Suma ce a împrumutat țara noastră, este una mijlocie față de alte țări europene, deci aici Doamna Crețu este în derivă.
Atunci când a fost comisar al dezvoltării regionale, a avut o atitudine foarte curioasă, ptr că a creat confuzii în rândul celor care au îndrăznit să facă proiecte. Mai tot timpul a criticat pe cei care au elaborat proiecte și a căutat nod în papură, în loc să facă o instruire corspunzătoare a specialiștilor în proiecte.
Se vedea de la opoștă că ”trage” către cei care făceau așa zise ”investiții” în România și multe ori a pus piedici conaționalilor.
Ca o ”fată bună” asculta pe domnul președinte din Luxemburg, care avea problemă de lumbago sau din cauza consumului excesiv...
Pe vremea acela când era comisar țara noastră era la fel de ”străină și departe” de fondurile europene...
Domnia sa în timpul comisariatului era mai de grabă ”activă” la cumpărături în magazinele lux în loc de instruire și a face totul ”vizibil” Transparența era cam lipsit de interes...
Intradevăr este pus sub semnul întrebării că la ce vor fi folosiți cele 4 miliarde de euro?
August 24, 2020 Robert Lupitu
© European Union 2018 - Source : EPRomânia a împrumutat una din cele mai mari sume de la nivel european, iar românii trebuie să știe, foarte concret, care este destinația celor 4 miliarde de euro împrumutate de Guvernul României prin instrumentul SURE, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.
Comisia Europeană a propus luni Consiliului Uniunii Europene să aprobe un sprijin financiar de 81,4 miliarde de euro pentru 15 state membre, România urmând să primească 4 miliarde de euro.
Dintre cele 15 țări, la care se vor adăuga Portugalia și Ungaria, România a împrumutat a 5-a cea mai mare sumă, a spus Crețu, precizând că este de de datoria Guvernului României să clarifice mai multe aspecte.
România a împrumutat una din cele mai mari sume de la nivel european. Românii trebuie să știe, foarte concret, care… Posted by Corina Cretu on Monday, August 24, 2020
“În baza căror estimări a ajuns România să ceară această sumă (și de ce este una dintre cele mai mari din UE)? Concret, încotro va merge această sumă? Obiectivul SURE este acela de a asigura ”finanțarea schemelor de șomaj tehnic sau a măsurilor similare menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, reducând astfel incidența șomajului și pierderea veniturilor, precum și pentru finanțarea, în subsidiar, a anumitor măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă.” Care sunt acele măsuri pe care Guvernul României le-a adoptat și care au nevoie de această sumă suplimentară? Care este dobânda negociată pentru acest împrumut? Din ce surse va fi acoperit acest împrumut și în cât timp? Vă reamintesc faptul că, în conformitate cu Regulamentul privind instituirea instrumentului SURE, caracteristicile împrumutului se stabilesc ”print-un acord de împrumut între statul membru beneficiar și Comisie”. Cum arată acest Acord de împrumut?”, a întrebat Corina Crețu
Potrivit acesteia, este un semn de respect față de cetățeni și de responsabilitate guvernamentală ca aceste aspecte să fie clarificate
“Altfel, riscăm ca românii să fie înglodați în datorii fără o rațiune clară. Sunt reguli de bază ale unei democrații care chiar nu cred că pot fi încălcate – indiferent de context”, a conchis ea.
Instrumentul SURE face parte din pachetul de sprijin de urgență conceput pentru a face față impactului economic al crizei provocate de COVID-19, acesta fiind instrument temporar care să îi ajute pe lucrători să-și păstreze locul de muncă pe timpul crizei. SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranță, în valoare de 540 de miliarde de euro, convenite de Eurogrup la 9 aprilie 2020 pentru sprijinirea locurilor de muncă, a lucrătorilor, a întreprinderilor și a statelor membre.
Toate aceste sume au fost prezentate Consiliului UE de către Comisia Europeană.
Odată ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de UE statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă.
