1 ianuarie 2016, Alina Mitran
A fost construită la începutul anilor ’50 cu sprijin sovietic, a devenit cea mai importantă bază aeriană din România în anii ’80, singura unitate aeriană care executa misiuni pe timp de noapte în anii ’90, închisă în 2002 şi renăscută aproape 10 ani mai târziu, ca facilitate NATO. Deveselu a ajuns, astăzi, pe harta lumii, iar la deveseleni a pătruns, cu ocazia asta, şi civilizaţia.
Localitate cu un istoric militar aparte, Deveselu găzduieşte astăzi unul dintre cele mai importante obiective de pe glob, care a făcut din comuna olteană un punct strategic, vizitat regulat în ultimii ani de oficialităţile române, americane şi reprezentanţi NATO, amintit în discursuri, menţionat deseori în divergenţele dintre SUA şi Rusia.
Deveselenii ştiu că sunt importanţi, chiar dacă astăzi nu înţeleg pe deplin de ce, ştiu că au apă, drumuri şi canal înaintea altor localităţi, însă încep să nu se mai simtă confortabil când marile puteri ale lumii îşi arată colţii. Istoria obiectivului aflat astăzi sub lupa marilor puteri e veche de peste 60 de ani, în 1952 începând construcţia bazei aeriene cu sprijin sovietic. Aici s-au înregistrat, conform Digi24, adevărate premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19. În anii ’80, baza aeriană de la Deveselu era cea mai importantă din România, găzduind patru escadroane de avioane pilotate de 100 de piloţi, gloria apunând după 2000.
Începuturile scutului,
In 2010 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lua, în februarie 2010, decizia de a implica România, la ivitaţia preşedintelui Barack Obama, în dezvoltarea componentei americane de apărare antirachetă. Se hotărăşte ca pe teritoriul românesc, la Deveselu, în fosta bază de aviaţie, obiectiv care îndeplinea cele 120 de condiţii necesare, să fie găzduite rachete de interceptare SM-3, care să devină operaţionale în 2015. Facilitatea devine operaţională conform graficului, momentul fiind marcat pe 18 decembrie 2015. Sunt puse la dispoziţie aproximativ 175 de hectare de teren, se semnează, în 2011, acordul cu prevederi foarte clare privind exploatarea facilităţii, cheltuielile care revin fiecărei păriţi, condiţiile în care pot interveni modificări în acord etc. Conform acestuia, aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani vor fi staţionaţi,
România urmând să beneficieze, conform declaraţiei preşedintelui de atunci al României, Traian Băsescu, de „cel mai înalt grad de securitate din istoria ţării“. Partea română urma să se ocupe de asigurarea infrastructurii care deserveşte baza şi să realizeze sistemul de supraveghere a bazei, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militarii români, iar americanii să investească în dotare.
Citeste mai mult: adev.ro/o09z69
