2020-12-08

Cum arată programul AUR, surpriza alegerilor parlamentare 2020, și cine sunt candidații partidului care intră în Parlament

 Luminita Pirvu  7 decembrie 2020, 
Surpriza alegerilor parlamentare din 6 decembrie - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) - va aduce oameni politici noi în Parlament după ce a trecut pragul electoral de 5%. Înființat în urmă cu doar un an, partidul este definit de fondatorul său, George Simion, drept un partid "de dreapta, conservator, patriot şi unionist". Pe lista partidului la alegerile parlamentare se regăsesc militanți ai referendumului pentru familia tradițională, avocați anti-COVID și activiști împotriva maghiarilor din Transilvania.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care potrivit rezultatelor parțiale ale alegerilor va intra în Parlament cu un scor de peste 9%, este un partid înființat în toamna anului trecut de George Simion, fondator al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, care militează pentru unirea cu Republica Moldova.
Ce oameni aduce AUR în Parlament
George Simion este co-președinte AUR, candidat la Camera Deputaților și fondator al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, care militează pentru unirea cu Republica Moldova. În 2015, el a fost reținut și expulzat din Republica Moldova, având o interdicție de 5 ani de a intra în această țară. În 2016, George Simion a organizat în București un marș pentru unirea Basarabiei cu România și, ieșind din traseul anunțat și forțând cordonul de jandarmi, a fost reţinut câteva ore. Simion a candidat anul trecut ca independent la alegerile europarlamentare, sub sloganul "România Mare în Europa”.
Claudiu Târziu este co-președinte AUR, candidat la Senat și fost membru al Consiliului Național de Coordonare al Coaliției pentru Familie în perioada de strângere a semnăturilor pentru Referendumul pentru Familie. El a fost director și fondator al revista Rost, apărută în decembrie 2002.
Dan Tănasă este candidat pentru Camera Deputaților în Mureș și președintele Asociației Civice pentru Demnitate în Europa. Tănasă a fost participant la violențele din iunie 2019 din Valea Uzului. El a fost susținut în 2016 de secretarul general al PSD Codrin Ștefănescu pentru a candida la alegerile parlamenatre, dar susținerea nu s-a concretizat. Sputnik a scris depre Tănasă că "este un blogger român care apără, în articolele sale, drepturile românilor din Ținutul Secuiesc”.
Diana Iovanovici-Șoșoacă este candidată pentru Senat și a devenit cunoscută pe internet prin videoclipurile în care a militat împotriva măsurilor de combatere a pandemiei de COVID-19. Recent, ea a atras atenția opiniei publice în scandalul pelerinajului de ziua Sf. Andrei. A fost avocata Arhiespiscopul Tomisului, IPS Teodosie, care a dat în judecată autoritățile din Constanța pentru a ridica restricțiile. "E un drept care nu poate fi îngrădit în niciun mod, în nicio situaţie. Drept pentru care și dacă ne-ar fi oprit, o luam pe câmp şi ajungeam la Sfântul Andrei“, a spus avocata, care în 30 noiembrie a mers la slujba oficiată de IPS Teodosie la Peștera Sfântului Andrei. La remarca unui jurnalist, că este pandemie, avocata a spus, revoltată: "Nu există aşa ceva! Duceţi-vă la Tătaru să vă spună de ce nu a decretat epidemie pe teritoriul României. (...) E totul o mascaradă“.
De asemenea, Șosoancă a atras atenția și printr-un discurs ținut la Iași împotriva măsurilor luate de către autorități care impuneau restricții cu prilejul pelerinajului de Sfânta Parascheva: "Cine e Iohannis să ne spună nouă, poporul pe care și-a clădit puterea, să nu mergem la Iași, la Sfânta Parascheva? (...) I-am spus lui Orban: Arestează-mă, bă! Că nu mă oprești tu pe mine!”.
Francis Tobă candidează la Camera Deputaţilor și este fost consilier al lui Adrian Năstase, fost parlamentar FDSN cu două mandate la activ. În primul său mandat de deputat (1992-1996) a fost inițiatorul a o serie de legi cu bătăie lunga în domeniul siguranței naționale. Cea mai importantă dintre acestea este Legea 92/1996 de înființare a Serviciului de Telecomunicații Speciale - STS. A fost consilierul prim-ministrului Adrian Năstase pe probleme de securitate nationala iar în era post Năstase, Tobă a fost director general al Romaero.
Mihai Lasca candidat la Camera Deputaților este cunoscut în Oradea ca organizator al protestelor anti mască susținând public că "virusul e o înşelătorie mondială" și că "masca e toxică". Lasca este administrator al unei firme de protecţie şi pază și este trimis în judecată de DIICOT pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, falsificarea de instrumente de plată electronică, potrivit site-ului ebihoreanul.ro.
Cum arată programul politic al AUR
AUR își asumă valori precum familia, patria, credința, libertatea și are printre susținătorii activi organizații neo-legionare precum Frăția Ortodoxa Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruintă, condusă de Dan Ciprian Grăjdeanu.
Reprezentanții AUR au organizat în toamnă proteste anti-mască, contestând, totodată, și celelalte măsuri luate de Guvern în perioada crizei COVID-19.
În programul politic afișat pe site-ul oficial, AUR își propune să fie "rezultatul unificării forțelor românești care urmăresc să servească interesele poporului român și să ajungă să legifereze și să guverneze pentru aceste interese".
AUR susține că suveranitatea statului român este încălcată și atacată de actualele forțe politice care încearcă să impună ”forme de federalizare internă sau externă”.
"Doctrina A. U. R se sprijină pe patru piloni: familia, patria, credința, libertatea.
Cei patru piloni pe care stă doctrina A.U.R. dau un contur precis poziției noastre. Suntem un partid conservator. În plan extern, suntem un partid care vrea o Europa a națiunilor, nu un suprastat federal cu capitală unică, guvern unic și parlament unic. Un imperiu socialist de ordin federal este o utopie pe care doctrina A.U.R. nu o poate împărtăși. Nu credem în Statele Unite ale Europei și ne vom opune programatic acestei tendințe de hegemonie nefastă. Suntem în mod răspicat împotriva colonizării Europei cu populații alogene. În acest sens, doctrina A.U.R. are multe puncte comune cu Declarația de la Paris a intelectualilor conservatori din 2018.
Familia este celula de bază a oricărei societăți viabile. De aceea, este vital ca societatea să stimuleze constituirea de familii, să sprijine și să apere familia. Doctrina A.U.R. consideră că ideologia de gen este o aberaţie teoretică care descinde din oficina actuală a activiștilor neomarxisti. (...) Căsătoria nu poate avea drept formulă primordială decît perechea alcătuită dintr-un bărbat şi o femeie. Orice altă variantă de alăturare a sexelor nu are legătură cu sensul autentic al acestei formule.
Patria este țara tatălui, dacă ascultăm etimologia cuvîntului, pe cînd limba nativă este limba vorbită de mamă(...). În cazul României, patria este o entitate geografică slujind drept vatră inițială, dar o vatră din care azi exodul românilor a dat naștere unei diaspore pînă într-atît de numeroase, încît ar fi o impietate să limităm naţiunea la autohtonii rămaşi între graniţe.
Credinţa este, teologic vorbind, una din cele trei virtuţi cardinale creştine, numai că aici o folosim în sens figurat, drept simbol pentru tot ce înseamnă religia creştină. Cînd spunem credinţă, spunem implicit biserică, tradiţie şi neam. În concepţia A.U.R., ateismul este o rătăcire ivită din aroganţa celor care îşi închipuie că o viziune antropocentrică asupra universului este superioară uneia teocentrice"
.OBIECTIVE:
"Asumarea reunirii cu Republica Moldova ca proiect de țară și prioritate în strategia națională și europeană de securitate, dezvoltarea regională și în consolidarea flancului estic al NATO
Libertate personală, religioasă, economică, politică
Stat de Drept, justiție independentă și funcțională
Egalitate în fața legii
Egalitate de șanse"
PRIORITĂŢI:
"Poziționarea României ca lider al Europei Centrale și de Est în Uniunea Europeană
Apartenența la Uniunea Europeană constituie dimensiunea principală a politicii externe a României. Actuala conjunctură politică europeană reprezintă o șansă extraordinară pentru țara noastră de a deveni lider economic, lider de opinie și principal partener al proiectului european în Europa Centrală și de Est.
Asumarea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană și a reunirii cu România ca drumuri convergente și sprijinirea parcursului european al statelor Parteneriatului Estic;
Asumarea reunirii cu Basarabia;
Unirea cu Republica Moldova este unul dintre principalele obiective pe termen lung pe care și le asumă Alianța pentru Unirea Românilor. Reunificarea nu este doar o datorie față de frații noștri de peste Prut, un act firesc, legitim al poporului român, ci și o cale de dezvoltare economică și afirmare pe plan internațional. În lupta pentru îndeplinirea obiectivului unirii, Alianța pentru Unirea Românilor propune:
Sprijinirea inițiativelor civice dezvoltate în acest sens;
Eliminarea taxelor consulare, simplificarea și accelerarea procesului de acordare a cetățeniei române locuitorilor din Republica Moldova;
Sprijinirea studenților basarabeni din România și facilitarea accesului tinerilor basarabeni la cursurile universitare și postuniversitare din România;
Organizarea unui referendum în viitorul apropiat cu privire la reunificare".

Magnatul Bobby Păunescu, fără mască, în primul plan al conducerii de la AUR

Denisa Dudescu,  07 decembrie 2020, 
 Pe treptele din fața sediului AUR a fost, alături de liderii partidului, omul de afaceri Bobby Păunescu, care a sărbătorit rezultatul surprinzător obținut de formațiunea politică. Alături de acesta a mai fost și avocata Diana Iovanovici Șoșoacă, o controversată activistă împotriva vaccinării și a purtatului măștii. Bobby Păunescu, fiul controversatului afacerist George Constantin Păunescu, a stat în primul rând, alături de George Simion și Claudiu Târziu, cei doi lideri ai partidului Alianța pentru Unirea Românilor. George Simion, Claudiu Târziu, avocata Diana Șoșoacă și Bobby Păunescu (ultimul din dreapta, cu fular galben cu negru) Acționarul postului B1TV a stat în permanență lângă avocata Diana Iovanovici Șoșoacă, o controversată activistă împotriva vaccinării.  
În 2019, Bobby Păunescu a vrut să candideze la alegerile prezidențiale, însă BEC i-a respins validarea candidaturii, deoarece nu a strâns numărul necesar de semnături. Bobby Păunescu este fiul lui George Constantin Păunescu, afacerist român. În ciuda acuzaţiilor care i s-au adus, de fost ofiţer de Securitate, George Constantin Păunescu, unul din personajele-cheie ale familiei, a negat orice fel de colaborare cu structura de informaţii a regimului comunist. 
 Numele lui George Constantin Păunescu a fost legat de marile scandaluri de după 1990, printre care devalizarea Băncii Bancorex, Bankcoop şi Dac Air. A fost pus sub urmărire penală pentru infracţiuni cu privire la încălcarea Legii societăţilor comerciale și însușirea ilegală a unei sume de peste un milion de dolari din conturile societăţii sale, General Consulting & Procurement SA. 
 În urmă cu aproape 10 ani, familia Păunescu avea o avere estimată la aproximativ 500-550 milioane de euro și ocupa locul 11 în Top 300 Capital. 
AUR a oferit surpriza alegerilor parlamentare, după ce a obținut aproape 9% dintre voturile celor 5,7 milioane de români care au mers la urne. Candidații AUR din București la alegerile parlamentare 2020 sunt Claudiu Târziu, care deschide lista pentru Senat, și George Simion, care deschide lista pentru Camera Deputaților.

Cine este premierul României în locul lui Ludovic Orban. Decizia de ultim moment

După demisia prim-ministrului României, întrebarea care stă acum pe buzele tuturor românilor este “cine va fi premier în locul lui Ludovic Orban?!”. Iată cine este foarte posibil să îl înlocuiască.
UPDATE // Până la urmă, Klaus Iohannis a decis ca Nicolae Ciucă să fie desemnat premier interimar al României, pentru următoarele 45 de zile. Ciucă era ministrul apărării, un om de bază în mandatul lui Iohannis.
Ludovic Orban şi-a dat demisia. Cine va fi noul premier
Şeful Guvernului şi-a dat demisia, motiv pentru care toată lumea se întreabă acum cine va fi premier în locul lui Ludovic Orban. Se pare că decizia luată de acesta vine după o discuţie pe care a avut-o cu preşedintele, în care Klaus Iohannis i-a reproşat modul în care a gestionat criza sanitară în care se află şi România, dar şi eşecul de la alegerile parlamentare.
“Am decis să îmi depun mandatul de premier, după un an și o lună în care România s-a confruntat cu o perioadă extrem de dificilă. Guvernul, după demisia mea, va fi condus de un membru al cabinetului care va fi desemnat de președintele României.
România are nevoie de un guvern responsabil, care să reprezintă voința cetățenilor și decizia mea de astăzi vreau să arate un lucru foarte clar: nu mă cramponez de funcția de prim-ministru, că negocierile care vor urmă trebuie să ducă la un guvern format din forțele de centru dreapta că vor să utilizeze toate resursele pe care le va avea România”, a declarat Ludovic Orban.
Desigur, demisia prim-ministrului înseamnă şi demisia Guvernului, motiv pentru care cabinetul va funcţiona, în următoarele 45 de zile, interimar.
Cine va fi noul premier al României
Desigur, după demisia şefului Guvernului, au apărut şi primele nume ale politicienilor care i-ar putea lua locul lui Ludovic Orban. Se pare că Ilie Bolojan este favoritul. Acesta deţine, momentan, funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor.
În 2008, liberalul a fost ales primar al orașului Oradea cu peste 50 la sută din voturi. Patru ani mai târziu, a fost reales cu peste 66 la sută, iar în 2016, Bolojan a câștigat al treilea mandat cu aproape 71 la sută.
„În Camera Deputaților vor fi atribuite, cel mai probabil, trei mandate pentru PNL. UDMR va avea două mandate, iar USR-PLUS și AUR câte unul. În ceea ce privește votul pentru Senat PNL, UDMR și PSD vor obține câte un mandat, cel de al patrulea urmând să fie atribuit, vom vedea cui, la distribuire”, a spus Bolojan despre rezultatele alegerilor parlamentare.

AUR anunță o campanie pentru interzicerea formațiunilor politice pe criterii etnice: „UDMR nu își are locul în Parlament”

Viorel Tudorache, Luni,  07 decembrie 2020, 
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) se opune constituirii şi funcţionării formaţiunilor politice pe criterii etnice şi susţine că UDMR nu îşi are locul în Parlamentul României, potrivit Agerpres. „UDMR nu îşi are locul în Parlamentul României”, este replica lui George Simion, copreşedintele AUR, după ce senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, duminică noaptea, că membrii AUR „nu îşi au locul în secolul XXI într-un parlament democratic”. 
„UDMR nu îşi are locul în Parlamentul României. Respectăm comunitatea maghiarilor din România şi avem candidaţi etnici maghiari în AUR care intră în Legislativ.
AUR se opune, însă, constituirii şi funcţionării formaţiunilor politice pe criterii etnice, iar în acest sens va demara o campanie naţională pentru modificarea Constituţiei, în sensul interzicerii formaţiunilor politice pe criterii etnice”, precizează luni George Simion, copreşedintele AUR, într-un comunicat. 
Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat, duminică noaptea, că speră că liderii AUR îşi vor schimba atitudinea faţă de comunitatea maghiară din România. „În ceea ce priveşte partidul AUR, nu credem că aceste acţiuni şi aceste declaraţii, de multe ori împotriva comunităţii maghiare, îşi au locul, din nou, în 2021, în Parlamentul României. (…) 
Noi am văzut câteva ieşiri ale liderilor sau ale persoanelor reprezentative ale acestui partid, noi considerăm că nu îşi au locul în secolul XXI într-un parlament democratic, dar decizia poporului este decizia poporului, decizia alegătorilor trebuie respectată. Şi în cazul în care acest partid va intra în Parlamentul României, nu pot decât să sper că îşi va schimba atitudinea faţă de comunitatea maghiară din România”, a arătat Tanczos Barna
Nota red.
Păcat, că pot intra în Parlamentul României unii, care nu cunosc nici Constituția dar nici legile! Se vede de la o poștă, că unii fac o propagandă ieftină al unui politruc rămas din era comunistă și dau apa la moara împotriva celor cărora luptă să scoată din legislativ, deși și ei au fost aleși democratic , adică în același mod, ca și cei din AUR. Nu văd nici până la vârful nasului cam în același mod cum făceau și cei din PUNR, sau PRM, care acum abia mai se zăresc în viața politică. Nu pot înțelege (sau chiar sunt înțeleși în secret) că prin această atitudine defapt victimizează tocmai pe acelea persoane împotriva cărora vor să ducă o politică de excludere... Se pare că nu prea au înțeleg de ce au primit votul celor care erau nehotăriți...
Dar fac o greșeală de fond, pentru că procentajul pe care au câștigat locuri în Parlamentul României nu pot obține vreo schimbare a legii și nici al Constituției.
Indemnare la ură îi putea aduce voturi, dar odată întrând în parlament atitudenea lor trebuie să fie schimbat, adică să se conformeze cu Regulamentul de Ordine Interioară al insttituției!  
Domniile lor uită că UDMR nu este un partid ci o asociație civilă reprezentant al unei parte al populației Țării. Cu toate că are veleități de partid politic ei au statut civil și au fost întăriți atât prin articolele Constituției dar și prin diferite articole de legi, ultima HG nr. 100 din 2010. 
Articolul de bază al Constituției spune că oricine se naște în Țara Noastră, are dreptul la cetățenie română! Adică poate fi ales și poate alege ca orice român. Ca să pui o piedică adică să fie modificat acest articol face ca în România să apare sintagma cetățean de rangul superior, precum și altul de rang inferior! Dar alt articol  arată că fiecare cetățean al țării este egal în dreptul!
Fără să mai detailăm se poate observa că ce se spune de către unii din AUR devine doar o dorință și nu o oportunitate. Se spun niște cuvinte fără vreun conținut substanțial.
Dar nici atitudinea domnului Tanczos nu prea se poate înțelege pentru că și domnia lui greșește, doar prin faptul că nu accepta votul celor care au ales democratic sau nu, pe cei din AUR!
Atitudinea domniei sale arată greșeală de bază ale celor de la UDMR, greșeala, care survine din faptul că conducătorii sunt de mult timp la cârmă și s-au cam rupt de realitățile vremii. Aceștia nu prea pot accepta schimbările ce au bătut și vor bate în continuare la ușa formațiunii: plecarea tineretului în masă...
Faptul că cca 4,5 millione de concetățeni deja au ales altă țară unde vor vrea să trăiască și cam tot atâtea încă nu s-a hotărit dar lucrează în străinătate(unii chiar la negru) arată că politicienii nu prea înțeleg sau au uitat de ce sunt sau au fost aleși în Parlamentul Țării...  
Dorim Tuturor o viață mai liniștită. Z.S.
 

2020-12-01

Prima confruntare între Maia Sandu și Rusia. Președintele Moldovei cere retragerea trupelor rusești din Transnistria

30.11.2020 
Președintele ales al Republicii Moldova a cerut retragerea trupelor rusești din Transinstria și înlocuirea lor cu observatori OSCE. Kremlinul a replicat la declarațiile făcute de Maia Sandu și transmite că „o schimbare a status quo-ului în Transnistria ar putea duce la o destabilizare”, scrie siteul kommersant.ru.
O schimbare a status quo-ului în Transnistria ar putea duce la o destabilizare semnificativă a situației din regiune, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. Anterior, președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut retragerea trupelor rusești din Transnistria.
„Rusia îndeplinește funcții foarte importante și, bineînțeles, o modificare a unui status quo, care se bazează pe spiritul și litera dreptului internațional, poate duce la o destabilizare gravă”, a spus Peskov în timpul unei conferințe de presă.
Potrivit acestuia, Kremlinul se așteaptă ca „toate acestea să fie discutate și să nu se facă mișcări bruște”.
Ca răspuns la o întrebare despre contactele Kremlinului cu președintele ales al Republicii Moldova, Dmitri Peskov a spus că contactele se fac prin intermediul diplomaților. El a reamintit că președintele Vladimir Putin a felicitat-o deja pe Maia Sanda pentru victoria ei în alegeri.
Maia Sandu consideră că trupele rusești din Transnistria ar trebui înlocuite cu observatori civili sub auspiciile OSCE. Potrivit acesteia, nu există pericolul unei acțiuni militare în regiune pentru o lungă perioadă de timp. Și Ministerul rus de Externe a reacționat și susține că „poziția doamnei Sandu subminează eforturile de a ajunge la o soluționare pașnică”.
Încă din 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia și-a luat angajamentul de a-și retrage trupele și munițiile din Transnistria, însă nu și l-a respectat.
Editor : R.K.

2020-11-17

Uniunea Europeană, într-o criză profundă după ce Ungaria și Polonia au blocat bugetul european și planul de reconstrucție economică

Este curios că cei de la digi24.ro nu vor să înțeleagă miezul problemei și îl pezintă pe Orban  Viktorca și cunm ar fi capul răutăților și suma despre care se vorbește este prezentat ca și un dar și nu un IMPRUMUT. 
In România toate problemele sunt create de lipsa acută de fonduri cu aceste imprumuturi si care este o sumă uriașă de peste 80 miliarde de euro, care se v-a adăuga la celalalte imprumuturi de cca 130 milliarde euro!
Deci suma despre care se tot vorbește este defapt un IMPRUMU,T sunt de scurtă durată, dar nu se vorbește de felul cum v-a fi returnat!
Faptul că parlamentari UE câștigați de Soros au pus tunurile pe țările care nu vor să accepte ”sfaturile” celui mai mare ”păpușar” care însă nu a fost ales de nici un popor și numai datorita banilor ce are poate diriga  încă cinci ani țările UE-ului.  
Până acum Soros a dărâmat multe guverne, dar tot el vrea să facă ca țările UE să se împrumute fără acoperire... și tot el prin multele asociații și fundații fondate în baza ideilor Societății Deschise și pe cel a lui Kalerghi, dorește să fie șterse atât conducerile cât și  națiunile, care țin la principiul ”fără imigranți” 
Jocul periculos ce au început liberalii de stânga demonstrează că nu credeau că vor exista țări, care pot sta drept atât în fața propriului popor cât și fața Parlamentarilor UE corupți sau nu, de păpușarul șef.
Parlamentarii UE uită că cel pe care-l condamnă că a folosit dreptul de veto, a fost reales de trei ori consecutiv cu 2/3 de tocmai de populația pe care europeni ”vor să salveze” de Orban Viktor. 
Așa zisă luptă a inceput defapt Parlamentarii UE prin acceptarea părerilor mincinoase și neadevărate ale celor sargentini, și alții, care sub așa zisă ”principiile statului de drept” știind și ei că defapt nici odată nu s-a definit ce sunt aceste principii, și fără nici o șansă dată poporului maghiar și polonez să exprime dacă sunt sau nu asupriți în baza acestor principii...
Ba mai mult se pregătesc - fără menajamente - să adopte punctul 7. care ar face ca cele două țări să nu mai aibă dreptul de vot în PE și alte organisme ale UE, făcțnd nul  votul exprimat de alegărtorii acestor două țări.   
Se vede dela o poștă că poporul maghiar nu este o nație proastă - ce se dovedește prin desele evenimente dea lungul anilor. Cel mai pregnant  cel din 1956 când o nație mică cu arma în mână s-a impotrivit celui mai mare armate cea sovietică, demonstrând că nu-i bine ca un popor să fie considerat de rangul doi, așa cum este considerat de UE actualmente națiunile ce au fost așa zisă ”democratice”...
Conducătorii, care au probleme economice nu pot arunca în cîrcă lui Orban Viktor greșeala lor ca să nu spunem prostia lor, ptr că aplicarea punctului 7. ar face un precedent periculos ptr toți din UE, dacă se marjează în continuare pe statul de drept care defapt este un punct politic nici decum unul bazat pe drepturile omului
Stafia lui sargentini se întâlnește des cu ideile păpușarului  fapt ce dăunează tuturor, pentru că lasă deschis ușa din spate pentru revenirea comunismului liberal, care este proptit de stâlpi ale verzilor, prin Green Deal...
Cei care nu înțeleg aztăzi că impotrivirea lui Orban nu-i o simplă răzbunare ci este o viziune spre viitor, pentru că noua ordinea economică, nu v-a fi creat pe principiile statului de drept pentru simlu fapt că nu mai vor exista state și națiuni prin crearea Statului European Unit...
Deci atenție  mare la jucătorii falși, care joacă jocul morții ale păpușarului... HZ   
17.11.2020 
Viktor Orban, premierul Ungariei, singur la masa Consiliului European, își ajustează masca de protecție. Foto: Profimedia Images.
Uniunea Europeană a intrat într-o profundă criză instituțională după ce Ungaria și Polonia au blocat bugetul și fondul de recuperare post-Covid de 1,82 trilioane de euro
Oficialii de top ai blocului european spun că, pentru moment, nu se întrevede o ieșire din această criză, scrie Politico.
Chiar și pentru UE, care se vede frecvent în situații de blocaj politic, această nouă criză venită după o negociere amplă și dificilă pare să fie prea mult. Confruntarea devine, astfel, principalul element de pe agendă pentru viitoarea întâlnire a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, care va avea loc joi, prin videoconferință.
O posibilitate ar fi amânarea adoptării bugetului, însă contextul actual, în care majoritatea țărilor sunt afectate puternic de al doilea val al pandemiei de coronavirus, în care multe au intrat deja în lockdown, parțial sau total, și în care economiile lor au fost paralizate, face acest lucru extrem de dificil.
Cum s-a răzbunat iliberalul Viktor Orban pe Uniunea Europeană
Deși bugetul a fost blocat de Polonia și de Ungaria, mulți oficiali europeni dau vina pe prim-ministrul ungar Viktor Orban, un frecvent adversar intern al UE și instituțiilor sale.
„Știm cu toții că acesta este un blocaj. Ne aflăm la o răscruce și nimeni nu știe în ce direcție să o luăm. Știm doar că întreg pachetul nu va putea fi aprobat până ce nu îi vom avea pe unguri de partea noastră. Vom continua să ne consultăm, însă de la un anumit punct, ungurii vor trebui să acționeze cu sinceritate și bunăcredință, altfel, vom avea probleme mari”, a declarat un oficial european.
Ungaria și Polonia au blocat pachetul de redresare în timpul unei întâlniri a ambasadorilor UE, luni, motivând că au luat această decizie din cauza noului mecanism de alocare a fondurilor în funcție de respectarea principiilor statului de drept. Această măsură a putut fi aprobată pentru că are nevoie doar de o majoritate calificată, nu de unanimitate, așa cum este cazul bugetului.
Ungaria și Polonia s-au folosit, astfel, de puterea lor de veto pentru a bloca finalizarea procesului prin care blocul european urma să construiască fondul de redresare economică în contextul pandemiei de Covid-19. Cele două țări au semnalat, de asemenea, că nu vor sprijini din punct de vedere politic nici bugetul multianual, programat să intre în vigoare de la 1 ianuarie.
Oficialii europeni au atras atenția guvernelor celor două țări că își prejudiciază proprii cetățenii acționând în acest fel, pentru că fondul de redresare și bugetul includ zeci de miliarde de euro destinate pentru recuperarea Ungariei și Poloniei.
Cele două țări sunt beneficiare nete de fonduri europene și sunt printre cele lovite puternic de al doilea val al pandemiei, însă oficialii europeni spun că Viktor Orban a refuzat să cedeze chiar și după mai multe întâlniri la nivel personal cu cancelarul Germaniei Angela Merkel, cu președintele Consiliului European Charles Michel și cu mai mulți oficiali de top din Franța, Italia, Spania sau Portugalia – alte țări puternic afectate de pandemia de coronavirus care au nevoie rapidă de fondurile respective.
UE vrea stat de drept. Polonia și Ungaria îl consideră „sclavie”
Unii oficiali europeni spun că Uniunea Europeană plătește acum pentru faptul că nu a rezolvat în totalitate această dispută în timpul summit-ului din iulie, atunci când a fost aprobat acest pachet de redresare economică. Pentru a obține un acord atunci, liderii europeni au fost de acord că va exista o legătură între acordarea de fonduri viitoare și respectarea normelor statului de drept, însă au lăsat această legătură deschisă interpretărilor.
„Nu suntem la finalul acestei epopei, intrăm într-o fază politică. Însă dacă acest blocaj continuă, riscăm să funcționăm cu un buget foarte redus și doar cu cheltuieli esențiale, fără angajamente pe fonduri structurale, politică externă și altele”, a mai spusu un oficial european.
Opțiunile europenilor rămân foarte limitate. Chiar dacă cei 25 de șefi de stat și guvern din Consiliul European ar fi dispuși să le facă pe plac Ungariei și Poloniei, bugetul tot ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului European, acolo unde s-au dus negocieri lungi și grele pentru adoptarea mecanismului pentru legarea fondurilor de respectarea statului de drept. Chiar și soluția actuală a fost văzută de unii europarlamentari drept o soluție de compromis, iar eliminarea ei completă ar fi și mai problematică pentru obținerea sprijinului pentru buget în PE.
Teoretic, planul de redresare economică ar putea fi adoptat în afara bugetului, printr-un acord interguvernamental între celelalte state-membre, o posibilitate explorată în primăvară de Comisia Europeană, însă refuzată în final pentru că ar fi dus la complicații și dificultăți la fel de mari.
Instituțiile europene și multe guverne din UE se plâng de ani de zile de alunecarea Ungariei și Poloniei spre autoritarism. La rândul lor, liderii polonezi și ungari se plâng că ar fi „șantajați” de Bruxelles:
„Nu există niciun criteriu sau definiție clară a principiilor statului de drept, deci ele nu pot fi folosite drept un instrument concret de sancțiune”, le-a spus ministrul ungar al Justiției reporterilor.
„Aceasta este o discuție care va determina dacă Polonia este o națiune independentă în comunitatea europeană sau dacă va fi înrobită instituțional și politic. Nu este vorba de statul de drept, ci de sclavie instituțională și politică”, a afirmat și ministrul polonez al Justiției.
Fondul de redresare, esențial pentru recuperarea economică a Europei, ar putea întâlni și mai multe obstacole
Drumul spre adoptarea bugetului și fondului de redresare va fi lung, tumultos și va fi plin de obstacole. Pentru adoptarea bugetului multianual de 7 ani, va fi nevoie de aprobarea Parlamentului European și de sprijin unanim în Consiliul European. Procesul prin care se va face posibilă crearea fondului de redresare are și el nevoie de sprijin unanim în Consiliul și trebuie ratificat și de parlamentele naționale ale statelor.
Chiar și dacă oficialii europeni reușesc să convingă cumva Ungaria și Polonia să renunțe la poziția intransigentă, parlamentele de la Budapesta și Varșovia ar putea să acționeze în continuare prin blocarea aranjamentului de finanțare al fondului de redresare. De asemenea, parlamentele naționale din țări precum Finland ar putea să blocheze, de asemenea, aceste aranjamente dacă vor considera că Polonia și Ungaria au primit prea multe concesii în ce privește respectarea statului de drept.
Germania face un apel direct la cele două țări: „Sunt bani de care numeroase țări au nevoie urgentă”
Germania, deținătoarea actuală a președinției rotative a Consiliului Uniuneii Europene a cerut Ungariei și Poloniei să renunțe la opoziție și să aprobe bugetul UE dar și fondul de relansare economică. Guvernul de la Varșovia rămâne, însă, pe poziții și anunță că așteaptă o soluție de compromis. 
Michael Roth, secretar de stat pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe al guvernului german a afirmat că „perioada în care ne aflăm nu mai permite acțiuni de veto, ci măsuri rapide în spiritul solidarității”. Cetăţenii statelor membre UE mizează pe susţinerea instituţiilor, a subliniat oficialul german, avertizând că toată lumea va plăti un preţ mare dacă bugetul UE şi Fondul de relansare economică nu vor fi aprobate rapid.
Heiko Maas, ministrul german de Externe, s-a declarat încrezător că se va ajunge la o soluţie de compromis. „Este vorba de mulţi bani, de care numeroase ţări din Uniunea Europeană au nevoie urgentă şi pe care îi aşteaptă, astfel că este nevoie de o soluţie rapidă. Sunt convins că vom găsi o soluţie”, a afirmat Heiko Maas.
Guvernul Poloniei a anunţat marţi că aşteaptă o soluţie de compromis din partea Bruxellesului. „Aşteptăm noi propuneri, coerente cu tratatele UE”, a declarat Piotr Muller, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Varşovia. „Polonia vrea ca acordul bugetar să fie aprobat cât mai rapid, dar fără costuri în materie de suveranitate naţională”, a argumentat, la rândul său, Szymon Szynkowski, secretar de stat în Ministerul de Externe al guvernului de la Varșovia

2020-11-09

A citit cineva planul economic al lui Biden? Dacă se va aplica acest plan, economia României va fi afectată puternic

Foto: Brendan Smialowski / AFP / Profimedia
La posturile TV din România este sărbătoare că a ieșit președinte Joe Biden. Dar a citit cineva planul economic al lui Biden? Dacă se va aplica acest plan, economia României va fi afectată puternic.
Principalele aspecte din planul economic:
Punctul 1
Joe Biden vrea să taxeze suplimentar firmele americane pentru joburile făcute în alte țări. Planul este ca în 10 ani să se aducă înapoi 10 milioane de joburi
Aici avem o mare problemă. Zeci de mii de români lucrează în shared services centers ale companiilor americane. Zeci de mii de români lucrează în fabrici de componente auto pentru producători din SUA.
Să ne imaginam ce ar însemna să plece din România un gigant IT care are 3-4 clădiri de birouri cu IT-iști în Pipera. Industria IT s-ar transforma din El Dorado într-un coșmar.
Sau că o fabrică auto ar închide în România, pentru a produce iar mașini în Chicago.
Punctul 2
Joe Biden vrea să crească impozitul pe profit cu 25% de la 21 la 28%. Unii vor spune: „Ce treabă are asta cu noi?”. Păi are. Vor fi mai puțini bani în piață. Dobânzile la credite vor crește, deci vom plăti mai mult la ratele bancare.
Punctul 3
Joe Biden dorește să crească impozitul pe venit până la 63% pentru cei care câștigă salarii peste medie. Mă întreb ce s-ar spune în România dacă în decembrie va câștiga un partid care va crește impozitele.
Mai este o veste bună pentru România?
În România nu există partide de dreapta sau stânga pentru simplul motiv că în România nu prea sunt oameni cu idei de dreapta sau stânga. Majoritatea sunt oameni care își văd interesul propriu. 
Salutăm capitalismul accentuat din SUA când acest lucru înseamnă un beneficiu pentru noi. Iar pentru americani înseamnă pierderi de joburi. Dar salutăm măsurile socialiste din SUA fără să realizăm că acestea ne vor lăsa fără joburi. 
Poate asta explică de ce târgurile de Crăciun din București seamănă mult mai mult cu bazarul din Istanbul, decât cu târgul de Crăciun de la Viena.

2020-10-14

HOTĂRÂRE nr. 49 din 13.10.2020 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19


❗MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL A INFECȚIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA
STĂRII DE ALERTĂ❗
🔴1. Se menține coordonarea operațională a serviciilor de ambulanță și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență, precum și a poliției locale de către Direcția generală de poliție a Municipiului București/inspectoratele județene de poliție.
🔴2. Se menține obligativitatea asigurării continuității activității centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.
🔴3. Se propune testarea săptămânală, prin grija direcțiilor de sănătate publică, a personalului de îngrijiri care își desfășoară activitatea în așezămintele prevăzute la pct.2.
🔴4. Se menține obligația furnizorilor de servicii sociale de tip rezidențial de a-și organiza programul în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.
🔴5. Se menține obligația desfășurării în regim permanent a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitatea temporară, precum și a Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.
🔴6. Se consideră necesară menținerea obligativității purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴7. Se menține posibilitatea izolării și carantinării în condițiile art. 7, 8 şi 11 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.
🔴8. Se consideră necesară instituirea obligației de purtare a măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise, cum ar fi piețele, târgurile, zonele de așteptare (stații de autobuz, peroane şi altele asemenea), falezele, zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, zonele pietonale comerciale și în proximitatea instituțiilor de  învățământ până la o distanță de 50 m de intrarea în perimetrul școlii.
🔴9. În condițiile pct. 8 Administratorii/Proprietarii spațiilor publice deschise afișează la loc vizibil informații privind obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile respective, la solicitarea comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
🔴10. Se consideră necesară instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise.
🔴11. Se consideră necesară instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, pentru candidații și echipele de campanie în timpul evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor aferente campaniei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaților din anul 2020.
🔴12. Se consideră necesară menținerea interdicțiilor privind organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit punctelor 13-29.
🔴13. Activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.
🔴14. Competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății.
🔴15. În condițiile pct. 13, se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimați și/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.
🔴16. Activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizual, a instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se desfășoară numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.
🔴17. În condițiile pct. 16 organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județe/localități este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000
de locuitori.
🔴18. În condițiile pct. 16 organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleiași familii sau reprezintă grupuri de până la 3 persoane, iar organizarea şi desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 300 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt, precum şi cu purtarea măștii de protecție. Activitățile sunt interzise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori.
🔴19. Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se desfășoară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴20. În condițiile pct. 19, pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară respectiva activitate.
🔴21. Se propune interzicerea participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase prevăzute la pct. 19 a persoanelor care nu au domiciliul sau reședința în localitățile în
care se desfășoară aceste activități.
🔴22. Se menține interzicerea activităților recreative și sportive desfășurate în aer liber,
cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu
locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, după caz, cu
ministrul tineretului și sportului, ministrul mediului, apelor și pădurilor sau ministrul
agriculturii și dezvoltării rurale.
🔴23. Se propune interzicerea organizării de evenimente private (nunți, botezuri, mese
festive etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante,
baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente etc.).
🔴24. Se permite organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri pentru adulți,
inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri
europene, cu un număr de participanți de maximum 25 de persoane în interior și de
maximum 50 de persoane în exterior și cu respectarea normelor de sănătate publică
stabilite în ordinul ministrului sănătății.
🔴25. Se permite organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul
apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, sub
supravegherea unui medic epidemiolog.
🔴26. Se permite organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul
diplomatic, la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România,
organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4 mp pentru
fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară.
🔴27. Se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea
adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri cu un număr de participanți de
maximum 100 de persoane și cu respectarea următoarelor măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți
participanții;
b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în
spațiul în care se desfășoară mitingul;
c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea
unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană acolo unde este posibil;
d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materialele pe
perioada desfășurării mitingului;
e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea
contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2;
🔴28. Se permite organizarea și desfășurarea evenimentelor/întrunirilor în cadrul
campaniei electorale cu obligația organizatorilor de a asigura respectarea următoarelor
măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toți
participanții la evenimente/întruniri;
b) efectuarea triajului observațional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru
toate persoanele care intră/sosesc în spațiul în care se desfășoară
evenimentele/întrunirile;
c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanții la
evenimente/întruniri, inclusiv cele desfășurate pe stradă sau din ușă în ușă;
d) afișarea regulilor de acces și de protecție individuală în locuri vizibile în spațiile
în care se desfășoară evenimentele/întrunirile;
e) limitarea numărului participanților la maximum 20, în cazul
evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor desfășurate în spațiu închis și a duratei acestora la
maximum două ore;
f) limitarea numărului participanților la maximum 50, delimitarea prin semne
vizibile a perimetrului și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, în cazul
evenimentelor/ întrunirilor/acțiunilor desfășurate în aer liber;
g) limitarea numărului persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup
la maximum 6, în cazul acțiunilor desfășurate pe stradă;
h) limitarea numărului persoanelor care compun echipele la maximum 2, în cazul
acțiunilor din ușă în ușă;
i) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie materialele de propagandă
electorală, înaintea începerii acțiunii;
j) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea
contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.
🔴29. Se propune menținerea interdicției de circulație în interiorul localităților pentru
persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași
familii, precum și formarea unor asemenea grupuri.
🔴30. Se propune menținerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de
trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizilor, definiți potrivit OUG nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările
ulterioare, cu următoarele excepții:
a) membri de familie ai cetățenilor români;
b) membri de familie ai cetățenilor altor state membre ale U.E. sau ale Spațiului
Economic European ori ai Confederației Elvețiene, cu rezidență în România;
c) persoane care posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un
document echivalent permisului de ședere eliberat de autorități ori un document
echivalent acestora emis de autoritățile altor state, potrivit dreptului U.E.;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de
ședere sau un alt document echivalent, cadre medicale, cercetători în domeniul medical,cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, transportatorii şi alte categorii de personal
implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și al organizațiilor
internaționale, precum și membrii familiilor acestora care îi însoțesc în misiuni
permanente pe teritoriul România, personalul militar sau personalul care poate asigura
ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriați ca urmare a acordării protecției
consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecție internațională sau din alte motive
umanitare, persoane care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și
mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri
de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un
resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, precum și persoane returnate în
baza acordurilor de readmisie;
i) străinii și apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii și apatrizii, muncitorii înalt calificați, dacă angajarea acestora este
necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau
desfășurată în străinătate;
k) străinii și apatrizii, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii sezonieri din agricultură,
personalul navigant, maritim și fluvial;
l) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții
sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii;
m) membrii echipelor de filmare a producțiilor cinematografice sau audiovizual,
personalul tehnic și artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe
teritoriul României, în baza unor relații contractuale dovedite sau a unor documente
justificative.
🔴31. În absența unor reglementări contrare la nivel național, măsura stabilită la
pct. 30 nu se mai aplică cetățenilor străini și apatrizilor originari din sau rezidenți în state
terțe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricțiilor temporare
asupra călătoriilor neesențiale către Uniunea Europeană.
🔴32. Se poate institui carantina zonală în condițiile art. 7 şi 12 din Legea nr. 136/2020
privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc
epidemiologic şi biologic.
🔴33. Suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre și
dinspre țările care nu fac obiectul excepției de la carantinare/izolare stabilite de
Institutul Național de Sănătate Publică și aprobate de Comitetul Național pentru Situații
de Urgență, și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România,
potrivit art. 37 din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare, se face prin hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
🔴34. Sunt exceptate de la prevederile pct. 33 următoarele categorii de zboruri:
a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă și/sau corespondență;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenție în situații de urgență, la solicitarea
unei autorități publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenție tehnică, la solicitarea
operatorilor economici stabiliți în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziționare a aeronavelor, fără încărcătură comercială (ferry);
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter),
pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetățeni străini, din
România către alte state, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române și al autorității
competente din statul de destinație;
j) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din
alte state către România pentru repatrierea cetățenilor români, cu avizul Autorității
Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne și al
Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter),
pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuți în anexa nr. 3 la
Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes“) în temeiul
Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătății
și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale - C(2020) 1897, din
23.03.2020, din România către alte state și din alte state către România, cu avizul
Autorității Aeronautice Civile Române și al autorității competente din statul de
destinație.
🔴35. Se propune interzicerea efectuării transportului rutier de persoane prin servicii
ocazionale, precum și suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în
vigoare, în scopul participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase către locurile
unde se desfășoară aceste activități.
🔴36. Consideră necesară menținerea închiderii temporare, totale sau parțiale, a
următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:
🔴37.1 la frontiera româno-ungară: Carei, județul Satu Mare.
37.2 la frontiera româno-bulgară:
a) Lipnița, județul Constanța;
b) Dobromir, județul Constanța;
c) Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă).
37.3 la frontiera româno-ucraineană: Isaccea, județul Tulcea (cu excepția traficului
de marfă).
37.4 la frontiera româno-moldoveană:
a) Rădăuți-Prut, județul Botoșani;
b) Oancea, județul Galați.
37.5 la frontiera româno-sârbă:
a) Moldova Nouă, județul Caraș-Severin;
b) Naidăș, județul Caraș-Severin;
c) Vălcani, județul Timiș;
d) Stamora-Moravița, județul Timiș - feroviar (cu excepția traficului de marfă);
e) Lunga, județul Timiș;
f) Foeni, județul Timiș.
37. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de
preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice
și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, se desfășoară
fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în județele/localitățile unde
incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000
de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar
06.00-23.00, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate
este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la
depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori.
🔴38. Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor
sau altor unități de cazare, se desfășoară fără a depăși 50% din capacitatea maximă a
spațiului în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile
este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea
maximă a spațiului și în intervalul orar 06.00-23.00, dacă incidența cumulată în ultimele
14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu
3/1.000 de locuitori și doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități în
județele/localitățile unde este depășită incidența de 3/1.000 de locuitori în ultimele 14
zile.
🔴39. În situația în care activitatea operatorilor economici prevăzuți la pct. 37 și 38 este
restricționată sau închisă, se permite prepararea hranei și comercializarea produselor
alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective.
🔴40. Operatorii economici prevăzuți la pct. 37 și 38 vor respecta obligațiile stabilite prin
ordin comun al ministrului sănătății şi al ministrului economiei, energiei şi mediului de
afaceri.
🔴41. Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor
alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul
clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și
participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu
respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului
sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
🔴42. Se propune menținerea interdicției de desfășurare a activității în baruri, cluburi și
discoteci.
🔴43. În centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori
economici nu se permite exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum și a
activității barurilor, cluburilor și discotecilor.
🔴44. Se propune ca transportul aerian să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune,
echipamentelor, mijloacelor de transport și aeronavelor, procedurile și protocoalele din
interiorul aeroporturilor și aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul
operatorilor aeroportuari, aerieni și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului
ce activează în domeniul transportului aerian, în condițiile stabilite prin ordin comun al
ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al
ministrului afacerilor interne.
🔴45. Se propune ca transportul feroviar să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări,
halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și
protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire, dar și în
interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare al materialului
rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și
privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării
pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condițiile
stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴46. Se propune ca transportul rutier să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția mijloacelor de transport
persoane, procedurile și protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și
modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul
operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și
pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în
domeniul transportului rutier, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
🔴47. Se propune ca transportul naval să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția navelor de transport persoane,
procedurile și protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul și modul
de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul
operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și
pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în
domeniul transportului naval, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
🔴48. Se propune ca transportul intern și internațional de mărfuri și persoane să se
desfășoare în continuare, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
🔴49. Se menține suspendarea activității operatorilor economici desfășurată în spații
închise în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri.
🔴50. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de
noroc este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în
județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică
sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului,
dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare
de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea
incidenței de 3/1.000 de locuitori.
🔴51. Se propune menținerea obligației pentru instituțiile și autoritățile publice,
operatorii economici și profesioniști de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la
intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a
mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori, în condițiile stabilite prin
ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
🔴52. Se menține obligația ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice și unităților
sanitare non-COVID, să se desfășoare numai în condițiile stabilite prin ordinul ministrului
sănătății.
🔴53. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de
noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcțiuni de cazare, precum și activități de
lucru în birouri cu spații comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire
stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al
ministrului sănătății, în baza căruia își pot desfășura activitatea.
🔴54. Operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc au obligația să
respecte orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a Comitetului
Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific
privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului
județean/al municipiului București pentru situații de urgență. Măsurile se stabilesc
pentru unitățile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară
intensă a virusului și/sau un număr în creștere al persoanelor infectate cu virusul SARS-
CoV-2.
🔴55. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de
administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness
de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului
și sportului și al ministrului sănătății.
🔴56. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de
tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului
sănătății.
🔴57. Se menține obligația ca activitatea în creșe, grădinițe și after-school-uri, să se
desfășoare numai cu respectarea condițiilor stabilite prin ordin comun al ministrului
educației și cercetării, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății.
🔴58. Se menține permiterea în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ a
activităților didactice și alte activități specifice precum și organizarea și desfășurarea
examenelor pentru elevi/studenți, cadre didactice, în condițiile respectării măsurilor de
prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului
sănătății.
🔴59. Se propune ca la apariția a 3 cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 într-un interval
de 7 zile consecutive, în spațiile destinate cazării elevilor sau studenților să fie instituită
măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru elevii/studenții care nu au
posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locație se asigură, de către unitatea de
învățământ responsabilă, cazarea în condiții de carantină, precum și măsurile necesare
pentru sprijinirea asigurării necesităților de bază.
🔴60. Se propune a se institui obligația analizării modului de desfășurare a activității și
organizării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru
toate instituțiile și operatorii economici publici sau privați.
🔴61. În vederea evitării aglomerării transportului public, instituțiile și operatorii
economici publici și privați, organizează programul de lucru astfel încât personalul să fie
împărțit în cel puțin două grupe care să înceapă respectiv să termine activitatea la o
diferență de cel puțin 1 oră.
🔴62. Constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată a cazurilor pe ultimele 14
zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se realizează
în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al
municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de
direcțiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile
se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.
🔴63. Direcțiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competență, incidența cumulată a
cazurilor pentru ultimele 14 zile și prezintă comitetului judeţean/al municipiului
Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data
constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.
🔴64. La stabilirea incidenței la 1000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în
considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență a persoanelor
vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără dizabilități, precum şi
pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele și din spitale.

2020-10-13

Ușurel cu autostrada americană pe scări

de Mihai Alexandru Craciun Marţi, 13 octombrie 2020,
Traseul Via Carpatia Foto: Hotnews
“Influencerii” au umplut și ei Facebook-ul românesc de hărți precum cea de mai jos, explicând cum că americanii vor construi o autostradă și o cale ferată între Gdansk și Constanța, prin Ucraina și apoi prin Moldova.
Serios? Autostradă NATO prin Ucraina?!?

Înainte de a intra în detaliile reale și oficiale ale știrii, nu pot să nu mă întreb cum își poate cineva închipui că strategia militară a NATO este să se bazeze pe deplasarea rapidă a trupelor în lungul flancului estic printr-o țară non-NATO și ex-URSS ca Ucraina?
La fel, nu pot să nu mă întreb cum își poate închipui cineva că SUA ar construi o cale ferată nouă în Europa, în condițiile în care rețeaua feroviară din SUA geme de subfinanțare, de subdezvoltare și de tehnologii de secol XIX, precum șine prinse în cuie pe linii magistrale, cu viteze medii de circulație similare țărilor nedezvoltate, având în același timp fix zero kilometri de linie de mare viteză? Și nu, Acela Express de pe Coasta de Est și Brightline din Florida nu sunt trenuri de mare viteză, întrucât circulă la viteze maxime sub 200km/h, pe linii convenționale.
În fapt, în SUA se fac mari presiuni din partea statelor ca Guvernul Federal să finanțeze construcția de linii de mare viteză, similar National Interstate and Defense Highways Act, care a fondat în 1956 sistemul de autostrăzi federale americane. Există chiar o propunere legislativă pentru o finanțare federală de 240 de miliarde USD pentru trenuri de mare viteză. Și asta pentru că puținele inițiative actuale de construcție a trenuri de mare viteză în SUA sunt exclusiv private, dar în cele mai multe progresul este lent sau deloc.
Cum ar suna pentru americani, într-un asemenea context, știrea că SUA nu construiește căi ferate în SUA, ci în Europa?!
Înțeleg perfect nevoia de filo-occidentalism și de filo-americanism într-o țară ca România, care până nu foarte demult a fost în sfera de influență a Rusiei și care este încă bântuită de fantoma PCR. Și de dorința să vină cineva să ne dea ceva. La fel cum înțeleg și contextul electoral și frica de temele naționaliste.
Numai că, noianul de știri despre cum “americanii ne vor construi”, este probabil una dintre cele mai crunte “plecări după fentă” pe care am văzut-o în presa românească. Pentru că, toate detaliile oficiale au fost disponibile încă de la momentul zero al anunțului. Iar comunicatele oficiale spun cu totul și cu totul o altă poveste, care este oricum o veste foarte bună pentru România.
Centrala Nucleară de la Cernavodă
Acordul România – SUA, semnat săptămâna trecută, permite României să cumpere tehnologie nucleară americană. Atât și nimic mai mult. Tehnologia nucleară este evident un domeniu strategic pentru SUA, așadar companiilor de profil din SUA le este interzis comerțul liber cu respectivele tehnologii fără acordul Guvernului Federal.
“Once formally executed, this historic agreement will lay the foundation for Romania to utilize U.S. expertise and technology with a multinational team building reactor Units 3 and 4 of the Cernavoda Nuclear Power Plant and refurbishing reactor Unit 1.“
Nimic despre bani până aici. Nici măcar în alocuțiunea Ambasadorului SUA nu s-a spus că proiectul va fi finanțat integral de SUA. Tot ce a spus Adrian Zuckermann este că e vorba de un proiect în valoare totală de 8 miliarde USD. Iar asta nu, nu înseamnă deloc că “americanii ne dau 8 miliarde ca să construim reactoarele”
Revin și la finanțare.
De la punctul acesta mă întorc în curtea noastră românească, cu două întrebări. Nuclear Electrica și implicit Guvernul României estimează conform unui studiu din 2012 că, pentru finalizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, mai este nevoie de 6.5 miliarde EUR. Adică, “surpriză!”, exact cele 8 miliarde USD valoare de proiect despre care vorbea și Adrian Zuckermann.
Numai că, nu doar că această valoare a fost pusă deja la îndoială de anteriorii parteneri chinezi, care estimau încă din 2016 o valoare de 7.2 miliarde EUR. Dar, o regulă de aproximare uzuală este că un reactor nuclear are un cost de construcție de circa 6-8000 EUR pentru fiecare kW instalat. Adică, ținând cont că reactoarele 3 și 4 vor avea fiecare 720 MW, înseamnă că cele două reactoare vor costa minim 2 x 720 x 1000 x 6000 = 8.64 miliarde EUR. Deci minim 8 miliarde de euro, nu de dolari!
Sigur că aceasta este o aproximare și că un studiu de detaliu poate spune altceva. Dar e foarte puțin probabil, în condițiile în care industria mondială de profil spune altceva. Mai degrabă, realist vorbind, proiectul ne va costa cel puțin 10 miliarde euro, pentru că e vorba de contracte publice în România și pentru că până acum nimeni nu a reușit să construiască o centrală nucleară în bugetul estimat inițial.
Pe urmă, să nu uităm că acești bani vor proveni din finanțări, purtătoare de dobândă. Exceptând fondurile nerambursabile UE, banii se dau cu împrumut pentru câștigul din dobândă. Ceea ce însemnă că mai adăugăm lejer încă 2 miliarde la costurile de construcție ale reactoarelor 3 și 4.
Și, astfel ajungem la 12 miliarde de EUR, aproape dublu față de estimarea oficială.
Așadar, prima întrebare ar fi: – Cât de realistă este estimarea autorităților din România, de doar 6.5 miliarde EUR a costurilor de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?
A doua întrebare: – De ce mai construiește România reactoare nucleare de fisiune, în condițiile în care, în lumea civilizată, se formează deja un trend de renunțare la ele?
Reactoarele nucleare de fisiune, adică cele care obțin energie din dezintegrarea radioctivă a atomilor grei de Uraniu, sunt în fapt niște bombe atomice cu explozie controlată, în așa fel încât “explozia” să se întâmple în 2-3 decenii în loc de câteva secunde. Problema lor este că, de îndată ce mecanismele de siguranță și control cedează, așa cum s-a întâmplat la Cernobîl și Fukushima, reactoarele respective redevin ceea ce au fost de la bun început: bombe atomice.
În plus, centralele nucleare de fisiune produc deșeuri radioactive care rămân periculoase pentru zeci de ani și trebuiesc depozitate în condiții speciale pe toată această perioadă.
Deci, de ce mai vrea România să investească în 2020 peste 10 miliarde de EUR în ceva periculos pentru oameni și toxic pentru mediu, când are deja din plin soluții alternative ecologice?
2. Autostrada și calea ferată Gdansk – Constanța
Tot ceea ce a făcut SUA săptămâna trecută, a fost să devină susținător, din motive strategice NATO, a proiectelor relevante din Inițiativa Celor Trei Mări. Această inițiativă reunește 12 state UE din Europa Centrală și de Est și are ca scop accelerarea dezvoltării infrastructurii, inclusiv a celei de transport, între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.
SUA a decis să includă în lista proiectelor strategice militare proiectele Via Carpatia și Rail2Sea ale Inițiativei Celor Trei Mări. Rutele celor două proiecte, devenite de acum strategice, au fost reconfirmate între altele inclusiv la Summitul Three Seas de la București din 2018 (!!).
Via Carpatia este un proiect de autostradă menită să unească portul Lituanian Klaipeda cu Salonic în Grecia, Constanța în România și Svilengrad în Bulgaria (granița cu Turcia). Ramura de conexiune spre Gdansk nu este inclusă în Via Carpatia, dar aceasta nu privește România, ci acordul similar dintre SUA și Polonia.
Pe teritoriul României Via Carpatia are traseul Oradea – Arad – Sibiu – București – Constanța. Pentru ca acest traseu să fie complet la profil de autostradă, în acest moment lipsesc Autostrada Oradea – Arad, tunelele de pe A1 Lugoj – Deva lot 3, A1 Sibiu – Pitești și la alegere A0 Nord sau A0 Sud, adică unul dintre cele două sectoare de autostradă de centură a Bucureștiului dintre Bolintin și Pasărea.

Atât și nimic mai mult este inclus pe teritoriul României în “autostrada pe care o fac americanii”!
Traseul Via Carpatia la profil de autostradă

Vorbim deci de o suprapunere aproape totală cu coridorul TEN-T format din A1 și A2 (Curtici – Arad – Sibiu – București – Constanța) finanțat deja prin împrumuturi și fonduri nerambursabile de la UE, singurul beneficiu al României fiind declararea ca prioritară a autostrăzii Oradea – Arad.
Rail2Sea este într-adevăr un proiect de interconectare feroviară a porturilor Gdansk și Constanța, proiect sub egida căruia cele două porturi, dimpreună cu PKP Cargo și CFR Marfă au semnat un memorandum de înțelegere încă din 21 iulie 2017.
Traseul pe teritoriul României este pe căi ferate existente (!!), nicidecum noi (!!), care sunt sau urmează să fie modernizate.
Concret, începând din 2019 este vorba de tronsonul Curtici – Arad – Timișoara, urmat de Magistrala 900 (Timișoara – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – București), Centura Feroviară București și apoi de Magistrala 800 București – Constanța.
Traseul Rail2Sea feroviar

Linia face parte și din rețeaua TEN-T core a Uniunii Europene și, în condițiile în care tronsoanele Curtici – Arad, respectiv București – Constanța sunt deja modernizate, practic includerea în parteneriatul strategic cu SUA pune la dispoziție României o dublă finanțare, UE și SUA, pentru Magistrala 900 Timișoara – București. Ceea ce nu e rău deloc.
3. Finanțarea parteneriatului strategic
Lucrurile sunt cu atât mai clare când vine vorba de finanțare. Din nou, direct de la sursă, adică de pe site-ul EXIM, banca de import-export a Statelor Unite ale Americii:
“Under the MOU, EXIM and Romania agree to explore and identify options to potentially use EXIM financing in a total aggregate amount of up to $7 billion, and to identify areas to work together to promote business development opportunities, particularly in the energy and infrastructure industries.”
Nimic mai clar aici: SUA este dispusă să finanțeze România – adică să o împrumute, cu dobândă, nu să-i dea – în limita a 7 miliarde USD, dacă și numai dacă România cumpără produse și servicii americane, cu prioritate în domeniul energiei (de exemplu Centrala de la Cernavodă) și al infrastructurii (de exemplu Via Carpatia și Rail2Sea). 7 miliarde USD pentru toate proiectele, nu pentru fiecare. Adică, între altele, suma nu acoperă nici măcar costul integral super optimist de numai 8 miliarde USD pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Banii nu au fost și nu vor fi acordați României!!!
Ei sunt la dispoziția EXIM Bank în SUA și dacă România va decide să construiască, de exemplu, Autostrada Oradea – Arad cu un constructor american, atunci banii pentru construcția ei pot fi împrumutați de la EXIM Bank.
Nu au fost comunicate detalii, dar cel mai probabil nici un dolar din această finanțare nu va trece prin România. În schimb decontările facturilor se vor face în SUA, direct între EXIM Bank și companiile americane care vor construi sau vor furniza tehnologie în România. Desigur, mai apoi o bună parte din bani ar ajunge totuși în România prin salarii și prin plata subcontractorilor locali de către companiile americane. Ceea ce este o veste mai mult decât bună, pentru că înseamnă locuri de muncă și injecție de fonduri în România.

2020-10-10

SUA anunță un proiect de construire a unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege portul Constanța de portul Gdansk. Americanii își consolidează poziția pe flancul estic

Ambasadorul american Adrian Zuckerman a anunțat un nou proiect major pe care Statele Unite ale Americii vor să îl înceapă în România, după cel de 8 miliarde de dolari, care vizează centrala nucleară de la Cernavodă. 
„Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Zuckerman la semnarea acordului inter-guvernamental dintre România și SUA, care prevede finanțarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și recondiționarea unității 1. 
Potrivit acestuia, proiectul va fi coordonat de compania americană AECom și implementat de un consorțiu de companii din SUA, România, Canada și Franța.
Zuckerman a spus că SUA sprijină independența energetică a României. „Nu numai că sprijinim siguranța, integritatea granițelor și libertatea României, prin asistență militară și sprijin suplimentar, ci ajutăm la dezvoltarea economiei și infrastructurii din România prin proiecte de acest fel. Proiectul de dezvoltare nucleară de la Cernavodă, recondiționarea unui reactor și construirea a două noi reactoare reprezintă o paradigmă pentru viitor”, a afirmat el
Noile acorduri semnalează intenția SUA de a-și consolida poziția pe flancul estic al NATO.
Între Gdansk și Constanța este o distanță de 2.150 de kilometri, care, în prezent, poate fi parcursă cu mașina în mai bine de 21 de ore.
Infrastructura precară a României face dificilă mutarea trupelor și echipamentelor americane de la nord la sud, iar existența unei autostrăzi și a unei căi ferate ar facilita acest proces.
În ultima perioadă, SUA au anunțat și alte investiții importante în România. Modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, care ar urma să fie transformată într-un hub al forțelor NATO, ocupă primul loc în bugetul Forțelor Aeriene SUA, pentru investiții în Europa în 2021: 130 de milioane de dolari.