Biro ATTILA 18.02.2013
În timp ce la Bucureşti şi la Budapesta războiul steagului secuiesc este alimentat de declaraţii politice iresponsabile, în comuna Micherechi din Ungaria steagul României coabitează de zeci de ani fără dispută. În comuna din Ungaria, maghiarii sunt minoritari iar românii sunt majoritari. "Nici maghiarii maghiari de aici nu avut vreo problemă că steagul României este pe clădirea primăriei", spune în limba română viceprimarul Netye Bertold. Dacă în comuna de graniţă problema steagurilor este rezolvată, la Bucureşti premierul Ponta i-a identificat pe maghiari drept duşmani iar la Budapesta steagul secuiesc a fost arborat pe clădirea Parlamentului.
Comuna Mehkerek, Micherechi în română, se află la 6 kilometri de graniţa cu România din apropierea oraşului Salonta. Din cei aproximativ 2200 de cetăţeni ai comunei, aproape 75% sunt români declaraţi, potrivit datelor statistice din 2010. În zona Micherechiului, comunitatea româna ajunge la 10.000 de persoane.
Micherechiul este una din localităţile de graniţă în care maghiarii sunt minoritari la ei în ţară iar românii sunt majoritari. În cele câteva comune din jurul oraşului Gyula (Jula) unde funcţionează şi un liceu în limba româna, steagul României este arborat de zeci de ani alături de drapelul Ungariei pe instituţiile publice.
În Micherechi, pe "Casa Satului" adică pe primărie flutură de ani de zile steagul României în stânga, în dreapta drapelul Ungariei şi peste ele steagul Uniunii Europene. Am încercat să aflăm de la autorităţile locale cum pot coabita steagurile României şi Ungariei pe aceeaşi clădire maghiară. Am sunat la primăria Micherechi la cabinetul primarului dar ne răspunde viceprimarul Netye Bertold. "Desigur că vorbesc limba română", răspunde el la întrebarea dacă putem discuta în limba română.
Viceprimarul Netye Bertold spune că la ei în localitate problema steagului nu există, cele două steaguri convieţuiesc de zeci de ani pe aceeaşi clădire. "Eu de când mă ştiu steagul românesc a stat lângă steagul unguresc pe toate clădirile, pe toate instituţiile publice. Noi nu vrem să intrăm în disputa steagului secuiesc pentru că nu vrem să ne bagăm în scandalurile politice", spune viceprimarul Netye Bertold. Pentru comunitatea de acolo steagul este important, dar mai important este faptul că încearcă şi pot să-şi păstreze rădăcinile.
În Ungaria comuna de graniţă este supra numită "Micul Bucureşti" deoarece aici locuieşte cea mai compactă populaţie de români din ţara vecină. Cu toate relaţiile româno-maghiare se tensionează în fiecare an pe tema autonomiei în Micherechi nimeni nu este derenjat de drapetul românesc. "Nici autorităţile de la Budapesta, nici maghiarii maghiari de aici nu avut vreo problemă că steagul României este pe clădirea primăriei", susţine viceprimarul.
Pentru localnici steagul este important deoarece, până la revoluţie, românii de acolo nu au avut legătură cu ţara. "Steagul este pe primărie, pe casa de cultură, pe căminul de bătrâni, peste tot. Steagul este acolo pentru că noi suntem cetăţeni maghiari, suntem născuţi aici, dar rădăcinile noastre sunt româneşti, nu ne puteam dezice de românismul nostru", spune Netye Bertold. Edilul spune că nimeni nu a comentat despre acest aspect şi nu a existat vreun scandal legat de steagul românesc.
Cum a devenit Micherechiul cunoscut în Ungaria
Economic, Micherechiul este cunoscut drept unul dintre cei mai importanţi producători de castraveţi din pusta maghiară. Pe plan cultural însă comuna este recunoscută pentru dansurile populare. Viceprimarul Netye Bertold spune că în anii 90 echipele de dansuri din localitate au dominat concursurile din Ungaria. Astfel că dansul specific localitărţii care este de origine română a devenit obligatoriu pentru toate ansamblurile populare din Ungaria. "Este şi vorbă că nu-i bun dansator ală care nu ştie dansul din Micherechi", a explicat Netye Bertold.
Pe lângă primăria din Micherechi, drapelul României este arborat şi pe clădirea primăriei localitatea Betod, pe scoala românească din Battonya şi pe biserica românească din comuna Körösszegapáti.
Cronologia războiului steagului Ţinutului Secuiesc
Sâmbătă, 2 februarie. A fost învestit noul prefect de Covasna iar steagul secuiesc a fost scos din sala de protocol. Practic aici s-a consumat momentul zero al scandalului româno-maghiar. Steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din ordinul fostului prefect Codrin Munteanu pe motiv ca la o astfel de ceremonie trebuie arborat doar steagul naţional.
Autorităţile locale din Covasna au declarat însă că nu există o prevedere care să menţioneze că la o asemenea ceremonie drapelul local trebuie scos din sala de protocol. Prezent la ceremonie, ministrul Constantin Niţă a declarat că autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuţie.
Marţi, 5 februarie. Secretarul de stat Nemeth Zsolt atacă autorităţile române declarând că maghiarii din Transilvania se simt agresaţi simbolic. Steagul Ţinutului Secuiesc este arborat pe clădirea unei primarii de district din Budapesta. Nemeth Zsolt, un înfocat susţinător al autonomiei maghiarilor din Ardeal, a menţionat că guvernul român trebuie să rezolve problema steagului secuiesc.
Miercuri, 6 februarie. Premierul Ponta cataloghează declaraţiile secretarului de stat maghiar drept obrăznicii. Premierul Ponta îi cere ministrului de Externe român să ia măsuri. Ambasadorul Ungariei este chemat la MAE pentru explicaţii. Ambasadorul maghiar declară că Budapesta susţine doleanţa etnicilor maghiari din Transilvania.
"Dacă asta este voinţa secuilor, cetăţenilor români de etnie maghiară, dacă asta este cererea lor, da (susţinem-n.r.)", a declarat Fuzes, într-o intervenţie la Realitatea Tv. Ministrul Corlăţean ameninţă că îl va expulza pe ambasadorul Ungariei.
Joi, 7 februarie. Nemeth Zsolt revine cu o nouă declaraţie şi anunţă că Ungaria va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului pe clădirile oficiale. Măsurile vor fi anunţate în cursul zilei, a adăugat el, într-o intervenţie la postul public de radio Kossuth, relatează MTI.
15 februarie. Steagul secuiesc a fost arborat pe Parlamentul Ungariei, ca "simbol al solidarităţii naţionale", informează MTI. Preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a iniţiat ceremonia de arborare a drapelului cu ocazia sesiunii plenare a deputaţilor de etnie maghiară din Bazinul Carpatic.
18 februarie. Premierul Victor Ponta declară că PDL şi preşedintele Traian Băsescu sunt prieteni cu FIDESZ şi Viktor Orban, el arătând că acest lucru nu trebuie uitat şi adăugând: "Să nu uităm cine e prieten cu duşmanii României"."Când vorbeşti de FIDESZ şi de Viktor Orban nu ai cum să nu vorbeşti de PDL, de Traian Băsescu. Domna Boagiu e colegă în conducerea PPE cu Viktor Orban. Deci, ei l-au propus pe domnul Tokes vicepreşedinte al Parlamentului European, deci ei sunt prieteni, să nu uităm lucrul ăsta, totuşi, cine e prieten cu duşmanii României".
În martie 2008. Consiliul Judeţean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul judeţului a unor însemne specifice: stema, drapelul şi fanionul judeţului Covasna, care să fie utilizate, în condiţiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, alături de drapelul naţional.
Culorile drapelului şi ale fanionului sunt bazate pe combinaţia coloristică a stemei judeţului, aprobată prin hotărâre de guvern, şi anume albastru şi auriu.
Pe 18 ianuarie, preşedintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc să arboreze pe faţada primăriilor drapelul secuiesc. "Am cerut acest lucru pentru că angajamentul faţă de Ţinutul Secuiesc este în inima noastră, dar şi în semn de solidaritate faţă de cei care au fost atacaţi de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc şi simbolurilor secuieşti, printre aceştia fiind şi primarul comunei Ozun", a afirmat Tamas
