii asociațiilor profesionale, a zis să le accentueze și astfel a mai venit cu două declarații care s-au dovedit a nu avea legătură cu realitatea din agricultura românescă, dar ce mai conta, iar acestea erau după cum urmează – ,,27 iulie 2020: Adrian Oros, ministrul Agriculturii: “Dorința mea este ca până la finele lunii august să dăm aceste despăgubiri. Eu aș dori și mai repede.” 
Iar apoi fiindcă îi era frică că nu a priceput toată lumea, a venit și cu următoarele explicații – ,,31 iulie 2020: “Anul acesta vom acorda și despăgubiri, exact așa cum am spus. În primul rând despăgubiri pentru secetă pentru culturile care au fost afectate. Deja proiectul Ordonanței de Urgență a fost elaborat, a fost trimis la Bruxelles. Comisia l-a aprobat, iar acum așteptăm rectificarea bugetară” – (AGRIMANET 18 august 2020).
Totul a culminat cu ,,măreața și excepționala” discuție din ședința de Guvern, dedicată printre altele și rectificării bugetare, demnă de revista URZICA, unde protagoniștii principali au fost primul ministru, domnul Orban și ministrul său (încă, dar sperăm și ne rugam, nu pentru mult timp) al agriculturii, domnul Oros, cu un participant în rol secundar, adică ministrul finanțelor, domnul Câțu, dialog pe care îl redăm în continuare:
,, Ludovic Orban: Bine. (…) Domnule ministrul Oros, la agricultură, că aici am avut mai multe dezbateri cu reprezentanții organizațiilor profesionale, reprezentanții fermierilor și am stabilit că vom acorda niște…, în primul rând despăgubirile pentru cei afectați de secetă și celelalte măsuri de sprijin. Cum stăm cu…?
Adrian Oros: Da. Dacă ne raportăm la situația actuală, adică creșterea bugetului agricultorii cu 3,1 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde de lei sunt plăți APIA în avans, care or să fie rambursate în 5 ianuarie anul viitor, am mai avea nevoie pentru a face despăgubirile pentru secetă și pentru a compensa pierderile datorate evoluției covid și în sectorul zootehnic de aproximativ 380 de milioane lei.
Ludovic Orban: 380 de milioane…
Adrian Oros: 380 de milioane de lei.
Ludovic Orban: Deci pentru secetă şi despăgubirile din…
Adrian Oros: Secetă şi acoperirea, compensarea pierderilor datorate evoluţiei…
Ludovic Orban: Putem să le scădem din suma alocată în fondul de rezervă 300 de milioane să creștem bugetul Ministerului Agriculturii?
Florin Cîţu: Putem să facem acest lucru.
Ludovic Orban: În regulă. Deci.., dar cu aceşti bani vă descurcaţi, da? 300 de milioane şi mai vedem.
Adrian Oros: Da.
Ludovic Orban: Acum vă mai uitaţi un pic şi prin bugetul pe care îl aveți și identificați unde sunt posibile excedente, astfel încât să asigurăm resursele financiare pentru toate plățile pe care ne-am angajat că le facem.
Adrian Oros: Da. Mulţumim, domnule prim-ministru. (stenograma Guvern 14 aug 2020)
Nici nu s-a sfârșit bine ședința de Guvern, unde bâlbele ministrului agriculturii au rămas antologice și vor constitui un etalon al nepregătiri unei luări de poziție și domnia sa, ca să fie tabloul neputinței și nerealizării complet, a dorit sau a fost obligat, nu știu, să ia cuvântul la conferința de presă ulterioară, unde a spus celebrul discurs (scurt cei drept, dar sufficient) care l-a făcut cred și pe Martin Luther King să se răsucească pe o parte pentru a-l auzi mai bine – ,,Deşi anul acesta este un an foarte dificil, constrângerile bugetare sunt foarte mari, în ciuda fake news-urilor lansate în ultimele zile, mai ales azi, de cei obişnuiţi să vândă iluzii, şi care au adus securitatea alimentară a României la cheremul câtorva traderi, azi, în şedinţa de guvern, bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost suplimentat cu 3,445 miliarde de lei. Acest lucru ne permite să acordăm despăgubiri pentru secetă, aşa cum am promis şi cum nu s-a mai făcut de mulţi ani. (Brefing dupa sedinta de Guvern 14 aug 2020).
După căteva zile, vine din nou domnul ministru Oros cu ,,bomba” prin care confirmă temerile fermierilor că despăgubirile de secetă promise au niște ,,mici probleme”, în sensul că suma alocată nu este toată, iar acordarea se va face în rate – ,, Am analizat și am decis ca din suma totală primită de Ministerul Agriculturii, respectiv 3,455 miliarde de lei, 850 milioane lei să fie direcționați pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă, în luna septembrie, iar restul banilor să fie dirijați către zootehnie, către programele în derulare care trebuie finanțate, către restul sectoarelor care au avut de suferit în acest an. La rectificarea bugetară din luna octombrie vom asigura și restul de bani pentru fermierii afectați de secetă. De asemenea, analizăm ce se întâmplă și cu culturile de primăvară, pentru că sunt județe și suprafețe însemnate cu porumb, floarea-soarelui calamitate. Știu că sumele prevăzute pe hectar ca despăgubiri sunt mici, nu sunt suficiente, însă acum bugetul statului nu poate suporta mai mult”, a declarat Adrian Oros. (Revista Fermierului 18 aug 2020)”.
Faptul că domnul Oros a declarat la Cluj (pe 15 august 2020) că în câteva zile vor intra banii în contul fermierilor, iar apoi cele câteva zile înseamnă după ,,10 septembrie” prin declarația dânsului de la Tulcea, nici că mai contează (nu sunt declarațiile domniei sale niște fake news-uri?), asta arătând că domnia sa încă nu are cunoștință despre circuitul documentelor în cadrul aparatului de stat.
Vuietul creat în rândul fermierilor a fost impresionant, ceea ce arată ,,profunzimea” celor spuse de domnul ministru al agriculturii, care a reușit în ,,mod genial” să își bată joc de aceștia, în condițiile în care le-a vândut doar gogoși și iluzii, pavându-le drumul spre Iad, iar încercările prin care trec acești oameni nu le doresc nici celui mai mare dușman.
Din motive care îmi scapă, cred că cineva în mod greșit l-a sfătuit pe domnul Președinte să intervină în apărarea unui ministru care nu a făcut nimic din ce a promis fermierilor, atât public cât și în sedințele purtate cu reprezentanții acestora. Cred că ar fi un lucru foarte bine primit de către fermieri, dacă domnul Iohannis ar da curs cererilor venite de la unele organizații ale acestora, cum este PRO AGRO și ar pune ,,o vorbă bună” la primul ministru, pentru demiterea de urgență a ministrului agriculturii.
Ar mai fi câteva aspecte de menționat pornind de la modul cum a fost redactată nota de fundamentare inițială pentru rectificarea bugetului unde se prevede -,,Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +2.995,4 milioane lei. Se propune alocarea suplimentară a 3,0 milioane lei pentru plata sumelor stabilite prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile; 64,3 milioane lei pentru sprijinirea producătorilor agricoli; 740,8 milioane lei pentru activitatea de reproducție la speciile suine și păsări, precum și pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații; 2.187,3 milioane lei pentru efectuarea, începând cu data de 15.10.2020 a plăților în avans pentru campania 2020, în procent de până la 85%, a măsurilor de agromediu și climă finanțate din FEADR în cadrul PNDR 2014-2020;”
Pornind de la acest text care a stat la baza agitației, îmi permit să pun și eu câteva întrebări suplimentare, la care bănuiesc că nu se va inghesui nimeni să răspundă:
Poate cineva de la MADR sau Min Finațelor să facă publică o notă după modelul de mai sus cum s-au alocat de fapt sumele de la ministerul agriculturii în urma rectificării realizate?
300 milioane lei au fost primiți pentru despăgubiri de la domnul Oros în mod excepțional. Ceilalți 500 milioane de lei, până la suma de 850 milioane lei disponibilă pentru despăgubiri de unde se iau? Au fost tăiate de la alte categorii, poate crescătorii de animale?
De ce s-au alocat banii pentru avansul la subvenția pe suprafață , când ar fi trebuit să se știe că nu se poate acorda anticipat, în condițiile în care nu există derogări la un regulament european, decât prin aceeași procedură de adoptare, ceea ce era improbabil? 
Au fost mințiți reprezentanții fermierilor cu faptul că acordarea a încă 50 milioane de euro, completare a sumei pentru despăgubiri ar duce la afectarea ratingului de țară, deoarece s-ar depăși deficitul? 
Apropo, care deficit, în condițiile în care se previzionează peste 8%? 50 milioane euro în plus nu modifica nici a doua cifră după virgula cifrei reprezentând deficitul.
Oare de ce ministerul agriculturii de pe 30 iulie până în prezent nu a obținut avizele pentru OUG de acordare a despăgubirilor, în condițiile în care sosise aprobarea de la Comisie și sumele aprobate nu mai puteau fi modificate ?
Cred că este de prisos să sperăm la explicații, poate iar doar la acuze care arată lipsa de viziune în rezolvarea problemelor, care se puteau rezolva simplu și eficient, dacă s-ar fi dorit, dar personal nu cred

2020-08-15

Cine este, de fapt, George Soros. Câți bani au cheltuit până acum fundațiile lui

Cine este, de fapt, George Soros
George Soros a devenit un nume controversat în România în ultimii ani. Miliardarul a împlinit 90 de ani pe 12 august, și s-a tot vehiculat că ar avea o colaborare cu nazișții și că ar ar fi unul din liderii “puterii mondiale din culise”.
Cine este, de fapt, George Soros
Miliardarul s-a născut la data de 12 august 1930 la Budapesta, fiind fiul unor părinţi evrei bogaţi. Familia sa a surpaviețuit Holocaustului cu ajutorul unor acte false. Presa a relatat destul de des despre “acest speculant, care a colaborat cu naziştii”, şi care i-a nenorocit pe alţi evrei sau mai rău, i-a escrocat.
În acea perioadă Soros era doar un adolescent de 14 ani și o perioadă de timp nu a putut să supraviețuiască decât dându-se drept fin al unui funcţionar din Ministerul Agriculturii.
Soros a sprijinit opoziţia anticomunistă din Ungaria iar astfel a fondat prima din Fundaţiile sale pentru o Societate Deschisă (OSF). Fundaţiile sunt active și astăzi în întreaga lume. Au cheltuit până acum aproximativ 15 miliarde de dolari.
Astfel că inventaria bunuri şi proprietăţi evreieşti confiscate. Miliardarul a vorbit despre despre aceste lucruri într-un interviu acordat postului american CBS în anul 1998. Însă nu a afirmat că l-ar fi ajutat în vreun fel pe funcţionarul respectiv la activitatea pe care o desfăşura. A spus că a fost un copil care a vrut să trăiască.
În același timp, această poveste a rămas prezentă în cercurile apropiate guvernului ungar iar asta s-a datorat extremistul de dreapta german Andreas von Rétyi, un teoretician al conspiraţiei. Tot el a publicat în 2016 o carte despre George Soros la o editură apropiată guvernului de la Budapesta. În 2017 s-a spus despre acea lucrare că ar fi “una foarte temeinică şi precisă”.
Toate aceste acuzații s-au datorat unui articol scris de Soros în persoană despre criza imigranţilor din septembrie 2015, în care recomanda primirea ordonată şi echitabil împărţită între statele UE a unui milion de refugiaţi anual. După ceva timp a redus această cifră la 300.000.
Revendicările pe care Soros nu le-a formulat niciodată sunt pedepse blânde pentru imigranţii infractori sau ajutoare sociale de zeci de mii de euro pentru refugiaţi, potrivit Adevarul.

2020-08-11

Structura anului școlar 2020-2021

Structura anului școlar 2020-2021 a fost publicată în Monitorul Oficial: Școala începe pe 14 septembrie 2020, iar în semestrul II sunt două vacanțe de Paște
R.P. 6 februarie 2020
Structura anului școlar 2020-2021 a fost publicată în Monitorul Oficial. Școala va începe în data de 14 septembrie 2020, iar vacanța de Paște va fi formată din 2 săptămâni libere acordate la diferență de 3 săptămâni: o săptămână pentru Paștele Catolic și una pentru Paștele Ortodox. Vacanța intersemestrială va fi în ianuarie-februarie, iar anul școlar 2020-2021 va totaliza 34 de săptămâni de școală, adică doar 167 de zile de școală, ceea ce înseamnă unul dintre cei mai scurți ani școlari din ultimii 12 ani.
Ordinul care aprobă structura anului școlar 2020-2021 a fost publicat în Monitorul Oficial joi, 6 februarie; de precizat că structura anului școlar nu a suferit nicio modificare, față de varianta pusă în dezbatere, deși ministrul a anunțat în repetate rânduri că primește sugestii și că va ține cont de ele.
Oficial: Structura anului școlar 2020-2021
Semestrul I (17 săptămâni)
Cursuri: Luni, 14 septembrie 2020 – Marți, 22 decembrie 2020
Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 1 noiembrie 2020
Vacanța de iarnă: Miercuri, 23 decembrie 2020 – Duminică, 10 ianuarie 2020
Cursuri: Luni, 11 ianuarie 2021 – Vineri, 29 ianuarie 2021
Vacanţa intersemestrială: Sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – Duminică, 7 februarie 2021
Semestrul al II-lea (17 săptămâni)
Cursuri: Luni, 8 februarie 2021 – Joi, 1 aprilie 2021
Vacanţa de primăvară: Vineri, 2 aprilie 2021 – Duminică, 11 aprilie 2021
Paștele Catolic va fi în 2021 pe data 4 aprilie
Cursuri: Luni, 12 aprilie 2021 – Joi, 29 aprilie 2021
Vacanță de primăvară: Vineri, 30 aprilie 2021 – Duminică, 9 mai 2021
Paștele Ortodox va fi în 2021 pe data 2 mai
Cursuri: Luni, 10 mai 2021 – Vineri, 18 iunie 2021
Vacanţa de vară: Sâmbătă, 19 iunie 2021 – data din septembrie 2021 la care încep cursurile anului şcolar 2021 – 2022.
Amintim că Consiliul Național al Elevilor i-a cerut public ministrului să retragă proiectul structurii anului școlar și au solicitat structură fixă, conform căreia școala să înceapă pe 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie. “Tichetele de vacanță ale antreprenorilor în turism pot aștepta – educația nu mai poate aștepta”, a susținut liderul CNE, care a criticat și numărul redus de săptămâni de școală.
DOCUMENT Structura anului școlar 2020-2021 – documentul publicat în Monitorul Oficial:Structura anului scolar 2020-2021 / Foto: Monitorul Oficial
Câte zile de școală fac copiii, în Europa – studiu al Comisiei Europene
Pentru a vedea cum își organizează celelalte state anii școlari, Edupedu.ro a analizat raportul publicat în septembrie 2019 de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice). Raportul Eurydice prezintă detaliat structura anului școlar 2019-2020 în țările europene.
Reprezentantul părinților, Iulian Cristache, a declarat pentru Edupedu.ro că cele 34 de săptămâni din structura anului școlar 2020-2021 totalizează doar 167 de zile de școală. De remarcat că, pentru al doilea an consecutiv, ordinul de ministru nu precizează și numărul total de zile de școală, ci numai numărul de săptămâni – care cuprinde și zile libere.
Câte zile de școală fac copiii în statele europene, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană:
Danemarca și Italia: au cel mai mare număr de zile de școală dintre toate statele europene, în anul școlar 2019-2020: 200 de zile
Albania: 199 de zile de școală
Norvegia: Cel mai adesea, norvegienii au 190 de zile de școală, precizează experții Eurydice.
Marea Britanie: raportul notează că profesorii trebuie să fie prezenți 195 de zile în total, fără referire exactă cu privire la numărul de zile de școală pentru elevi
Olanda: Cel puțin 189 de zile de școală, anual
Finlanda: Numărul de zile de școală este de 187, anul acesta școlar
Liechtenstein: Un total de 184 de zile de școală, reunite în 39 de săptămâni de școală
Irlanda: În raportul Eurydice se arată că școlile decid asupra datelor de începere și încheiere a cursurilor, pentru a asigura cele 183 de zile de școală stabilite ca necesare pentru nivelul de învățământ primar.
Germania: Un an școlar are în Germania minimum 180 și maximum 184 de zile de școală
Islanda: Numărul total de zile de școală pentru învățământul primar și secundar este de 180 pe an școlar.
Luxemburg: Numărul de zile de școală este 180.
Turcia: anul școlar are cel puțin 180 de zile de școală
Lituania: învățământul primar are cel puțin 175 de zile de școală efective, iar gimnaziul 185 de zile de școală.
Spania: numărul minim de zile de școală este de 175 de zile, în învățământul obligatoriu.
Estonia: Raportul Eurydice precizează că legea prevede, în Estonia, că anul școlar trebuie să aibă cel puțin 175 de zile (România a specificat ultima dată peste 175 de zile de școală în ordinul care aprobă structura anului școlar din 2015-2016).
Grecia: Numărul de zile de școală variază între 172 de zile în primar și 183 de zile în gimnaziu și liceu
Portugalia: numărul total de zile de școală variază între 161 și 173 de zile
Malta: Numărul total al zilelor de școală în învățământul primar și gimnazial este de 169
România: 167 (atâtea va avea anul școlar 2020-2021)
Letonia: Cel puțin 165 de zile de școală
Pentru statele de mai jos, raportul Eurydice nu prezintă numărul total de zile de școală pe care le fac copiii, ci datele de început și de final pentru anul școlar 2019-2020:
Elveția a început între 12 august și 2 septembrie 2019 și va încheia între 19 iunie și 17 iulie 2020
Suedia a început pe 30 august 2019 și încheie pe 15 iunie 2020
Macedonia de Nord: 2 septembrie 2019 – 10 iunie 2019
Belgia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
Cehia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
Franţa 2 septembrie 2019 – 4 iulie 2020.
Bosnia și Herțegovina 2 septembrie 2019 – 9 iunie 2020
Muntenegru 2 septembrie 2019 – 10 iunie 2020.
Ungaria 2 septembrie 2019 – 15 iunie 2020
Austria 2 septembrie 2019 – 3 iulie 2020
Polonia 2 septembrie 2019 – 26 iunie 2020
Serbia 2 septembrie 2019 – 16 iunie 2020
Slovenia 2 septembrie 2019 – 24 iunie 2020
Slovacia 2 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
Cipru 9 septembrie 2019 – 17 iunie 2020.
Croația 9 septembrie 2019 – 17 iunie 2020
Bulgaria 16 septembrie 2019 – 30 iunie 2020
Experții în educație ai Comisiei Europene precizează că în aproximativ jumătate dintre cele 38 de țări analizate în Raportul “The organisation of school time in Europe – Primary and general secondary education : 2019/20“, numărul de zile de școală este între 170 și 180, în anul școlar în curs (2019-2020); în 17 țări/regiuni, numărul variază între 181 și 190 de zile de școală. În general, numărul de zile de școală este același în învățământul primar și în gimnazial, dar sunt câteva excepții: în Franța și Albania (ambele în liceu), Grecia, Romania și Serbia, se arată în raportul citat.

2020-08-08

Proiectul - “Cultura-instrument de consolidare a comunității clujene”

Atât membrii cât și conducerea Asociației HANGYA-Furnica participă de peste 25  de ani la dezvoltarea culturală al comunităților atât prin revistele cât și prin activitățile proprii în special în rândul tineretului. 
Se impunea ca aceste activități să fie coordonate de o persoană juridică drept pentru care s-au înființat - pe rând - asociații civile, de ex. Asociația Floarea de Colț, Transilvania Verde și mai nou Asociația HANGYA(-Furnica)
Colectivul de bază în tot acești ani activează în aceste asociații. 
Cu țelul bine definit, însă numai în cadrul asociației HANGYA s-a putut realiza dată fiind mutarea sediului central în mediul rural acum suntem mai aproape de  grupul țintă, tinerii din acest mediu.
In ultimii ani, membrii asociației au reușit să elaboreze o serie de proiecte pentru tinerii din mediul rural și care au fost decontate în timp. 
Anul această am elaborat alte două proiecte:
- “Activități de conștientizare a importanței protejării mediului înconjurător pentru tineri” și 
- “Cultura-instrument de consolidare a comunității clujene”
Colectivul de specialiști al asociației prin munca depusă au demonstrat că proiectele au avut un rol important nu numai pentru imbogățirea cunoștiinșelor dar au contribuit și la alegerea meseriilor.
A avut un rol important și pentru a arăta acestora că nu numai în străinătate  se poate trăi bine.
Desigur asta ar presupune un respect de sine și o cunoaștere cuprinzătoare a tuturor noutăți tehnice și tehnologice, care ajută și în mediul rural ridicarea nivelului de trai. 
Toate activitățile și proiectele au fost susținute prin intermediul revistelor și prin internet: reviste de blog sau site-urile specifice.
Răspândirea noutăților tehnice și tehnologice prin intermediul acestora  pot contribui la ridicare nivelului și cunoștiințelor culturale.
Cultura tehnică și tehnologică - ca parte integrantă al culturii generale - poate aduce o ridicare a nivelului de trai indiferent unde trăiește omul.

2020-08-07

INVITAȚIE

  


Conducerea asociației HANGYA - Furnica, cu plăcere vă invită la evenimentul: 

“Cultura-instrument de consolidare a comunității clujene”. 

Lansarea proiectului va avea loc în data de 14.08.2020, începând cu ora 17, in Cluj-Napoca, la adresa : Str. Clinicilor, nr. 18, Cluj-Napoca.
Prezentarea v-a fi susținut în limba maghiară, prezentarea  powerpoint este bilingvic.
Având în vedere că normele de aplicare ptr. COVID admit doar douăzeci de persoane în spațiul închis doritorii pot să se înscrie pe mail: okofalu@yahoo.com
Proiectul este susținut și finanțat de Consiliul Local Municipal și Primăria Cluj Napoca.