2016-01-10

Acesta este MICUL BUCUREŞTI din Ungaria: locul în care când vrei să cumperi o pâine ţi se răspunde în româneşte

 Biro ATTILA  18.02.2013 
În timp ce la Bucureşti şi la Budapesta războiul steagului secuiesc este alimentat de declaraţii politice iresponsabile, în comuna Micherechi din Ungaria steagul României coabitează de zeci de ani fără dispută. În comuna din Ungaria, maghiarii sunt minoritari iar românii sunt majoritari. "Nici maghiarii maghiari de aici nu avut vreo problemă că steagul României este pe clădirea primăriei", spune în limba română viceprimarul Netye Bertold. Dacă în comuna de graniţă problema steagurilor este rezolvată, la Bucureşti premierul Ponta i-a identificat pe maghiari drept duşmani iar la Budapesta steagul secuiesc a fost arborat pe clădirea Parlamentului.
Comuna Mehkerek, Micherechi în română, se află la 6 kilometri de graniţa cu România din apropierea oraşului Salonta. Din cei aproximativ 2200 de cetăţeni ai comunei, aproape 75% sunt români declaraţi, potrivit datelor statistice din 2010. În zona Micherechiului, comunitatea româna ajunge la 10.000 de persoane.
Micherechiul este una din localităţile de graniţă în care maghiarii sunt minoritari la ei în ţară iar românii sunt majoritari. În cele câteva comune din jurul oraşului Gyula (Jula) unde funcţionează şi un liceu în limba româna, steagul României este arborat de zeci de ani alături de drapelul Ungariei pe instituţiile publice.
În Micherechi, pe "Casa Satului" adică pe primărie flutură de ani de zile steagul României în stânga, în dreapta drapelul Ungariei şi peste ele steagul Uniunii Europene. Am încercat să aflăm de la autorităţile locale cum pot coabita steagurile României şi Ungariei pe aceeaşi clădire maghiară. Am sunat la primăria Micherechi la cabinetul primarului dar ne răspunde viceprimarul Netye Bertold. "Desigur că vorbesc limba română", răspunde el la întrebarea dacă putem discuta în limba română.
Viceprimarul Netye Bertold spune că la ei în localitate problema steagului nu există, cele două steaguri convieţuiesc de zeci de ani pe aceeaşi clădire. "Eu de când mă ştiu steagul românesc a stat lângă steagul unguresc pe toate clădirile, pe toate instituţiile publice. Noi nu vrem să intrăm în disputa steagului secuiesc pentru că nu vrem să ne bagăm în scandalurile politice", spune viceprimarul Netye Bertold. Pentru comunitatea de acolo steagul este important, dar mai important este faptul că încearcă şi pot să-şi păstreze rădăcinile.
În Ungaria comuna de graniţă este supra numită "Micul Bucureşti" deoarece aici locuieşte cea mai compactă populaţie de români din ţara vecină. Cu toate relaţiile româno-maghiare se tensionează în fiecare an pe tema autonomiei în Micherechi nimeni nu este derenjat de drapetul românesc. "Nici autorităţile de la Budapesta, nici maghiarii maghiari de aici nu avut vreo problemă că steagul României este pe clădirea primăriei", susţine viceprimarul.
Pentru localnici steagul este important deoarece, până la revoluţie, românii de acolo nu au avut legătură cu ţara. "Steagul este pe primărie, pe casa de cultură, pe căminul de bătrâni, peste tot. Steagul este acolo pentru că noi suntem cetăţeni maghiari, suntem născuţi aici, dar rădăcinile noastre sunt româneşti, nu ne puteam dezice de românismul nostru", spune Netye Bertold. Edilul spune că nimeni nu a comentat despre acest aspect şi nu a existat vreun scandal legat de steagul românesc.
Cum a devenit Micherechiul cunoscut în Ungaria
Economic, Micherechiul este cunoscut drept unul dintre cei mai importanţi producători de castraveţi din pusta maghiară. Pe plan cultural însă comuna este recunoscută pentru dansurile populare. Viceprimarul Netye Bertold spune că în anii 90 echipele de dansuri din localitate au dominat concursurile din Ungaria. Astfel că dansul specific localitărţii care este de origine română a devenit obligatoriu pentru toate ansamblurile populare din Ungaria. "Este şi vorbă că nu-i bun dansator ală care nu ştie dansul din Micherechi", a explicat Netye Bertold.
Pe lângă primăria din Micherechi, drapelul României este arborat şi pe clădirea primăriei localitatea Betod, pe scoala românească din Battonya şi pe biserica românească din comuna Körösszegapáti.
Cronologia războiului steagului Ţinutului Secuiesc
Sâmbătă, 2 februarie. A fost învestit noul prefect de Covasna iar steagul secuiesc a fost scos din sala de protocol. Practic aici s-a consumat momentul zero al scandalului româno-maghiar. Steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din ordinul fostului prefect Codrin Munteanu pe motiv ca la o astfel de ceremonie trebuie arborat doar steagul naţional.
Autorităţile locale din Covasna au declarat însă că nu există o prevedere care să menţioneze că la o asemenea ceremonie drapelul local trebuie scos din sala de protocol. Prezent la ceremonie, ministrul Constantin Niţă a declarat că autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuţie.
Marţi, 5 februarie. Secretarul de stat Nemeth Zsolt atacă autorităţile române declarând că maghiarii din Transilvania se simt agresaţi simbolic. Steagul Ţinutului Secuiesc este arborat pe clădirea unei primarii de district din Budapesta. Nemeth Zsolt, un înfocat susţinător al autonomiei maghiarilor din Ardeal, a menţionat că guvernul român trebuie să rezolve problema steagului secuiesc.
Miercuri, 6 februarie. Premierul Ponta cataloghează declaraţiile secretarului de stat maghiar drept obrăznicii. Premierul Ponta îi cere ministrului de Externe român să ia măsuri. Ambasadorul Ungariei este chemat la MAE pentru explicaţii. Ambasadorul maghiar declară că Budapesta susţine doleanţa etnicilor maghiari din Transilvania.
"Dacă asta este voinţa secuilor, cetăţenilor români de etnie maghiară, dacă asta este cererea lor, da (susţinem-n.r.)", a declarat Fuzes, într-o intervenţie la Realitatea Tv. Ministrul Corlăţean ameninţă că îl va expulza pe ambasadorul Ungariei.
Joi, 7 februarie. Nemeth Zsolt revine cu o nouă declaraţie şi anunţă că Ungaria va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului pe clădirile oficiale. Măsurile vor fi anunţate în cursul zilei, a adăugat el, într-o intervenţie la postul public de radio Kossuth, relatează MTI.
15 februarie. Steagul secuiesc a fost arborat pe Parlamentul Ungariei, ca "simbol al solidarităţii naţionale", informează MTI. Preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a iniţiat ceremonia de arborare a drapelului cu ocazia sesiunii plenare a deputaţilor de etnie maghiară din Bazinul Carpatic.
18 februarie. Premierul Victor Ponta declară că PDL şi preşedintele Traian Băsescu sunt prieteni cu FIDESZ şi Viktor Orban, el arătând că acest lucru nu trebuie uitat şi adăugând: "Să nu uităm cine e prieten cu duşmanii României"."Când vorbeşti de FIDESZ şi de Viktor Orban nu ai cum să nu vorbeşti de PDL, de Traian Băsescu. Domna Boagiu e colegă în conducerea PPE cu Viktor Orban. Deci, ei l-au propus pe domnul Tokes vicepreşedinte al Parlamentului European, deci ei sunt prieteni, să nu uităm lucrul ăsta, totuşi, cine e prieten cu duşmanii României".
În martie 2008. Consiliul Judeţean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul judeţului a unor însemne specifice: stema, drapelul şi fanionul judeţului Covasna, care să fie utilizate, în condiţiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, alături de drapelul naţional.
Culorile drapelului şi ale fanionului sunt bazate pe combinaţia coloristică a stemei judeţului, aprobată prin hotărâre de guvern, şi anume albastru şi auriu.
Pe 18 ianuarie, preşedintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc să arboreze pe faţada primăriilor drapelul secuiesc. "Am cerut acest lucru pentru că angajamentul faţă de Ţinutul Secuiesc este în inima noastră, dar şi în semn de solidaritate faţă de cei care au fost atacaţi de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc şi simbolurilor secuieşti, printre aceştia fiind şi primarul comunei Ozun", a afirmat Tamas

2016-01-05

Industria auto asigură jumătate din exporturile României

Autor: Auto Bild 04.01.2016 
Aproape jumătate dintre exporturile României din primele noua luni ale lui 2015 au fost produse de industria auto. Peste 600 de fabrici trimit peste hotare componente şi autoturisme în valoare de aproape 20 de miliarde de euro.
Exporturile realizate în primele nouă luni ale anului de producătorii de componente, subansamble şi autoturisme s-au ridicat la 18,7 miliarde de euro, cu aproape zece procente mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2014 – arată cele mai recente date ale Ministerului Economiei. Suma reprezintă 45,8% din totalul exporturilor din perioada ianuarie-septembrie 2015.
Fabricile din România produc caroserii, cutii de viteze, componente electrice sau cablaje, care pleacă apoi la export. Românii produc şi elemente de interior pentru industria automobilelor de lux. Însă nu toate componetele şi subansamblele făcute în ţară sunt vândute în străinătate. O parte sunt folosite de cei doi producători de automobile prezenţi în România.
Totuși, cele mai multe dintre maşinile produse de Dacia şi Ford sunt trimise tot peste graniţă. În primele 11 luni ale anului trecut, pe porţile uzinelor de la Piteşti şi Craiova au ieşit aproape 364.000 de maşini. Doar 8% dintre acestea au fost cumpărate de clienţii români.
via | digi.24.ro

Germania, şocată de agresiunile comise la Köln în noaptea de Anul Nou Citeste mai mult: adev.ro/o0gc74

http://adevarul.ro/international/europa/germania-socata-agresiunile-comise-koln-noaptea-anul-nou-1_568aec5a37115986c622e852/index.html?ref=yfp
5 ianuarie 2016, Andreea Romanovschi
Zona centrală din Köln în noaptea de Anul Nou Aproximativ o mie de bărbaţi de origine arabă şi africană au atacat în noaptea de Revelion oamenii care sărbătoreau intrarea în Noul An în centrul oraşului german Köln, zeci de femei fiind agresate sexual şi jefuite, relatează presa germană. 
Germania, şocată de agresiunile comise la Köln în noaptea de Anul Nou
Germania: Principiile Schengen sunt „în pericol“ Poliţia din Köln a anunţat luni că au fost depuse deja aproximativ 60 de plângeri, aproape o treime dintre acestea fiind, potrivit ziarului regional „Express“, pentru agresiune sexuală. Şeful Poliţiei din Köln, Wolfgang Albers, a declarat luni după-amiază că a fost vorba de „un număr mare de agresiuni sexuale”, adăugând că a existat un caz de viol. „Infracţiunile au fost comise de un grup de persoane care păreau să fie din Africa de Nord şi lumea arabă“, a declarat Albers într-o conferinţă de presă, în contextul în care pe reţelele de socializare creştea numărul de postări prin care Poliţia şi presa centrală erau acuzate că încearcă să muşamalizeze cazul. Fapte şocante Presa locală a relatat că aproximativ 500 de bărbaţi cu vârste cuprinse între 15 şi 35 de ani, care se adunaseră în zona gării centrale şi a catedralei, au început să arunce pocnitori spre cei care sărbătoreau intrarea în Noul An. Se pare că acesta a fost un mijloc de a le distrage atenţia petrecăreţilor, având în vedere că între timp grupuri de tineri bărbaţi şi-au făcut loc prin mulţime şi au început să agreseze sexual femei şi să-i buzunărească pe cei care ieşiseră în stradă pentru a sărbători. Poliţia a intervenit imediat, derulând o operaţiune în care au fost implicaţi 143 de ofiţeri ai forţelor locale şi 70 de ofiţeri federali. Totuşi, a afirmat Albers, din cauza întunericului şi a numărului foarte mare de persoane din zonă, operaţiunea nu a avut deloc rezultatele scontate. Duminică, poliţiştii au arestat în gara centrală cinci bărbaţi, acuzaţi că au ameninţat şi au jefuit femei, însă nu este clar dacă persoanele reţinute aveau legături cu cei care au comis infracţiunile din noaptea de Revelion. Potrivit „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, în contextul acestor atacuri, catalogate de autorităţi ca fiind de „o dimensiune absolut nouă”, Henriette Reker, primarul oraşului Köln, a anunţat că marţi urmează să aibă loc o întâlnire de urgenţă. „Nu putem permite ca aici să se dezvolte o zonă în afara legii,” a afirmat Reker. 
Acuzaţii de muşamalizare 
 În acest timp, multe persoane au acuzat prin mesaje postate pe reţelele de socializare faptul că presa centrală a încercat să muşamalizeze cazul din cauza originii infractorilor, invocând faptul că a fost nevoie de câteva zile pentru ca detalii cu privire la cele petrecute să ajungă în atenţia tuturor. O persoană a scris că „este fascinant că evenimentul din noaptea de Anul Nou a reuşit să treacă de cenzura media”. Alţii s-au arătat îngrijoraţi de faptul că aceste atacuri ar putea conduce la o atitudine ostilă faţă de refugiaţi, mai ales că şi aceia care au cu adevărat nevoie de protecţie ar putea avea de suferit din cauza infracţiunilor comise la Köln.

Citeste mai mult: adev.ro/o0gc74

2016-01-04

Tabelul periodic a fost îmbogățit cu patru noi elemente 0

http://totb.ro/tabelul-periodic-a-fost-imbogatit-cu-patru-noi-elemente/?ref=yfp
IANUARIE 4, 2016
Patru noi elemente au fost adăugate recent tabelului periodic, completând cel de-al șaptelea rând al său și făcând ca manualele de chimie să fie depășite, scrie The Guardian. Elementele au fost descoperite de oameni de știință din Japonia, Rusia și SUA și sunt primele adăugate din 2011 încoace, când în tabel au apărut elementele 114 și 116. Ele au fost verificate în 30 decembrie de către Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (UICPA), organismul global, cu sediul în SUA, care reglementează denumirile, terminologiile și măsurătorile chimice.


Foto: Kosuke Morita, liderul echipei japoneze de la Institutul Riken

Uniunea a anunțat că o echipă mixtă de cercetători ruși și americani de la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna și de la Laboratorul Național Lawrence Livermore din California au prezentat suficiente dovezi pentru a revendica descoperirea elementelor 115, 117 și 118. Organismul a stabilit că descoperirea elementului 113, cel de-al patrulea nou adăugat, care fusese revendicată tot de către echipa ruso-americană, aparține oamenilor de știință de la Institutul Riken din Japonia. Kosuke Morita, cel care a condus cercetarea de la institutul nipon, spune că echipa sa plănuiește să analizeze mai departe „teritoriul necunoscut al elementului 119 și chiar și dincolo de acesta”.
Noile elemente vor fi numite oficial în lunile următoare de către echipele care le-au descoperit, elementul 113 urmând să fie primul numit până acum în Asia. „Comunitatea chimiștilor așteaptă cu nerăbdare ca tabelul său mult prețuit să fie în sfârșit completat până la cel de-al șaptelea său rând”, a spus Jan Reedijk, președintele Departamentului de Chimie Anorganică al UICPA. „UICPA a inițiat procesul de formalizare a numelor și simbolurilor pentru aceste elemente care au fost numite temporar ununtriu (Uut sau elementul 113), ununpentiu (Uup sau elementul 115), ununseptiu (Uus sau elementul 117) și ununoctiu (Uuo sau elementul 118). Elementele chimice noi pot fi botezate după un concept mitologic, după un minereu, după un loc sau o țară, după o proprietate sau după un om de știință.
Cele patru elemente proaspăt adăugate tabelului periodic, toate produse de om, au completat cea de-a șaptea linie orizontală sau „perioadă”. Prin felul în care a fost alcătuit tabelul, existența și chiar și proprietățile elementelor care umplu golurile pot fi ghicite înainte ca ele să fie adăugate, adăugarea făcându-se în urma unor teste stricte. Cercetarea pe noile elemente a început cel puțin 2004, scrie The Independent, când studiile au început să ateste descoperirea și prioritatea elementului 113. Ele au fost descoperite prin ciocnirea nucleelor ușori între ei și monitorizarea descompunerii ulterioare a elementelor radioactive super-grele. Ca celelalte elemente super-grele de la sfârșitul tabelului periodic, ele nu există decât pentru câteva fracțiuni de secundă înainte să se descompună în alte elemente.

2016-01-03

Realizarea unei retele de parteneriat a specialistilor in dezvoltare regionala din Ungaria si Romania

Proiectul „Parteneriat 2007-2013”, finantat de Uniunea Europeana in cadrul programului Interreg IIIA va fi implementat in perioada februarie 2006 – septembrie 2007 de catre coordonatorul de proiect Agentia de Dezvoltare Regionala Campia Nordica din Debrecen, Ungaria, avandu-i ca partneri pe ADR Nord-Vest si Consiliul Judetean Satu Mare.
Proiectul se deruleaza in regiunea transfrontaliera romano-ungara si vizeaza dezvoltarea integrata si coordonataa regiunilor nord-vestice din România si din Campia Nordica din Ungaria, prin pregatirea pentru accesarea Fondurilor Structurale pentru perioada de programare 2007-2013.
Obiectivul general al proiectului consta in intensificarea cooperarii intre actorii relevanti din regiunea transfrontaliera mentionata, prin crearea si punerea in practica a politicii de cooperare transfrontaliera. Obiectivele specifice ale proiectului sunt urmatoarele:
* identificarea unor activitati, prioritati si obiective comune referitoare la dezvoltarea transfrontaliera, in perioada de programare 2007-2013;
* schimb de experienta si transfer de cunostinte intre cele doua tari referitoare la activitatile de programare si planificare teritoriala;
* intensificarea cooperarii intre institutiile/organismele de dezvoltare regionala din Romania si Ungaria, la nivel regional, judetean si microregional; aprofundarea cunostintelor legate de dezvoltarea integrata.
Dupa lansarea oficiala a proiectului in 18 iulie la Debrecen, în Ungaria, in perioada 21-25 august a avut loc in Regiunea Nord-Vest o caravana de diseminare in trei locatii, gazduita de ADR Nord-Vest, Consiliul Judetean Satu Mare si Consiliul Judetean Bihor in colaborare cu biroul regional de cooperare trans-frontaliera CBC Romania-Ungaria din Oradea. La aceste intalniri au participat o delegatie din partea coordonatorului de proiect, reprezentanti ai ADR Nord-Vest si ai Consiliului Judetean Satu Mare, in calitate de parteneri, precum si autoritati publice si reprezentanti ai mediul universitar si antreprenorial din regiune.
Grupurile tinta ale proiectului sunt, pe de o parte, expertii din domeniul dezvoltarii si planificarii regionale si al managementului si implementarii proiectelor, si pe de alta parte, institutiile care au un rol activ în dezvoltarea regionala si economica de-a lungul frontierei ungaro-romana.
In lunile noiembrie si decembrie au avut loc doua intalniri de lucru pe marginea documentelor strategice existente in cele doua regiuni partnere. Echipa romana a fost constituita din circa 15 experti in domeniul programarii din partea celor trei partneri, alaturi de reprezentanti ai biroului de cooperare trans-frontaliera CBC Oradea si ai Primariei Marghita. In cadrul intalnirilor, organizate in regiunea Marea Campie Nordica, la Fehérgyarmat si la Debrecen sub forma unor Seminarii Future, au fost analizate documentele de programare si strategiile aferente si au fost identificate prioritati si masuri comune care au fost sistetizate ulterior intr-un document integrat, Parteneriat 2007-2013, elaborat sub coordonarea echipei de consultanta a societatii Megakom.
In lunile ianuarie si februarie proiectul a continuat cu instruirea echipei de experti romani si ungari in cadrul a trei seminarii care au abordat tema cooperarii trans-frontaliere prin prisma experientei proiectelor Phare si in contextul fondurilor structurale viitoare, precum si notiuni de management de proiect. In cadrul primelor doua seminarii au fost atinse aspecte concrete ce tin de programarea strategiilor si de formularea proiectelor pilot. Cinci propuneri de proiecte au fost elaborate, la stadiul de fisa de proiect.
Rezultatele preconizate ale proiectului se refera la cresterea capacitatii de absorbtie a Fondurilor Structurale, identificarea a 10 idei de proiecte integrate si elaborarea a 3 fise de proiecte comune, cresterea numarului cooperarilor transfrontaliere si intarirea coeziunii de-a lungul frontierei.
Efectele de lunga durata vizeaza imbunatatirea nivelului de trai al oamenilor care locuiesc în zona frontierei, extinderea activitatilor economice din zona de frontiera si dezvoltarea teritoriala echilibrata.

Anunt privind selectia membrilor observatori in cadrul viitorului Comitet de Monitorizare al Programului Interreg V-A Romania-Ungaria

În perioada 2014-2020, România şi Ungaria vor beneficia de asistenţă financiară comunitară nerambursabilă pentru dezvoltarea de proiecte transfrontaliere, prin intermediul programului de cooperare transfrontalieră Interreg V-A România-Ungaria.
Conform prevederilor Regulamentelor europene şi ale programului de cooperare, supervizarea programului se realizează de către Comitetul de Monitorizare, care răspunde de eficienţa şi calitatea implementării programului, fiind constituit din reprezentanți la nivel naţional, regional şi local ai celor două state membre.
În vederea pregătirii participării României în Programul Interreg V-A România-Ungaria și ținând cont de cerințele Regulamentului nr. 1303/2013, articolul 5 (care impune asigurarea unui cadru partenerial cât mai extins în procesul de monitorizare a programelor de cooperare teritorială europeană), Comitetul de monitorizare al Programului trebuie să aibă în componență actori cheie relevanți de la nivel local, regional și național din domeniile preconizate a primi finanțare.
În urma procesului de selecție a ONG-urilor/asociațiilor/fundațiilor care să facă parte din viitorul Comitet de Monitorizare al Programului Interreg V-A România-Ungaria, în calitate de observatori, au fost selectate următoarele entități:
Asociația pentru Promovarea Valorilor Naturale și Culturale ale Banatului și Crișanei “EXCELSIOR” -pentru domeniul protecției mediului;
Camera de Comerț și Industrie Bihor – pentru domeniul mediului de afaceri.
Publicat Luni, 21 Decembrie 2015

Primarul unui oraş din Mexic, asasinat la o zi de la preluarea funcţiei

3 ianuarie 2016, Ionut Preda
Primarul unui oraş din Mexic, asasinat la o zi
de la preluarea funcţiei
Gisela Mota a rezistat doar o zi în funcţia de primar al oraşului Temixco FOTO AP 

Oraşul Temixco din centrul Mexicului a rămas fără primar la doar o zi după învestirea în funcţie a Giselei Mota, după ce patru atacatori au pătruns în reşedinţa acesteia şi au ucis-o sâmbătă dimineaţa, relatează „New York Daily News”. 
În jurul orei locale 7.30 (ora României 15.30), patru atacatori au intrat în reşedinţa lui Mota din Temixco, au bătut-o şi au împuşcat-o în cap. Atacatorii au încercat să fugă într-o dubă, însă au fost urmăriţi de autorităţi, iar doi dintre aceştia au fost omorâţi într-un schimb de focuri; ceilalţi doi suspecţi au fost reţinuţi. Mota, care a câştigat alegerile locale de anul trecut candidând din partea Partidului Revoluţiei Democrate, avea 33 de ani şi a fost învestită în funcţie pe 1 ianuarie. Nu există informaţii oficiale despre motivul crimei, însă partidul Giselei Mota a dat vina pe crima organizată din oraş, într-un comunicat citat de AFP. Temixco este a parte a statului Morelos, care se confruntă de mulţi ani cu problema crimei organizate, în special în forma cartelurilor de droguri – care au făcut o tradiţie din eliminarea politicienilor locali consideraţi a reprezenta un pericol asupra lor. Guvernatorul statului Morelos, Graco Ramirez, a fost cel care a anunţat uciderea Giselei Mota pe contul său de Twitter, elogiind drept „un companion tânăr şi iubit”, însă reafirmând intenţia oficialilor statului de a nu ceda în faţa ameninţării cartelurilor. Asasinarea Giselei Mota ar putea fi legată de desfăţurarea unei operaţiuni federale de amploare împotriva crimei organizate în mai multe zone din centrul ţării, inclusiv în Morelos, în care trupe federale şi locale încearcă să combată influenţa cartelelor de droguri.

Citeste mai mult: adev.ro/o0cvz5

Cristian Unteanu O tragedie a trecut în 2015, un dezastru se pregăteşte şi pentru 2016


2 ianuarie 2016,
Aveţi mai jos datele oficiale privind exodul migranţilor către Europa în anul 2015. Este o sinteză realizată de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, sursa cea mai echilibrată şi credibilă în funcţie de care se estimează acum necesităţile de răspuns logistic ale tuturor agenţiilor umanitare şi, mai ales, se construieşte perspectiva pentru ceea ce se va întâmpla în acest an. 
În cel mai mare exod de populaţie de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial încoace, în 2015 au sosit pe continentul nostru, folosind diferitele rute de trazit din est, sud-est şi sud, aproximativ 1 milion de persoane, alte 3.771 fiind declarate decedate sau dispărute. Repet, acestea sunt datele privind cei care au fost înregistraţi fie direct sau de surse oficiale naţionale concordante. 
Mai există şi o altă estimare neoficială care vorbeşte despre existenţa a încă a cel puţin 200.000 de persoane, „deep illegal migrants”, cei care au sosit în Europa evitând rutele de tranzit monitorizate şi care ar fi acum „pierduţi” sau „disipaţi” în marile comunităţi musulmane din Europa.
Iată însă statisticile oficiale: 
 Foarte interesante sunt şi indicaţiile privind ţările de origine, repartizate pe cele două mari „porţi de intrare”, Italia şi Grecia: vedeţi preponderenţa absolută a zonei de provenienţă pe care o reprezintă ţările Orientului Apropiat zguduite de războaie civile, în contrast cu ceea ce este o menţinere în cote relativ stabile a fluxurilor care provin din zona Africii, acolo unde războiaele civile sunt încă „încapsulate” pe teritorii naţionale, dar cu o perspectivă de extensie pe măsură de organizaţiile Statului Islamic reuşesc să-şi stabilească un control absolut pe zone foarte mari şi, într-un viitor previzibil, anunţând intenţia de a proclama state islamice independente. 
Moment în care, evident, scenariul din Orientul Apropiat se poate repeta şi în Africa Neagră, redestabilizând Maghrebul şi deschizând porţile către o migraţie de masă de foarte mare amploare. În 2015, aşa cum arată o statistcă a Eurostat preluată de BBC, au fost înregistrate 942.400 de cereri de azil... 
...o creştere exponenţială, dramatică, faţă de nivelul existent în 2014 şi, mai ales, faţă de ceea ce diferite ţări europene au aprobat oficial în această perioadă, adică doar un total de 184.665 de cereri de azil. 
Urmează să vedem ce se va fi foat aprobat în acest domeniu în 2015, dar este foarte limpede că deja, în acest moment, îşi fac efectul două presiuni politice interne: pe de o parte alerta teroristă majoră care a generat o panică reală, fără precedent, în mai multe ţări europene şi, pe de altă parte, respectând tendinţele majore prezente în sondajele de opinie, apariţia unor seturi de propuneri revoluţionare şi foarte dure pentru modificarea politicilor de azil existente şi limitarea accesului la pieţele naţionale de muncă. 
Description: Macintosh HD:Users:cristianunteanu:Desktop:Screen Shot 2016-01-02 at 10.55.20 AM.pngAceste două presiuni politice interne conjugate deja produc efecte şi, cu siguranţă, se vor concretiza foarte rapid nu numai în măsuri legislative naţionale ci vor influenţa decisiv şi forma finală a documentului foarte important care se negociază în acest moment, cel privind noua politică europeană de azil. Este imposibil să nu se schimbe ceva deoarece, vizibil, liderii politici naţionali dar şi decidenţii din instituţiile europene privesc cu groază la asemenea statistici care arată cât au crescut, dincolo de orice previziuni, chiar şi a celor mai negre, fluxurile migratorii în 2014 aşa cum arată graficul realizate de Frontex: 
 Dacă asta vi se pare grav şi îngrijorător, atunci cum ar trebui să caracterizăm perspectiva oficial anunţată de Comisia Europeană care, după ce reconfirmă pragul de 1 milion de migranţi în 2015, afirmă că în 2016 vor ajunge în Europa peste 1,5 milioane de persoane. Asta înseamnă o creştere de 50%, asta în condiţiile în care, în 2014, ajunseseră în Europa doar 282.000 de migranţi. Dacă Germania îşi va ţine promisiunile iniţiale, 800.000 ar trebui să fie primiţi de Germania (ţară care, alături de Suedia, este cel mai mare „recipent” anunţat), atunci această naţiune de 80 de milioane de oameni va primi un număr de imigranţi egal sosit pe teritoriul European egal cu vârful atins în perioada denumiă „Marele Val” al migraţiei către SUA (1880-1924). Să nu uităm că, la nivelul SUA, valul masiv de migraţie a fost urmat de o perioadă în care imigraţia a fost restricţionată dramatic pentru aproape două generaţii. Va urma oare şi în Europa o reacţie asemănătoare, mai ales că şocul a fost la fel de masiv ca cel istoric din SUA, dar pe o perioadă cu mult, mult mai scurtă? Aceasta în contextul în care, până la finele anului 2017, se estimează de către Comisia Europeană, numărul total de imigranţi oficial înregistraţi care vor exista în statele UE va fi de 3 milioane. Dar, spun oficialii Comisiei, aceste date nu ar trebui să sperie deoarece, reluându-se argumentul central al pledoariei doamnei Merkel, imigranţii înseamnă o mare oportunitate economică „aceştia urmând să ajute la creşterea PIB-ului cu 0,2 - 0,3% până în 2020...Cred că îmi veţi spune că nu suntem foarte siguri de aceste date...deci nu putem spune nici că influxul de refugiaţi pare să aibă un efect negativ sau să ducă cumva la scoaterea unor oameni de pe piaţa muncii...impactul economic depinde de politicile publice care acordă avantaje şi ajută oamenii şi îi integrează”, după cum reitera Pierre Moscovici, comisarul european pe probleme economice. Aşa e, nimeni nu e sigur de nimic! Explicaţia stă însă altundeva, căci totul începe de la nesiguranţa absolută privind natura şi eficacitatea pârgiilor de care dispune comunitatea internaţională pentru a rezolva situaţiile explozive din zonele de provenienţă ale exodului sau de a pune măcar stavile efective în faţa sa. În acest sens, să vedem cum, în perioada imediat următoare, va evolua situaţia absolut ciudată de acum din Turcia pentru a şti dacă (şi în ce măsură) angajamentele sale faţă de Europa vor prinde viaţă sau, dimpotrivă, şi în acea ţară ar putea izbucni dezordini sociale grave care să dezechilibreze şi mai mult situaţia din zonă. În fine, să vedm cum va evolua - în termeni de discurs dar şi de măsuri restrictive sau super-restrictive - situaţia din diferite ţări europene unde înfloreşte un extremism dur, xenofob, intolerant, în cel mai bun caz euro-sceptic şi care anunţă posibilitatea unor manifestaţii populare ample împotriva tuturor categoriilor de „stăini” care ameninţă şi sufocă pieţe naţionale de muncă deoarece, prin oferta lor de tip dumping, scot de pe pieţe respective mai ales tineretul autohton, astfel explicându-se, demagogic, dar teribil de apetisant, gradul înalt de şomaj din ţări ca Spania, Italia sau Grecia, chiar şi Franţa sau Marea Britanie.
Care este soluţia corectă?
Problema cea mai gravă, mai dramatică prin consecinţe decât tot ce am anunţat până acum este că, vizibil, liderii europeni se situează din ce în ce mai mult pe poziţii naţionale, îndepărtându-se, din motive relativ lesne de înţeles, de o soluţie europeană, cea pe care ei înşişi pormiseseră solemn că vor aplica fără ezitare. N-au făcut-o şi, din această cauză, visul european începe să se îndepărteze de ei şi de noi toţi. Cu ce preţ? Cu ce consecinţe? Cu siguranţă că, foarte rapid, ele urmează să apară şi să se facă simţite fără ca cineva, acum, să fie în stare să facă un studiu de impact. Şi tare mi-e teamă că, aşa stând lucrurile,în 2015 să fi trecut o tragedie şi să se pregătească un dezastru în 2016...

Citeste mai mult: adev.ro/o0bqj8

2016-01-02

Ramona Ursu Ce-ţi doresc eu ţie, domnule Iohannis. Şi câte ceva despre pensia „specială“ de „exact 4 lei“

2 ianuarie 2016, 
Domnule preşedinte Iohannis, v-am votat, în urmă cu un an, nu pentru că nu aveam de ales. Nu fac parte din categoria celor care au pus ştampila cu disperare, doar ca să nu iasă Ponta. Da, era şi puţină spaimă, atunci, în sufletul meu, că ne-ar putea conduce mai departe o şleahtă de mafioţi. Dar nu de asta v-am votat. Aceea era doar o spaimă, cum spuneam, pe care am mai avut-o şi în alţi ani electorali. 
V-am ales, în primul rând, pentru că am crezut în dumneavoastră. Ştiu, un argument naiv de cetăţean care tot caută dreptatea în ţara lui. Care nu vrea să se împace, cu niciun chip, cu ideea că „toţi sunt la fel”, că nu se mai poate face nimic, că ţara asta e oricum pierdută, că toţi ne fură, că nu contează, oricum, pe cine votăm. V-am ales, aşa cum am convingerea că au făcut-o milioane de alţi români, pentru că am crezut în ceea ce spuneaţi. Credeam cu toată inima că nu sunteţi ca ei. Ca toţi politrucii mai răi ca interlopii, care au jefuit, prostit şi îndobitocit ţara asta atâtea zeci de ani. Şi nu doar că am crezut. Eram convinsă că vom face, împreună cu dumneavoastră, România bine. Că vom schimba lucrurile aşa cum noi am visat, vreun sfert de veac, s-o facem. Că vom munci împreună, că vom crede împreună, că vom schimba împreună ţara asta, după zeci de ani de degradare. Că o vom face, în sfârşit, normală. Mai ţineţi minte? Asta ne promiteaţi. V-aţi făcut un bilanţ la un an de mandat. E bine, şi noi, în lumea noastră mică, mai tragem linie după câte un an. Important e să nu ne minţim când punem pe hârtie ce am făcut bine, pe unde am greşit, ce mai avem de învăţat, de schimbat. Ne-aţi spus, printre altele, că 2015 „a fost anul în care s-a început schimbarea modului de a face politică şi începutul înnoirii clasei politice“. N-am înţeles, domnule preşedinte, exact la ce v-aţi referit. La ce înnoire a clasei politice? Poate îmi scapă mie ceva, însă, ce se vede din lumea noastră mică de oameni obişniţi, de oameni care ţin în spate ţara asta, e că singurul lucru pe care l-am schimbat a fost un Guvern mafiot. Iar asta s-a întâmplat după acele tragedii în lanţ care ne-au scos cu sutele de mii în stradă. Ne-am ales, în schimb, cu un Guvern tehnocrat. 
Da, cu unele rămăşite de partid, dar, teoretic, tehnocrat. Cât despre înnoirea clasei politice de care ne vorbiţi, cred, sincer, că vă înşelaţi. Am să vă explic, cât pot de simplu, de ce. Parlamentul e acelaşi. Ştiu, noi i-am ales şi ei îşi vor duce mandatele până la final, dacă ţara asta va rămâne pe pace. Primarii, şefii de consilii judeţene, liderii de partide, partidele în sine, toate au rămas la fel. Cu nume, prenume, funcţii, bani, corupţie, birocraţie. Singurul nostru noroc, dacă îi pot spune aşa, a fost curăţenia pe care DNA a mai făcut-o, anul trecut, în rândul baronilor. Dar sper că nu despre asta ne vorbeaţi atunci când vă refereaţi la înnoirea clasei politice. Pentru că, nici măcar aşa, cu tot cu DNA, nu s-a făcut. Fiecare locuşor călduţ de baronaş a fost ocupat imediat de un alt baronaş (ma puteţi contrazice, dacă aveţi măcar un exemplu contrar), fiecare şpăgar de prin Parlament a fost luat cu greu de procurori, după ce toţi nemernicii din jurul lui au blocat, aproape constant, actele de justiţie fireşti. Toate, dar absolut toate abuzurile, nedreptăţile, hoţiile din bani publici, minciunile de pe la tribune, cu care această clasă politică ne-a obişnuit de un sfert de veac, au continuat şi în primul dumneavoastă an de mandat. 
N-am să vă vorbesc despre votul prin corespondenţă. Cred că ştiţi prea bine că nu aţi făcut niciunii nimic. 
N-am să vă vorbesc despre reformele în educaţie, despre investiţiile masive în sănătate, în infrastructură, toate lucrurile acelea mari despre care ne-aţi vorbit în proiectul prezidenţial „România lucrului bine făcut”. 
N-am să vă vorbesc despre asta pentru că sper că realizaţi că nici aici nu a făcut nimeni nimic. Iar dacă nu realizaţi, vă propun doar să vă uitaţi la sărăcia şi dezastrul din sistemul medical, pe care l-a scos la suprafaţă, dacă mai era cazul încă o dată, tragedia din Colectiv. Sau la autostrada aceea care, ca nicăieri în lume, s-a prăbuşit peste zecile de milioane de euro, muncite cu sânge de noi. Dar am să vă vorbesc, în schimb, despre altceva. Despre nişte cuvinte ale dumneavoastră care m-au impresionat atunci când v-am votat. „Soacra mea are o pensie de 300 de lei, nu se poate trăi din asta. Nu putem să spunem că pensia minimă să fie 400 de lei, nu-i scoatem pe oameni din mizerie cu asta. Sistemul de pensii din România se bazează pe solidaritatea între generaţii. (…) 
. Am aici nişte taloane de pensie. Este o pensie de exact patru lei”.
Vă mai amintiţi, domnule preşedinte? Ne-aţi furat sufletele unora dintre noi cu vorbele acestea, la alegerile din 2014. A unora dintre noi care s-au gândit, atunci, la părinţii lor, la bunicii lor, la cei mai dragi oameni pe care îi au. La cei care au muncit zeci de ani pentru ţara asta în care noi trăim acum. La oameni care, ajunşi la bătrâneţe, abia îşi mai împart sărăcia de la o zi la alta. Oameni care, atât de demni, de frumoşi, de munciţi, de cinstitiţi, îşi privesc cu lacrimi copiii, nepoţii, atunci când sunt ajutaţi să trăiască. Sau oameni bătrâni şi pierduţi, rămaşi singuri pe lume cu mărunţişul dat de stat. 
M-am tot gândit, în ultima vreme, la promisiunea dumneavoastră privind pensile bieţilor români. 
M-am tot gândit la asta mai ales după ce am văzut nesimţirea incredibilă a parlamentarilor care şi-au votat pensiile speciale. Ce m-a durut, însă, nu a fost neruşinarea acestei generaţii de parlamentari hapsâni, care au urmat şi cu pensiile speciale aceeaşi reţetă a hoţiei cu care ne-au obişnit deja de atâţia ani. Ce m-a durut a fost ipocrizia. Ipocrizia, dar şi laşitatea unui preşedinte care n-a contestat la CCR legea privind pensile speciale ale parlamentarilor, deşi ar fi putut. 
Da, aţi fi putut s-o faceţi, domnule preşedinte Iohannis! 
Aţi fi putut s-o faceţi măcar pentru a ne arăta că din acel talon de pensie de 4 lei aţi înţeles ceva. Ceva mai mult decât o simplă mascaradă politică, făcută pe ecrane cu o bucată de hârtie ce v-a fost strecurată în mapă de un staff de campanie. 
E început de an, domnule Iohannis, şi aş vrea să vă urez, pe lângă toate cele bune, pe lângă sănătate, să vă faceţi un bilanţ, la doi ani de mandat, în care să fie adevărate măcar lucrurile pe care ni le-aţi spus că s-au realizat acum, după un an. Şi ştiţi şi dumneavoastră că nu a fost aşa
Citeste mai mult: adev.ro/o0bvuf

Cetăţenii ungari din străinătate, stimulaţi cu prime de 32.000 euro să revină în Ungaria

29 decembrie 2015, Mediafax
Guvernul de la Budapesta este condus de Viktor Orban Cetăţenii ungari care au lucrat în străinătate vor primi o subvenţie de 32.000 de euro dacă decid să se restabilească în Ungaria, anunţă Ministerul ungar pentru Resurse Umane, citat de MTI. 
Lukoil se retrage din Lituania şi Letonia Guvernul de la Budapesta a elaborat un sistem de subvenţii pentru construcţia de locuinţe, în scopul încurajării cetăţenilor ungari care lucrează în străinătate să revină în ţară. Bence Retvari, un oficial guvernamental, a explicat că cetăţenii ungari vor trebui să demonstreze că au lucrat legal în străinătate în ultimele şase luni şi că au plătit contribuţii la asigurări medicale în ultimele 24 de luni. 
Dacă se vor restabili în Ungaria, ei vor primi o indemnizaţie de zece milioane de forinţi (32.000 de euro). De o subvenţie egală vor beneficia şi cuplurile care au trei copii şi doresc să achiziţioneze o locuinţă. Familiile din Ungaria care au un singur copil vor beneficia de o primă în valoare de 600.000 de forinţi (2.000 de euro) pentru cumpărarea unei case, iar cele cu doi copii vor fi îndreptăţite la 2,6 milioane (8.300 de euro).
Citeste mai mult: adev.ro/o04ztl

Cine a dat pădurile României pe mâna lui Schweighofer? ADRIAN NĂSTASE şi ILIE SÂRBU! Iată DOVADA!

LĂZĂREANU RĂZVAN JULY 24, 2015
Tatiana Niculescu Bran, fostul purtator de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, a subliniat pe facebook că guvernul Adrian Nastase a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care încuraja Romsilva sa incheie contracte de vânzare de masă lemnoasă, de pâna la 10 ani, cu firme mari, precum Schweighofer Holzindustrie…
Aşa că am căutat şi am dat peste OUG 71 2002 privind încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare-cumparare a masei lemnoase pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 435 din 21 iunie 2002.
Şi semnată de prim-ministru de atunci, Adrian Nastase, dar şi de… Ilie Sârbu, tata socrul şi, pe atunci, ministrul agriculturii, alimentaţiei si pădurilor…
Şi pentru cine nu crede poate citi şi pasajele din răspunsul ministrului Laszlo Borbely catre un deputat din parlamentul României, undeva în 2011…
Tatiana Niculescu Bran:
”În caz că nu se ştie sau se uită, în 2002, guvernul Adrian Nastase a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care încuraja Romsilva să încheie contracte de vânzare de masă lemnoasă, de pâna la 10 ani, cu firme mari, precum Schweighofer Holzindustrie.
Conform contractelor semnate cu Romsilva în 2002 şi 2003, firma austrică a primit dreptul de a exploata în jur de 1 milion de metri cubi de padure anual”.
Iată mai jos Ordonanţa de Urgentă:
OUG 71 2002 privind încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vanzare-cumparare a masei lemnoase pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 435 din 21 iunie 2002
OUG 71 2002 actualizată prin:
Legea 654/2002 – privind aprobarea OUG 71/2002 pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vanzare-cumparare pe termen lung privind masa lemnoasă Monitorul Oficial 937/2002
În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1
(1)Regia Naţională a Pădurilor, în calitatea sa de administrator al fondului forestier aflat în proprietatea publică a statului, este abilitată să încheie contracte pe termen lung pentru asigurarea vânzării masei lemnoase pe picior cu agenţii economici care au activitate în domeniul prelucrării lemnului în produse finite.
(2)Contractele prevazute la alin. (1) se încheie între Regia Naţională a Pădurilor şi agenţii economici care au dobândit acest drept prin licitaţie publică, pentru volume minime de 20 mii m3/an/agent economic şi pentru o perioadă de minimum 3 ani şi maximum 10 ani.
(3)Anual se va încheia un act aditional la contractul prevazut la alin. (1), prin care se stabilesc volumul masei lemnoase pe picior şi preţul acesteia.
(4)Masa lemnoasa de pe terenurile cu destinatie forestiera aflate in prezent in domeniul public al statului, dar care fac obiectul retrocedarii conform legilor fondului funciar, nu cade sub incidenta prezentei ordonante de urgenta.
Art. 2
Licitatiile pentru dobandirea dreptului de a incheia contracte pe termen lung se vor organiza la nivel central si se vor desfasura conform normelor metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si a autoritatii publice centrale pentru industrie si resurse, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 3
(1) Dreptul de a incheia contracte pe termen lung revine agentului economic participant la licitatie, care adauga cel mai mare numar de puncte la cresterea procentuala medie a pretului de pornire, rezultata prin licitatie pe categorii de produse principale, secundare si accidentale, astfel cum sunt definite la art. 39 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic.
(2)Prin cresterea procentuala medie prevazuta la alin. (1), in sensul prezentei ordonante de urgenta, se intelege diferenta dintre pretul de adjudecare si cel de pornire a licitatiei, raportata la pretul de pornire a licitatiei si inmultita cu 100.
Art. 4
(1)Volumul de masa lemnoasa ce poate face obiectul contractelor pe termen lung este de maximum 20,0 milioane m3, pentru o perioada de 10 ani, fara a se exploata anual in acest scop mai mult de 20% din volumul maxim de masa lemnoasa cu destinatie industriala stabilit prin hotarare a Guvernului.
(2)La fundamentarea hotararilor Guvernului privind aprobarea anuala a volumului maxim de masa lemnoasa care se va recolta se va tine seama de cuantumul volumelor de masa lemnoasa ce fac obiectul contractelor de vanzare-cumparare pe termen lung incheiate si aflate in derulare, in masura in care gospodarirea durabila a fondului forestier nu este afectata si fara sa depaseasca posibilitatea anuala a padurilor.
(3) Abrogat.
Art. 5
(1) Prin contractul de vanzare-cumparare pe termen lung vanzatorul se obliga sa puna la dispozitie cumparatorului partizile destinate agentilor economici, iar cumparatorul se obliga sa achite pentru partizile care fac obiectul contractului pretul rezultat in urma aplicarii cresterii procentuale prevazute in contractul pe termen lung la pretul de pornire a licitatiei.
(2) Masa lemnoasa ce face obiectul contractului pe termen lung va cuprinde un volum de minimum 20% rezultat din produse secundare.
Art. 6
(1)Cota de masa lemnoasa cu destintie industriala din volumul anual aprobat va fi prelucrata numai de agentii economici ale caror instalatii de transformare a lemnului rotund au fost autorizate.
(2) Abrogat.
Art. 7
Abrogat.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltarii si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
Ilie Sârbu
p. Ministrul finanţelor publice,
Maria Manolescu,
secretar de stat
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu

Previziuni politice pentru 2016, anul celor două ghilotine electorale

1 ianuarie 2016, 
Sebastian Zachmann, Mădălina Mihalache, Radu Eremia
Alegerile locale şi parlamentare de anul viitor sunt cele două evenimente în jurul cărora va gravita întreaga viaţă politică. Lupta pentru putere se va da între PSD şi PNL, iar miza este una uriaşă: cine pierde riscă mai întâi să se fragmenteze, apoi să dispară. Preşedintele va conta cu adevărat abia spre sfârşitul anului, când va desemna noul premier. 
Anul politic 2016 va însemna întâlnirea directă a partidelor cu strada, un test pentru politiceni, dar şi pentru societatea civilă. La anul vom afla exact în ce măsură a înţeles clasă politică să se reformeze şi, totodată, vom vedea dacă electoratul şi-a întors faţa către partidele noi, antisistem, ori a girat în continuare formaţiunile tradiţionale. La începutul lunii iunie sunt programate alegeri locale, scrutinul ce reprezintă clasica repetie pentru alegerile parlamentare. Miza fiecărui partid la alegerile locale se traduce aşa: cu cât scoţi mai mulţi primari în vară, cu atât ai şanse mai mari să obţii cel mai mare număr de parlamentari în toamnă, deci să ajungi la Putere. Din perspectivă partidelor, relaţia dintre aleşii locali şi parlamentari este una esenţială. Un primar implicat în campania pentru parlamentare poate asigură lejer mandatul unui senator sau deputat. Cea mai aprigă luptă se va da pentru primăriile de mari oraşe, mai ales că PSD şi PNL sunt cotate cu şanse aproximativ egale în sondajele de opinie. Astfel, primul test pentru partide va fi găsirea unor candidaţi credibili, în condiţiile în care o mare parte din primarii sau preşedinţii de Consilii Judeţene aleşi în 2012 n-au reuşit să-şi ducă mandatul la bun sfârşit, cei mai mulţi din motive de corupţie. Primăria Capitalei, miza cea mai mare la alegerile locale, este curtată, în mod oficial, de liberalul Cristian Busoi. De partea cealaltă, PSD este dispus să arunce în luptă o femeie: Gabriela Firea sau Ecaterina Andronescu. Chiar şi fostul preşedinte Traian Băsescu ia foarte în serios o candidatură pentru Bucureşti, cu scopul nu neapărat de a câştiga un nou mandat de primar, ci mai ales pentru a creşte şansele propriului partid de a trece pragul electoral la alegerile parlamentare. Traian Băsescu merge din nou pe strategia de a fi locomotiva de partid, astfel încât un scor bun individual obţinut în vară s-ar reporta în toamnă pentru întreagă Mişcare Populară. Faţă de restul oraşelor, Primăria Capitalei va avea un candidat susţinut puternic de societatea civilă: Nicuşor Dan, care, dacă va rată fotoliul de primar, va prinde cu siguranţă un post de consilier local, suficient pentur a fi un ghimpe în coasta marilor partide. Alegerile parlamentare de la sfârşitul anului viitor vor însemna mai întâi luptă partidelor cu proprii candidaţi. Cum numărul de senatori şi deputaţi va fi mai mic cu peste 150 faţă de legislatura actuală, marile partide vor trebui să-şi convingă o parte dintre actualii parlamentari să nu mai râvnească la un nou mandat. Tocmai pentru a-şi uşura misiunea, PSD, UNPR, ALDE şi UDMR au adoptat legea pensiilor speciale, un stimulent financiar pentru că aleşii în vârstă să facă un pas în spate. În plus, schimbarea sistemului electoral de la vot uninominal la votul pe liste va aduce noi tensiuni în partide: fiecare candidat va trage sfori pentru a fi cât mai sus pe lista, pentru a fi sigur că ajunge în Parlament. Calcule pentru un nou premier În 2016, Guvernul va trăi continuu cu sabia moţiunii de cenzură deasupra capului, în condiţiile în care nu are o majoritate certă pe care se poate bază în Parlament. Pe lângă treburile ce ţin strict de guvernare, organizarea fără incidente a celor două rânduri de alegeri va fi testul cel mai sensibil pentru Executivul Cioloş. În rest, cât ţine de Guvern, singura bombă electorală ar fi că premierul Dacian Cioloş sau unii miniştri să lase haina de tehnocraţi pentru uniforma de partid, cu scopul de a rămâne pe funcţii şi în guvernul următor, care, cu siguranţă, va fi unul politic. Potrivit unor surse din Administraţia Prezidenţială, şeful statului crede că variantă unui guvern tehnocrat nu este un „panaceu universal”, astfel încât va numi după alegerile parlamentare de anul viitor un premier cu carnet de partid. Aceleaşi surse susţin că şeful statului nu se aşteaptă ca vreun partid să reuşească să-şi asigure de unul singur majoritatea, astfel încât noul premier va fi propus de o coaliţie, formată ori în jurul PNL, ori în jurul PSD, în funcţie de cine va scoate cele mai multe mandate de parlamentari. De asemenea, Klaus Iohannis respinge din start un Guvern de uniune naţională PSD-PNL. 
Viitorul PSD se învârte în jurul sentinţei lui Dragnea 
Cel mai aşteptat moment de către social-democraţi, în frunte cu Liviu Dragnea, este aflarea sentinţei în dosarul „Referendumul“, în care preşedintele PSD a fost condamnat la un an cu suspendare în prima instanţa. Schimbarea pedepsei din condamnare cu suspendare în condamnare cu executare ar duce la imposibilitatea rămânerii lui Liviu Dragnea în fruntea partidului. În această situaţie, PSD ar intră într-o criză de leadership care poate fi rezolvată doar în cadrul unui Congres. O sentinţă cu executare în cazul lui Dragnea ar însemna o oportunitate pentru Victor Ponta de a prelua, din nou, controlul asupra partidului. Profitând de lipsa liderilor în PSD, Victor Ponta ar putea să încerce chiar revenirea la cârma partidului, dacă situaţia juridică îi va permite, având în vedere că activul de partid regretă retragerea lui din fruntea PSD, fapt demonstrat chiar la Congresul PSD care l-a validat pe Dragnea că preşedinte.Victor Ponta a fost aplaudat la scenă deschisă deşi vedeta Congresului ar fi trebuit să fie Liviu Dragnea. Achitarea va spori puterea lui Dragnea În schimb, Victor Ponta va înceta să mai existe în PSD dacă Liviu Dragnea ar fi achitat de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). În acest caz, Dragnea şi-ar întări şi mai mult poziţia în PSD, iar social-democraţii l-ar consideră un erou pentru că, în lupta cu Traian Băsescu, s-a ales chiar cu un dosar penal. A treia posibilitate este aceea că judecătorii de la Curtea Supremă să menţină pedeapsa primită de Dragnea în prima instanţa, aceea de condamnare la un an cu suspendare. Partidul îl va susţine, la fel cum a făcut-o şi în momentul în care a primit sentinţa de condamnare în prima instanţa. Dragnea a fost ales preşedinte al PSD după ce a fost condamnat, însă toţi social-democraţii susţin că şeful lor de partid nu este acuzat de fapte de corupţie, chiar dacă dosarul a fost instrumentat de DNA. Deci sancţiunile din Codul de Conduită al PSD, care fac referire doar la fapte de corupţie şi pe care trebuie să-l respecte toţi candidaţii, nu i se vor aplica şi lui Liviu Dragnea. 
„PSD + UNPR = LOVE?“ 
Prima decizie importantă pe care o va lua PSD la începutul anului este referitoare la alianţa cu UNPR. Potrivti unor surse din PSD, Comitetul Executiv (CExN) se va reuni în a două jumătate a lunii ianuarie pentru a hotărî dacă PSD va merge pe liste comune cu partidul lui Gabriel Oprea sau dimpotrivă. 
„Haideţi să spunem oamenilor ce facem la anul la alegeri. PSD+UNPR = LOVE sau nu = LOVE. Nu ştiu, pe cuvânt”, l-a întrebat deputatul PSD Mihai Sturzu pe Liviu Dragnea, la Congresul TSD. Dragnea a evitat însă să răspundă la această întrebare. De-a lungul celor trei ani, UNPR, partid care a intrat în Parlament datorită PSD, a adunat parlamentari de la toate partidele. Zestrea de parlamentari ai UNPR ar fi putut trânti Guvernul în orice moment dacă Gabriel Oprea aşa poruncea. De aceea, PSD i-a satisfăcut toate mofturile lui Gabriel Oprea în timpul guvernării Ponta în schimbul susţinerii în Parlament. Înainte de demisia Guvernului Ponta, PSD era dispus să acorde UNPR locuri eligibile pentru 50 de parlamentari şi cinci Primarii de oraşe mari. Odată cu schimbarea Guvernului, PSD nu mai are nevoie de UNPR, deci, cel mai probabil, va decide să candideze de unul singur atât la alegerile locale cât şi la parlamentare. Mai ales că potrivit ultimelor sondaje, UNPR nu ar trece pragul de 5% pentru a intră în Parlament. „Partidele-balama au distrus această ţară“ Dacă în luna septembrie, când a fost măsurat pentru prima dată separat de PSD, partidul generalului Oprea sărea direct peste pragul electoral, acumulând 5,1% din intenţia de vot, tragedia de la Colectiv şi moartea motopoliţstului Bogdan Gigina, aflat în coloana oficială lui Oprea, au înjumătăţit, practic, potenţialul electoral al UNPR. „Partidele-balama au distrus această ţară. Nu trebuie să gândim că nu avem cu cine face Guvern apoi“, ne-au declarat surse de la vârful PSD. PSD şi PNL au, fiecare, în jur de 35% în sondaje, ceea ce înseamnă că alte 30 de procente se vor împărţi între partidele mai mici. Mişcarea Populară (MP), ALDE şi UDMR sunt partidele care au cele mai mari şanse să între în Parlament şi cu care PSD şi PNL trebuie să negocieze în vederea formării unui nou Guvern. Tăriceanu, pe făraş Tot la şedinţa PSD din ianuarie va fi decis şi viitorul lui Călin Popescu Taricenau în fruntea Senatului. La ultima întâlnire informală din PSD, care a avut loc la Turnu Măgurele, acasă la Liviu Dragnea, social-democraţii au discutat despre revocarea lui Tăriceanu din funcţia de preşedinte al Senatului. „Sunt multe nemulţumiri în rândul senatorilor PSD privind ultimele poziţionări ale lui Tăriceanu. Dacă va continua cu această ofensivă, îl vom da jos. Vom discuta despre acest lucru în ianuarie“, au mai precizat surse de la vârful PSD. Tăriceanu şi Dragnea au avut mai multe schimburi de replici în Parlament. Criticile şefului Senatului la adresa bugetului de stat, care coincide în mare parte cu formă promovată de Guvernul Ponta, l-au nemulţumit pe liderul PSD Liviu Dragnea.
Marele PNL ,fuziune accelerată sau rupere definitivă
 Liberalii sunt în 2016 la primele teste electorale după trimiterea unui reprezentant al lor la Palatul Cotroceni. PNL încearcă să profite de suportul din umbră al unui preşedinte al României care cere reformarea partidelor, fiind prins între trecerea în plan secund a vechii garnituri de politicieni şi aducerea în prim plan a tinerilor. În plus, liberalii încearcă multiplicarea mesajelor pentru Diaspora, un electorat preponderent de dreapta, dar şi pentru câştigarea susţinerii femeilor. Miza liberalilor în 2016 este echilibrul între menţinerea politicienilor cu experienţă şi influenţă în partid şi promovarea de tineri din eşalonul doi, într-un an în care încearcă să obţină procente cât mai bune la alegerile locale şi parlamentare. În acelaşi timp, aceştia vor să arate că sunt în plin proces de reformare, aşa cum a cerut în repetate rânduri Klaus Iohannis, dar şi reprezentanţii societăţii civile. Un prim pas pentru a arată că aduc în faţă oameni noi a fost numirea primarului Oradei, Ilie Bolojan (edil care a câştigat la pas două rânduri de alegeri), în funcţia de secretar-general, o poziţie din care va dirija eforturile organizatorice ale liberaililor în următorul an. În plus, numirea lui Bolojan a determinat deconectarea foştilor secretari generali Gheorghe Flutur şi Marian Petrache de la butoanele organizatorice, fiind puşi în funcţii de prim-vicepreşedinţi, alături de alţi 11 oameni din partid. Se împart greu funcţiile De asemenea, liberalii încearcă în următoarele luni unificarea cât mai rapidă a organizaţiilor locale şi judeţene, pentru a există o singură structură de comandă şi pentru a fi pregătiţi de alegeri. „Fuziunea a fost gândită în trepte, cum era normal să se întâmple, astfel încât să fie finalizată în 2017. Că urmare a deciziilor din CNC (n.r.-Consiliul Naţional din 11 decembrie) suntem cu mult înaintea calendarului. În ianuarie-februarie, când toţi candidaţii vor fi desemnaţi pentru alegerile locale, vom avea preşedinţii unice în toate organizaţiile, mai puţin în organizaţiile judeţene“, spunea Alina Gorghiu la jumătatea lunii decembrie. Demersul liberalilor de unificare a conducerilor nu va fi uşor. În primul rând, ambele forţe ale PNL, fostul PDL şi vechiul PNL, sunt tabere mari. Ambele formaţiuni încearcă să iasă la rampă cu proprii candidaţi, iar inexistenţa unui principiu al parităţii va duce la nemulţumiri care pot fi concretizate în plecări din partid sau într-o atitudine de non-combat în alegeri. Pentru o acţiune unitară a tuturor liberalilor, aceştia vor trebui să se strângă la masă şi să decidă ce locuri vor fi repartizate copreşedinţilor care nu candidează la primării: posturi de viceprimari, susţinerea pentru preşedinţia consiliilor judeţene sau dacă va există o răbdare a acestora până după alegerile parlamentare, când cu o nouă majoritate parlamentară, va începe reformarea administraţiei cu oameni din partide. Liderii de partid trebuie să ţină cont în alegerea candidaţilor pentru alegeri şi de Codul de integritate al PNL, o lege a moralităţii în zece puncte pe care orice candidat la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor va trebui să o respecte. Traseismul, faptele penale, problemele de incompatibilitate, colaborarea cu Securitatea sau furtul intelectual sunt cele mai dure cerinţe de care trebuie să treacă pretendenţii liberali la funcţii alese. Dacă va avea loc aplicarea cu stricteţe a Codului, importanţi edili, cum e cazul primarului Braşovului, George Scripcaru, sau primarul Timişoarei, Nicolae Robu, nu se vor regăsi pe lista candidaţilor PNL în 2016. 
Liberalism feminist 
Liberalii urmăresc un exerciţiu civic, de susţinere largă, pentru ideea „reprezentării echilibrate şi corecte a femeilor la nivelul Parlamentului şi administraţiei locale“, potrivit unui anunţ al copreşedintelui Alina Gorghiu. Soluţia propusă de PNL este aceea că listele pentru alegerile locale (consilii locale şi judeţene) şi cele parlamentare să conţină o cotă de cel puţin 30% candidaţi femei pentru a putea fi validate de birourile electorale. Avantajele în această chestiune pot fi două la număr. În primul rând, îmbunătăţirea imaginii liberale în ochii femeilor, gen care reprezintă peste 50 la sută din electorat, iar în al doilea rând, în cazul în care deja au prestabilite listele cu persoanele care vor candida la alegerile locale, încercarea a de a-i prinde în off-side pe principalii adversari, social-democraţii, cei care vor fi nevoiţi să-şi adapteze candidaturile în funcţie de adoptarea sau neadoptarea legii. Nu în ultimul rând, prin strategia cu accente feministe, liberalii n-ar face altceva decât să se înscrie în linia europeană, respectată, de altfel, şi de premierului Dacian Cioloş, care le-a oferit femeilor un sfert din posturile de ministeriale.

Citeste mai mult: adev.ro/o09jza

Secretele proiectului militar de la Deveselu. Cum a ajuns baza aeriană construită cu ajutor sovietic un obiectiv strategic al NATO

1 ianuarie 2016, Alina Mitran
A fost construită la începutul anilor ’50 cu sprijin sovietic, a devenit cea mai importantă bază aeriană din România în anii ’80, singura unitate aeriană care executa misiuni pe timp de noapte în anii ’90, închisă în 2002 şi renăscută aproape 10 ani mai târziu, ca facilitate NATO. Deveselu a ajuns, astăzi, pe harta lumii, iar la deveseleni a pătruns, cu ocazia asta, şi civilizaţia. 
Localitate cu un istoric militar aparte, Deveselu găzduieşte astăzi unul dintre cele mai importante obiective de pe glob, care a făcut din comuna olteană un punct strategic, vizitat regulat în ultimii ani de oficialităţile române, americane şi reprezentanţi NATO, amintit în discursuri, menţionat deseori în divergenţele dintre SUA şi Rusia. 
Deveselenii ştiu că sunt importanţi, chiar dacă astăzi nu înţeleg pe deplin de ce, ştiu că au apă, drumuri şi canal înaintea altor localităţi, însă încep să nu se mai simtă confortabil când marile puteri ale lumii îşi arată colţii. Istoria obiectivului aflat astăzi sub lupa marilor puteri e veche de peste 60 de ani, în 1952 începând construcţia bazei aeriene cu sprijin sovietic. Aici s-au înregistrat, conform Digi24, adevărate premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19. În anii ’80, baza aeriană de la Deveselu era cea mai importantă din România, găzduind patru escadroane de avioane pilotate de 100 de piloţi, gloria apunând după 2000. 
Începuturile scutului, 
In 2010 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lua, în februarie 2010, decizia de a implica România, la ivitaţia preşedintelui Barack Obama, în dezvoltarea componentei americane de apărare antirachetă. Se hotărăşte ca pe teritoriul românesc, la Deveselu, în fosta bază de aviaţie, obiectiv care îndeplinea cele 120 de condiţii necesare, să fie găzduite rachete de interceptare SM-3, care să devină operaţionale în 2015. Facilitatea devine operaţională conform graficului, momentul fiind marcat pe 18 decembrie 2015. Sunt puse la dispoziţie aproximativ 175 de hectare de teren, se semnează, în 2011, acordul cu prevederi foarte clare privind exploatarea facilităţii, cheltuielile care revin fiecărei păriţi, condiţiile în care pot interveni modificări în acord etc. Conform acestuia, aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani vor fi staţionaţi, 
România urmând să beneficieze, conform declaraţiei preşedintelui de atunci al României, Traian Băsescu, de „cel mai înalt grad de securitate din istoria ţării“. Partea română urma să se ocupe de asigurarea infrastructurii care deserveşte baza şi să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români, iar americanii să investească în dotare.

Citeste mai mult: adev.ro/o09z69

Un primar din România dă gratuit case şi locuri de muncă celor care vor să se mute la el în comună. Preferate sunt familiile cu mulţi copii

1 ianuarie 2016, Cosmin Zamfirache
Un primar din România dă gratuit case şi locuri de muncă celor care vor să se mute la el în comună. Preferate sunt familiile cu mulţi copiiCostel Nazare, primarul din Conceşti FOTO botosaneanul.ro 

Un primar botoşănean este dispus să ofere gratis locuinţe şi un loc de muncă celor care vor să se mute la el în comună. Edilul spune că a luat această decizie fiindcă populaţia a scăzut dramatic şi este tot mai îmbătrânită. 

Comuna Conceşti se află în judeţul Botoşani, la aproximativ 70 de kilometri de municipiul Botoşani, aproape de graniţa nordică a României. Este o comună care moare încet, dar sigur. Mulţi tinerii au plecat de multă vreme să lucreze în ţările Uniunii Europene, şi-au luat familiile şi nu mai vor să se întoarcă la coarnele plugului sau la muncile istovitoare din miezul verii. Populaţia comunei aproape s-a înjumătăţit în ultimii 30 de ani, ajungând astăzi să mai numere doar puţin peste 2000 de suflete. Majoritatea sunt bătrâni care îşi duc zilele cum pot şi încearcă să are ogoarele părinteşti. 
Primarul comunei, Costel Nazare, priveşte cum satele din comună devin din ce în ce mai pustii şi mai îmbătrânite. Spune că satul are perspectivă, pământul este bun, afacerile în agricultură ar merge, este loc şi pentru mici industrii, dar oamenii lipsesc. Şcoala şi grădiniţa sunt noi. Păcat că nu mai prea sunt copii. Înainte de venirea sărbătorilor de iarnă, edilul a găsit o idee salvatoare. Şi a şi început să o pună în practică. Case gratuit la Conceşti Primarul Costel Nazare spune că este dispus să cumpere case abandonate sau nefinalizate la el în comună, să le refacă şi să le ofere celor care vin să locuiască la Conceşti. 
Practic, primarul dă case gratuit tuturor celor ce se mută la el în comună. ”Am luat această decizie pentru că populaţia scade dramatic în comună. A trebuit să facem ceva. Este o idee pe care deja o punem în practică. Prin hotărâre de Consiliu Local am şi alocat bani pentru această măsură”, precizează Costel Nazare. Şi într-adevăr prin hotărâre de Consiliul Local, a fost alocată într-o primă fază suma de 250.000 de lei, urmând ca fondurile să fie suplimentate în funcţie de necesităţi. Iniţial vor fi puse la dispoziţie 5 case. Cu cât mai mulţi copii, cu atât mai bine 
 Mai mult decât atât, Costel Nazare precizează că favorite sunt familiile cu copii. Cu cât mai mulţi cu atât mai bine. De altfel primarul spune că vrea să crească o nouă generaţie la Conceşti, care să ridice comuna. Edilul spune că le găseşte şi locuri de muncă imigranţilor, pe lângă locuinţe. ”Vor găsi cu siguranţă şi loc de muncă. Îi vom ajuta. Dacă vin mai mulţi, ne gândim să suplimentăm până la 12 case”, adaugă primarul. Totodată casele vor avea băi şi toate condiţiile necesare traiului. 
Comuna beneficiază de canalizare, curent electric, cablu tv şi chiar internet. Primarul spune că, odată cu luna ianuarie, aşteaptă şi pe cei dornici să se mute la Conceşti.
Citeste mai mult: adev.ro/o0a6wt

Cum au apărut, cu adevărat, ungurii? Au schimbat o rugăciune prin teroare, îşi spuneau „copiii pământului”, beau sânge de cal şi erau buni arcaşi călare

1 ianuarie 2016,  Cosmin Zamfirache
Cum au apărut, cu adevărat, ungurii? Au schimbat o rugăciune prin teroare, îşi spuneau „copiii pământului”, beau sânge de cal şi erau buni arcaşi călareCarele în care maghiarii îşi duceau întreaga avuţie în timpul migraţiilor 
FOTO wikipedia.org/detaliu din tabloul ”Sosirea ungurilor” de Arpad Feszty 

Triburile maghiare au făcut parte din penultimul val de migraţii ale popoarelor de călăreţi războinici stârniţi din stepele estice. Specialiştii arată că erau nomazi şi că erau experţi ai trasului cu arcul din goana calului. Maghiarii sunt descrişi şi de cronicarii contemporani sosirii lor în Europa. 
Dacă începând cu secolul al VIII-lea şi până în secolul al X-lea, în cele mai multe mănăstiri vest-europene s-a auzit rugăciunea ”Apără-ne, Doamne, de furia normanzilor!”, la sfârşitul secolului al IX lea, rugăciunea a devenit mai ales în centrul şi estul Europei cu ”Apără-ne, Doamne, de furia ungurilor!”. Şi asta după ce, în anul 895, triburi de călăreţi războinici au trecut în Bazinul Carpaţilor şi, odată cu anul 900, au trecut Europa prin foc şi sabie. Iuţi şi experţi în mânuirea arcului din goana calului, aceşti războinici de elită în lupta călare au jefuit, zeci de ani, de la est la vest, bătrânul continent, fără ca cineva să le poată sta împotrivă. Au bătut până şi la porţile Constantinopolelui sau ale domeniilor papale. Ei îşi spuneau magyari, dar, mai târziu, au căpătat şi numele de unguri. Specialiştii au studiat, de-a lungul timpului, originea acestor războinici de stepă şi au ajuns la o serie de concluzii. Totodată, despre maghiari sau unguri ne vorbesc şi vechile cronici, scrise cu mâna tremurată în special de cronicarii germani, care aşteptau în orice clipă să apară la orizont călăreţii ce-şi ziceau ”copii pământului”. Ungurii, descedenţi ai lui Noe Ca orice popor, maghiarii au o poveste sau o legendă despre originile sale. Legenda a fost perpetuată ca un fapt credibil şi adevărat de cronicarii medievali de origine maghiară. Astfel, maghiarii spuneau despre ei că se trag din Magog, un personaj biblic, fiul lui Iaphet şi nepot al lui Noe, care locuia în stepele nord-pontice. De aici s-ar trage şi numele de maghiar, dar şi originea acestui popor. Totodată, vechii cronicari maghiari credeau în mod fals că hunii sunt înaintaşii ungurilor, având ca strămoş comun pe acest Magog. ”Primul rege al Scithiei a fost Magog, fiul lui Iaphet, şi poporul acela s-a numit moger, după regele Moger. Şi din viţa acestui rege se trage prea vestitul şi prea puternicul rege Athila[...]. 
După un lung timp însă, din neamul aceluiaşi rege Magog s-a născut Ugek, tatăl ducelui Almus, din care-şi trag originea ducii şi regii Ungariei”, scria Anonymus, secretarul regelui Bella al III lea (n.r. cel mai probabil), în cronica sa ”Faptele ungurilor”. Tot Anonymus precizează că maghiarii, neamul lui Magog, trăiau în ”dentumoger”, adică în zona râului Don, fiind numiţi şi maghiarii de pe Don, trăind, aşa cum arată cronicarul maghiar, într-un ţinut mlăştinos bogat în samuri. Personajul Magog apare, însă, ca strămoş mitic abia după creştinarea ungurilor. Triburile maghiare păgâne, aşa cum arată academicianul şi istoricul Victor Spinei, practicau şamanismul. Cel mai probabil, cerbul sau vulturul reprezentau animale totemice sau chiar strămoşi mitici pentru maghiari. Cel puţin asta o dovedeşte şi o altă versiune a legendei privind originea maghiarilor. În timp ce erau la vânătoare, fraţii Hunor şi Magor întâlnesc un cerb alb magic, care-i călăuzeşte dincolo de ”bălţile Meotide” până în zona Levediei, descoperind marile stepe. Totodată, în mitologia maghiară era întâlnit copacul vieţii şi o formă a zeiţei-mamă. Triburi formate în zona Uralilor Dincolo de legendă, însă, triburile maghiare au o origine istorică bănuită de specialişti mai ales în urma cercetărilor istorice şi arheologice. Aceştia au locuit, începând cu secolul al IV-lea d Hr, teritorii din zona munţilor Urali, fiind o populaţie ce vorbea o limbă fino-ugrică. ”Ungurii descind din ramura ugrică a familiei de triburi fino-ugrice, care, la rândul lor, alcătuiau o branşă a populaţiilor de limbă uralică. Fondul principal de cuvinte şi structura gramaticală a maghiarei au fost preluate din limbile fino-ugrice. Şi, mai precis, din cele ugrice”, scria academicianul Victor Spinei, în lucrarea sa ”Marile migraţii”. Locul de origine a acestor triburi maghiare, înainte de a poposi în stepe Mării Negre sau în zona Panoniei, este doar bănuit prin prisma cercetărilor arheologice. Se crede, însă, că aceştia locuiau în zona Uralilor la limita dintre Europa şi Asia. ”În ultima vreme, cei mai mulţi specialişti fixează patria primitivă a fino- ugrilor fie între Volga şi Munţii Ural, fie între Ural şi Obi sau, mai exact, între Ural şi bazinul Tobolului şi Işimului, afluenţi de pe partea stângă a lrtâşului. Încercările de a identifica pe strămoşii ungurilor cu purtătorii unor culturi corespunzătoare epocii bronzului şi a fierului (Volosovo, Andronovo, Lomovatovo etc.) sînt departe de a putea fi dovedite, rămînînd în perimetrul simplelor ipoteze”, adăuga Victor Spinei. Cu alte cuvinte, maghiarii sunt neamuri uralice, din ramura fino-ugrică, care au ocupat, încă din secolul I î Hr, zona Uralilor şi a stepelor vest-siberiene. 
Războinici maghiari FOTO pinterest.com 

La un moment dat, din motive puţin cunoscute, au început să migreze către sud în special în Bashkiria o zonă situată în nordul Mării Negre şi a Caucazului. Aici au locuit alături de triburi turcice, în special alături de bulgari, dar şi de uralo-altaici, precum hunii sau onogurii. Alţi orientalişti susţin că originea maghiarilor nu este uralică ci central-asiatică cunoscută drept Câmpia Turanică. Oameni mici de statură cu părul împletit în şapte cozi Ca aspect, vechii maghiari erau consideraţi de specialişti de statură mică sau medie, cu trăsături turcice sau uralice, pe alocuri mongoloide. Cel puţin asta arată descoperirile arheologice. ”Trăsăturile rasiale turanoide, uraliene şi pamiroide (n.r. - din zona Pamir, munţi din Asia centrală) s-au dovedit a fi specifice pentru vîrful ierarhiei, iar cele mediteranoide, nordice şi pamiroide pentru stratul mijlociu. Masa populaţiei comune se caracteriza prin varietatea tipurilor, fiind dominată de componentele mediteranoide şi nordice, urmate de acelea cromagnoide. Aceste diferenţieri se datorează, desigur, fenomenelor de metisaj produse încă în momentul staţionării ungurilor în regiunile est-europene, continuate şi poate chiar amplificate o dată cu stabilirea în bazinul mijlociu al Dunării”, preciza Victor Spinei. Totodată, se precizează că după plecarea din zona Donului, ungurii obşnuiau să poarte capul ras, lăsând doar către spate şapte cozi împletite, ca semn al legământului încheiat între cele şapte triburi angrenate în migraţie către bazinul Carpaţilor. Nomazi şi războinici călare Specialiştii, dar şi vechii cronicari maghiari arată că populaţiile maghiare erau nomade formate din crescători de vite care nu cultivau niciodată pământul. Trăiau, practic, din creşterea vitelor, dar, mai târziu, şi din jaf. Specialiştii arată că au învăţat traiul nomad chiar de la turcici, lângă care au locuit în Bashkiria şi, mai apoi, în zona Donului. ”Vecinătatea sau chiar convieţuirea cu bulgarii, başchirii, chazarii si alte comunităţi turanice, ori, eventual, chiar fuziunea cu uncie dintre ele explică influenţa profundă pe care aceste etnii au exercitat-o asupra ungurilor, atît din punct de vedere al modului de trai şi al organizării social-politice, cît şi în sfera lingvistică”, preciza Spinei. 
Cronicarul lui Bela al III lea în ”Faptele Ungurilor” detaliază şi mai mult modul de trai al acestora. 
Invazia maghiarilor 
FOTO epicworldhistory.blogspot.com 

”Ei nu aveau case făcute de meşteri, ci numai corturi pregătite din scoarţă. Mâncau carne, peşte, lapte şi miere şi aveau multe vite.Se îmbrăcau cu blănuri de samuri şi de alte animale sălbatice”, scria cronicarul maghiar. Specialiştii spun că principala avere a triburilor maghiare erau caii şi vitele, pentru care căutau păşuni întinse. La fel ca mongolii sau hunii, maghiarii creşteau în şaua calului. De multe ori, acolo mâncau, dormeau şi, mai ales, purtau război. De altfel, războinicii maghiari erau înmormântaţi cu tot cu cal. De multe ori, în călătoriile îndelungate prin stepă, beau sângele cailor, dacă rămâneau fără apă, obicei întâlnit şi la huni, dar mai ales la mongoli. Cronicarul-călugăr german Reginaldo de Prum, contemporan cu invaziile maghiare în Europa, arăta că luptătorii unguri sunt foarte pricepuţi în mânuirea arcului. Trăgeau precis din goana calului şi foloseau strategia retragerilor simulate. Puteau chiar şi în retragere să arunce săgeţi cu precizie din întoarcere. Atacurile se desfăşurau în viteză, evitând luptă îndelungată corp la corp. Ca armament mai foloseau, aşa cum arată descoperirile timpurii, săbii curbe şi uşoare. Totodată, ungurii au dat o atenţie deosebită prelucării metalelor, după cum arată săpăturile arheologice efectuate în bazinul Dunării. În special prelucrau obiecte de podoabă şi de harnaşament. 
 Maghiari sau unguri 
 Triburile acestea au fost cunoscute sub două denumiri, de-a lungul istoriei. Iniţial, maghiari şi apoi unguri. Se pare că ei îşi spunea maghiari. Maghiar ar însemna ”copiii / oamenii pământului” şi arăta caracterul nomad al acestor populaţii. Mai precis, Magy, de origine ugriană, ar însemna pământ, iar ”ar” ar fi ”om” sau ”fiinţă”. De altel, sub denumirea de maghiari sunt cunoscuţi şi în primele cronici care-i atestă. Al-Madjghariyya le spune şi geograful arab Ibn Rusta, în secolul X. Al-Bakri, un alt cronicar arab, pomeneşte acelaşi nume de maghiar. 
Călăreţ ungur( în partea de jos a imaginii) ascuzându-se de o patrulă germană FOTO Angus MacBride 

Tot în secolul al X-lea, împăratul bizantin Constantin VII Porphyrogenetul vorbeşte de clanul Megere. Totodată, începe, odată cu secolul al IX lea, să apară în cronici şi denumirea de unguri ataşată acestor populaţii, în special în 862, în cronica Annales Bertiniani. Acest nume de ungur ar venit de la triburile onogurilor, spune Victor Spinei, un popor turcic alături de care ar fi trăit ungurii în estul Europei şi au ajuns să fie confudaţi cu aceştia. Mai există o variantă care explică că, de fapt, unguri înseamnă ”zece săgeţi” în limba maghiară veche, adică zece triburi unite. Şi anonymus vine cu o explicaţi şi spune că maghiarii s-au numit ungurii după ce au cucerit castrul Hung, în nordul Pannoniei. Ungurii împărţiţi în şapte triburi Specialiştii arată că ungurii sau maghiarii au avansat în stepe le nord-pontice sub presiunea altor neamuri. Au ajuns în zona Donului ş,i mai apoi, după un atac nimicitor al pecenegilor, triburile maghiare s-au dispersat şi au ajuns să locuiască în zona numită Atelkuzu (Etelköz), adică ţara dintre râuri, identificată de istorici cu zona dintre Nipru şi Prut sau Nistru şi Prut. Mai este o accepţiune prin care Atelkuzu ar fi fost situată între Don şi Doneţ. 
”Între ţara Bulgarilor şi ţara Esgal, cari sunt tot din bulgari, este hotarul maghiarilor. Şi aceşti maghiari sunt un neam de turci. Şi conducătorul lor cu 20,000 de călăreţi. Şi pe acest conducător îl numesc kende şi acesta e numele stăpânului lor celui mai mare. Şi pe acel conducător, care orândueşte treburile, îl numesc djele, iar maghiarii fac ceea ce porunceşte djle”, explica persanul Gardizi, în cronica sa ”Podoaba Istoriilor“. Aşa cum pomenea persanul, căpetenia maghiarilor s-ar fi numit „kende„ sau ”kemle” şi era mai mult un lider sacru care împărţea puterea cu un comandant militar numit ”gyula”. 
După cum arată majoritatea specialiştilor odată ajunşi în Atelkuzu este atestată, în special de împăratul Constantin al VII lea Porphirogenetul, împărţirea lor distinctă în şapte triburi numite Jenő, Kér, Keszi, Kürt-Gyarmat, Megyer, Nyék  şi  Tarján, conduse de şapte căpetenii Álmos, Előd, Ond, Kond, Tas, Huba şi Tuhutum
Almos, cel care a întemeiat dinastia Arpadiană, a fost ales comandat suprem, iar în secolul al IX-lea a început cucerirea Panonniei şi, mai apoi, raidul asupra Europei. Triburile erau conduse de o aristocraţie tribală, care beneficia de turme numeroase şi de mai mulţi cai. Totodată, această artistocraţie avea şi strămoşi mitici. 
Jurau bând sânge 
Un alt aspect intersant scos la iveală de cronici este modul în care căpeteniile maghiare parafau înţelegerile. Erau un jurământ de sânge, după cum arată cronica lui Anonymus. Cele şapte căpetenii s-au legat prin jurământ reciproc, dar şi faţă de Almos că vor respecta autoritatea sa, dar şi uniunea tribală constituită. ”După o datină păgână, vărsându-şi propriul lor sânge într-un vas ratifică jurământul pentru ducele Almus”, scria cronicarul maghiar. Practic, au băut sângele amestecat în acel vas, fiecare căpetenie, pentru a întregi jurământul.

Citeste mai mult: adev.ro/o09dgz