Autorul articolului de mai jos crede că are toate informațiile în mâneca și ofera o serie de argumente din cauza cărora Rusia ar dori să invadeze țara vecină, dar se înșeală. Din argumentele expuse și chiar din cele arătate înaintea argumentelor se poate crede că din considerente de slăbiciune rușii ar avea de suferit, însă...
Însă avem în față o problemă mult mai vastă decât invadarea Ucrainei.
Peninsula Crimeii este un teritoriu, care fostul conducător al URSS-ului a făcut cadou Ucrainei țări prietene, nu numai componentă al Uniunii.
Dată fiind numărul masiv de locuitori vorbitorii limba rusă sau chiar de naționalitate rusă, cca 10 millioane de ruși locuiau și în 2014, anul complotului sau al Maidanului, organizat de șoroșiști
Pierderea datorată politicii antiruse coordonat din umbră de cei care sunt adepții lui Șoroș care erau împânzite în ONG-uri ucrainene.
Crimea, deci era componentă decisivă în strategia de apărare al URSS-ului de odinioară, care era defapt un loc de supt al conducerilor, dar și al mafiei ucrainene. Prin despoirea Crimeii, descompunerea flotei ucrainene primită/luată de la URSS, strategia de apărare a dispărut și puterea de apărare al Rusiei după formarea noilor state provenind din fosta URSS-ul a scăzut.
Nemulțumirea locuitorilor a devenit o problemă vitală, lucru, care n-a fost observat de conducerile de după formarea statului Ucreaină.
După evenimentele de la ”maidan” noua conducere de la Kiev a mai pus pe jar și problema interzicerii limbilor minorităților! O țară care are peste 10 milioane de ruși și este vecină cu Rusia nu avea voie să aducă o lege a limbii din moment ce minoritatea rusă respecta hotăririle ucrainene. Adică erau loiali lucrau la uzinele și în minele zonei în care locuiau, adică considerau țara de baștină și nu se impotriveau nici mafiei și nici aberațiile guvernanților(care au fost nenumerate...)
După Maidan noul guvern, care s-a instalat printre primele legi adoptate era cea a limbii. Noua lege a limbii însă a devenit benzină pe focul care mocnea încet în rândul minorităților!
În zonele locuite de minorități au fost organizate diferite forme de nemulțumire și să se hotărească soarta proprie în conformitate cu ”Principiile wilsoniene”
In zona Donbasului chiar s-au format două ”republici”, care au declarat independența lor: Lugansk, și Donetsk.
În Crimea însă a fost organizat un referendum în urma căruia populația a cerut anexarea lor Rusiei Mamă.
Ambele variante reprezintă ”voința populației”, care trebuie să fie respectat de orice guvern democratic!
Ambele variante însă a fost receptate nepotrivit - chiar prost - de guvernul nou format și au trimis trupe de securitate să anihileze reacția neașteptată al minorității ruse.
Aici este necesar să facem o precizare istorică:
În partea de sud al Ucrainei existau două tipuri de cazaci. Cei care locuiau dealungul Niprului -numiți Cazaci Zaporojeni - și cei care locuiau de alungul Donului numiți Cazaci din Valea Donului. Primii formau cete de panduri liberi și oferau serviciile militare celor, care plăteau mai mult Ei nu locuiau în sate adică localități fixe, față de cei din Valea Donului, care locuiau în locuri fixe și făceau agricultură pe lângă instruiri și activități militare. Ei se considerau supuși al Rusiei Mamă precum și a Țarului Rusiei. La chemarea căruia se înrolau și luptau impotriva inamicilor Rusiei, dar nu uitau nici odată de apărarea zonelor natale, pentru care se jerfeau fără nici o reținere.
Cine nu cunoaște aceste realități istorice nu prea poate înțelege de ce locuitorii din zona Donbasului pot trăi de opt ani sub focul artilierului ucrainean.
Apropo realități. Guvernul nou n-a luat în considerare faptul că în armata poporului peste 60 % dintre ofițeri sunt de origine rusă sau au învățat în scolile militare ruse. La fel au uitat că trupele masate de-a lungul graniței Rusiei aveau cam jumătate dintre armele grele în cele trei teritorii care au secesionat.
Acest adevăr a ieșit la suprafață în Lugansk și Donetsk când forțele de securitate trimis de Kiev au fost respinși de milițiile populare, care au contrapus tot atâtea armament greu (tancuri și tunuri, etc.) cât aveau cei care doreau învadarea lor. Cei din armata din Donbas au înțeeles ți acceptat ”voința populației” dar cei din guvern urcrainean NU!
Deci greșelile anterioare s-au suprapus și războiul guvernului contra propriul popor! Acest lucru însă, n-a fost condamnat de cei din Vest.
Guvernul din 2014 văzând că începea să piardă teritoriul și chiar accesul pe Marea Azovului, a cerut întreruperea luptelor! Așa s-a creat înțelegerea de la Minsk.
Acum după trecerea a 8 ani să creadă cineva că Rusia ar vrea invadarea este dea dreptul pueril!
Mârșăvia unei guvern, care pe zi ce trece impinge forțele armate către cele trei teritorii pierdute este numai de condamnat nici decum susținut. Fapt ce face actualmente Alianța Nordatlantică și americanii, urmând sfaturile șoroștilor și denotă o slăbiciune crasă politico-militară pe față, dar...
Dar puterile economice au încheiat în continuare afaceri cu Rusia cu ajutorul unor țări ”interpuse” după ce au fost expuse interdicții economice europene.
Din cele expue de autorul articolului cam puține stau cu piciorul pe pământ.
America a beneficiat de piețele rusești care au fost eliberate în urma interdicțiilor contra Marelui Urs.
Rusia la rândul lui a fost nevoit să întărească producția proprie anulând efectele negative ale interdicțiilor.
Deci vorba aia cu rămânere în izolare și singură este aiurea vezi cât de răspândit este zona de desfășurare ale acțiunilor militare din Asia Mică, Africă și chiar și în alte parte.
Revenind la ideea ca Ucraina, Modova și Georgia să devină membru al Alianței nordatlantice este firav pentru că v-a necesita o mare investiție anuală din partea europenilor și întră în contradicție cu dorința Turciei, care la indrumarea Marii Britanie vrea refacerea "Imperiul Türchistan"-ului. În Georgia turci prin răspinderea relegiwi muzulmane. deja a obținut ca mare parte a locuitorilor să fie adeptul lui Alah. Astfel turcii nu vor vrea să imparte ”fructul copt” din Georgia cu colegii din Alianța nordatlantică.
Mai trebuie să fie amintit și faptul că în subsolul Donbasului sunt multe avuții , pe lângă zăcământ de fier și cărbune este cea mai mare depozit de gaze de sist, care a fost deja vândut firmelor americane... Astfel se poate înțelege "marele interes" a guvernului american...
Autorul articolulul nu spune nimic despre noile trupe paramilitare de tip nazist, care au fost și la baza formării Trupelor de Recucerire Teritoriale. Ar fi bine ca autorul să citească părerile conducerii Bundestagului, ptr că ei au condamnat revigorarea nazismului confundată cu naționalism exacerbat.
In încheiere amintim, că națio-naziști ucrainene din trupele de recucerire teritoriale care încercuisec zona Donbasului și care vor fi folosite pentru exterminarea populației ruse din Donbas pentru a obține accesul la zăcământele subterane...
Dar să răspundem la întrebarea pusă, la ce se bazează rușii? Precizăm că odată cu liberalizarea țărilor din sfera sovietică și la acceptarea unirii celor două Germanii conducătorii Vestului au promis că nu vor accepta țările foste socialiste în alianțe militare(NATO, etc.), dar în scurt timp au fost uitate promisiunile și odată cu ruperea Blocului sovietic și a URSS/ului au fost pe rând acceptate cererile acestora în NATO și apoi UE, Deci rușii pot spune că au fost încălcate înțelegerile internaționale deci pot lua contramăsuri!
La fel este nepermis să provoci granițele și să te implici în treburile interne ale rușilor.
Istoria ne poate arăta că poporul rus este totuși un popor de respectat.
Sara Verde
Ştefan Vlaston ianuarie 2022,
Ultimele cereri ale Rusiei, adresate NATO, sunt de-a dreptul ridicole. Rusia cere, nici mai mult nici mai puţin, ca NATO să-şi retragă trupele, armamentul şi bazele militare din România şi Bulgaria. Ce are în spate să-şi permită să facă astfel de cereri inacceptabile? O armă secretă care a scăpat serviciilor secrete străine şi supravegherii satelitare? Foarte puţin probabil, deşi nu imposibil.
Mai degrabă este un bluff, după care Rusia vrea să obţină mai puţin, dar ce o doare cel mai tare: Ucraina şi Georgia să nu adere la NATO. Frica ruşilor de intrarea acestor două ţări în NATO denotă mai degrabă slăbiciune, teama că s-ar trezi cu o destabilizare în propriile teritorii, sau în cele controlate acum de Rusia. Recentele evoluţii politice din ţări apropiate i-au speriat pe ruşi Tradiţia s-a rupt în Republica Moldova, unde populaţia a votat-o pe Maia Sandu, o prooccidentala convinsă, care îşi scoate ţara din sfera de influenţă rusă. Recentele tulburări masive din Belarus şi Kazahstan i-au speriat iarăşi pe ruşi. Populaţia acestor ţări, condusă cu mână forte de preşedinţi prorusi, nu mai este teleghidată de la Moscova. Internetul, telefonia mobilă, bunurile de larg consum provenite din occident, democraţia şi libertatea altor popoare a schimbat modul de gândire al acestor populaţii, mai ales al segmentelor tinere şi adulte. Rusia vrea acum asigurări că NATO nu se va extinde în Ucraina şi Georgia, ajungând în „pragul casei noastre”, cum se exprimă Vladimir Putin. Dar una e dorinţa, şi alta e putinţă. Nu cred că Rusia va ocupa Ucraina pe termen lung Ucraina are o populaţie de 46 de milioane de locuitori, o suprafaţă imensă şi doar un PIB de 3000 euro pe locuitor. Cum să gestioneze Rusia un astfel de teritoriu, şi cu o populaţie semi-ostilă, care se vede ca fiind de „mâna a doua”, în comparaţie cu ruşii? Costurile ar fi enorme, şi ruşii nu-şi pot permite aşa ceva, când abia se descurcă în propria ţară. Rusia doreşte doar instalarea la Kiev a unui regim obedient, similar cu cel condus de Lukaşenko în Belarus. Dacă pentru atingerea acestui obiectiv va fi necesară invazia şi ocuparea Ucrainei, chiar temporară, costurile ar fi la fel de mari pentru Rusia. Aşa că s-ar mulţumi, în locul invaziei în Ucraina, cu asigurări scrise din parte Occidentului şi NATO că Ucraina şi Georgia nu vor deveni membre NATO. Ce are de pierdut Rusia în cazul unei invazii America, UE şi NATO au înghiţit cum au înghiţit ocuparea Crimeii de către Rusia. Dar să repete istoria prin ocuparea Ucrainei este peste putinţa Occidentului de acceptare, fără să se decredibilizeze complet în ochii propriilor cetăţeni. Globalizarea îşi face acum efectul şi Rusia este legată de mâini şi de picioare când vrea să provoace acte militare de asemenea amploare, cum ar fi ocuparea Ucrainei. NATO ar profita de ocazie şi şi-ar întări puternic prezenţa militară în România şi Polonia, flancul său estic fiind considerat acum vulnerabil. Şi Rusia nu are cum să protesteze, fără să rişte un conflict militar mondial. Iar această consolidare va rămâne şi după eventuala stingere a conflictului generat acum de Ucraina. Republica Moldova ar putea accepta, de frica ocupării teritoriului său de către Rusia, unirea cu România, şi intrarea rapidă sub umbrela NATO. Rusia şi-ar vedea blocate toate activele economice, financiare, de stat, dar şi ale oligarhilor ruşi, din ţările NATO. Circuitele financiare internaţionale vor fi blocate pentru Rusia. Relaţiile comerciale cu Occidentul vor fi îngheţate, deşi Rusia obţine 50% din PIB din exportul de hidrocarburi. Populaţie Rusiei, „dedulcită” deja la produse de înaltă tehnologie din Occident, dar şi la bunuri de larg consum, va trebui să renunţe la ele. Să vedem cum va reacţiona în această perspectivă. Vor fi îngheţate toate relaţiile diplomatice cu ţările NATO, cu închiderea ambasadelor şi expulzarea tuturor diplomaţilor. Rusia va deveni o ţară izolată, contând doar pe China şi ţările asiatice deja aflate în subordinea sa. Cetăţenii ruşi, inclusiv copiii oligarhilor ruşi aflaţi acum la studii în ţări occidentale, ar putea fi expulzaţi şi trimişi acasă. Circulaţia rusă, aeriană şi de altă natură, va fi interzisă în spaţiul NATO. Nu ştiu cum îşi va menţine Rusia relaţiile comerciale cu ţări care nu sunt în NATO. Şi Germania va fi obligată să renunţe la conducta Nord Stream 2, tăind astfel cea mai importantă cale pentru exportul de hidrocarburi ale Rusiei. Bineînţeles că strategii occidentali şi ai NATO au deja stabilită o listă mult mai lungă de sancţiuni, greu de anticipat acum. Dar Rusia îşi cunoaşte, sper, vulnerabilităţile în raport de lumea occidentală. Lucrurile sunt acum extrem de greu de anticipat şi prevăzut. Occidentul şi NATO nu pot accepta cerinţa Rusiei ca ţări precum Ucraina şi Georgia să nu poată decide singure dacă vor, sau nu, să intre în NATO. Rusia nu poate accepta ca NATO să ajungă, inclusiv cu arme nucleare, până în „pragul casei noastre”, cum zice Putin. Până la urmă trebuie să fie găsită o soluţie de compromis, dat fiind că un război global, inclusiv nuclear, nu poate fi imaginat.
Citeste mai mult: adev.ro/r63j23
