2018-01-14

Război Dragnea-Tudose: Chirieac: Deznodământul e CLAR. Greșeală FUNDAMENTALĂ

Bogdan Bolojan  13 ian 2018 
În urma reacțiilor din PSD în ultimele 24 de ore, Bogdan Chirieac este sigur că deznodământul confruntării este debarcarea premierului Mihai Tudose. 
Bogdan Chirieac este de părere că premierul Mihai Tudose a făcut câteva greșeli care i-au fost fatale. 
"În acest moment, cred că singura problemă care se mai pune este numele noului prim-ministru care va fi desemnat. După cum am văzut evoluția în ultimele 24 de ore, inclusiv intervenția doamnei Gabriela Firea, un lider puternic în PSD, cât și declarația doamnei Ecaterina Andronescu, lucrurile se îndreaptă spre un deznodământ clar: îndepărtarea premierului Mihai Tudose. Ce anume a determinat această stare de nervi în PSD, vom analiza în orele și zilele următoare. Următorul premier va fi până la sfârșit tot de la PSD. Majoritatea parlamentară nu s-a schimbat, programul de guvernare a continuat, chiar dacă au fost doi premieri PSD în 2017.
Declanșatorul actualei crize este acela că Mihai Tudose s-a sacrificat pentru un obscur șef al Poliției, pe care opinia publică îl dorea demis. Poate și modul de comunicare al lui Mihai Tudose cu partidul a fost deficitar. Nu și-a dat seama cât de toxică este pentru partid și societatea românească zicerea cum că dânsul ar fi de la Securitate, zicere, dacă vreți, neconfirmată de vreo dovadă. Au fost speculații că și-a făcut doctoratul la Academia de Securitate și că nu știu cine i-a semnat prefața și postfața. Dar altminteri, alte dovezi nu au fost. S-a lăsat să planeze acest lucru," a spus Bogdan Chirieac la România TV.
Greșeală fundamentală
Analistul consideră că greșelile făcute de premier i-ar putea distruge cariera politică. Printre erori, una dintre ele a fost fundamentală. 
"Mihai Tudose face o greșeală fundamentală. Nu-și dă seama că partidul nu mai dorește să se afle la cheremul Securității. Dacă înainte de '89 partidul conducea clar Securitatea, în anii '90, pe vremea lui Iliescu, cu siguranță partidele au rămas deasupra Securității. Odată cu venirea lui Traian Băsescu, Securitatea a fost deasupra partidelor. Lucrurile au continuat, într-o oarecare măsură, cam la fel, până la venirea lui Eduard Hellvig, la SRI, în anul 2015. El a scos SRI din jocurile politice și statul paralel. Mihai Tudose a dat ceasul înapoi sau a dat această senzație. Acest fapt de pactizare cu Securitatea, cu statul paralel, riscă să distrugă cariera politică a lui Mihai Tudose. Iată reacțiile: Dumitru Buzatu, doamna Andronescu, doamna Firea. S-a spus clar că nu se vrea așteptarea CEx-ului de la Iași. Se vrea luni sau marți sau miercuri un CEx extraordinar pentru a se tranșa situația. Partidul nu mai are răbdare," a mai spus Bogdan Chirieac. 
Reamintim că în ultimele 24 de ore mai multe voci puternice din PSD au solicitat reuniunea de urgență a Comitetului Executiv Național pentru rezolvarea crizei.
Bejegyezte: dátum:

2018-01-13

Ironii la adresa lui Tudose după ce acesta a spus că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţii“, toţi vor „flutura lângă steag“

12 ianuarie 2018, Radu Eremia
Premierul Mihai Tudose nu a primit doar criticile autorităţilor de la Budapesta şi ale UDMR, dar a devenit şi ţinta ironiilor unor internauţi după ce a declarat că în cazul în care steagul secuiesc va flutura în judeţe ca Harghita, Covasna sau Mureş „toţi vor flutura lângă steag”. 
Printre cele mai sugestive imagini ironice este cea a internautului Richard Kovacs. 


Acesta are şi un mesaj:0 
„Domnului prim-ministru: secuii s-au conformat! Alte directive «de la centru»?", a scris Richard Kovacs, fost consilier la Parlamentul European, potrivit profilului de pe Linkedin.


 O altă imagine ironică este cea a internautului Elemer Konczey. 
 Miercuri seară, la Realitatea TV, premierul Mihai Tudose a vorbit despre rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc semnată la Cluj-Napoca de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM), apreciind că „nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”. „Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat premierul. 
Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, consideră că declaraţia premierului Mihai Tudose privind autonomia Ţinutului Secuiesc este absolut inacceptabilă, nedemnă de valorile europene şi de secolul XXI. 
El a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, că în urma afirmaţiilor premierului român ambasadorul României la Budapesta a fost convocat în această dimineaţă la Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, subliniind că aşteaptă de la Guvernul României lămuriri urgente în acestă chestiune. Reacţia Guvernului a venit prompt. 
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, vineri după-amiază, că a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta, care l-au convocat pe ambasadorul român, susţinând că „declaraţiile făcute de prim-ministrul României atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil". 
MAE mai spune că demersuri precum cel privind Rezoluţia pentru autonomia Ţinutului Secuiesc „sunt cu atât mai regretabile cu cât ignoră, în mod deliberat, măsurile substanţiale adoptate de-a lungul timpului de autorităţile române în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţii maghiare din România, corespunzând celor mai înalte standarde de protecţie în materie"
Bejegyezte: dátum:

2018-01-12

Szijjártó: este inacceptabilă declaraţia prim-ministrului român

2018. 01. 12.   MTI
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó consideră că declaraţia pe care a făcut-o prim-ministrul român Mihai Tudose, privind strădaniile maghiare de a obţine autonomia, este absolut inacceptabilă, respectiv, nedemnă de valorile europene şi de secolul XXI. Totodată în cadrul conferinţei sale de presă de vineri de la Budapesta, ministrul ungar a anunţat că în urma declaraţiei, ambasadorul României la Budapesta a fost convocat vineri dimineaţă la Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria.
Reacţia lui Péter Szijjártó vine după ce miercuri seara premierul român a declarat la Realitatea TV cu privire la strădaniile maghiare de a obţine autonomia: “Voi avea aceeaşi atitudine ca atunci când au încercat să ridice un steag la nu ştiu ce zi. Când eu am transmis foarte clar că dacă steagul ăla flutură în vânt, atunci şi responsabilii de acolo flutură lângă steag”.
Ministrul ungar de externe a subliniat că în interesul comunităţii maghiare care trăieşte în România, guvernul ungar a încercat întotdeauna să aşeze relaţiile bilaterale pe baza respectului reciproc, intenţie care s-a bucurat cînd de mai multă, cînd de mai puţină reciprocitate din partea guvernelor României.
Totodată a mai spus că este incontestabil faptul că declaraţia prim-ministrului României, “în care practic a ameninţat cu executarea o comunitate etnică şi pe liderii acesteia, este absolut inacceptabilă, respectiv, nedemnă de valorile europene şi de secolul XXI”.
Péter Szijjártó a spus: în consecinţă Ungaria consideră că, în mod evident şi fără echivoc, guvernul României, respectiv prim-ministrul trebuie să rezolve cât mai curând posibil această situaţie. Acesta a mai anunţat că ambasadorul Româniai la Budapesta a fost convocat vineri dimineaţă la Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, unde ministrul-adjunct ungar i-a transmis poziţia guvernului de la Budapesta privind situaţia, în timp ce ambasadorul a încercat să oferte “anumite explicaţii lingvistice” referitoare la declaraţie.
Péter Szijjártó a mai specificat că guvernul ungar nu priveşte această problemă ca fiind una de ordin lingvistic, ci una mult mai importantă. În interesul comunităţii maghiare care trăieşte în România, obiectivul Ungariei este în continuare acela de a avea cu România o relaţie echilibrată, calmă, cumpănită, bazată pe respect reciproc, dar fără îndoială, această declaraţie nu vine în niciun fel în întâmpinarea acestei dorinţe.
Ministrul ungar de externe a declarat că aşteaptă de la prim-ministrul român şi de la Guvernul României, să clarifice urgent această situaţie.
Péter Szijjártó a subliniat de asemenea că dezbaterile privind drepturile minorităţilor sunt frecvente în Europa, şi întrucât este vorba despre o chestiune sensibilă, este nevoie de un comportament civilizat şi de respect reciproc, lucruri care lipsesc cu desăvârşire din declaraţia premierului Tudose. “A ameninţa fizic, a ameninţa cu executarea pe altul, pe alţii, şi mai ales o întreagă comunitate etnică, este absolut inacceptabil”, a reiterat şeful diplomaţiei ungare, adăugând că pentru a preveni ca situaţia să devină una intolerabilă, prim-ministrul român şi guvernul României trebuie să facă un gest.
La întrebarea unui jurnalist, dacă nu sunt total lipsite de speranţă strădaniile maghiare de a obţine autonomia, luând în considerare poziţia de respingere pe care românii o au faţă de această chestiune, Péter Szijjártó a declarat: dezbaterea privind autonomia este legitimă, iniţiativa aparţine unor partide care funcţionează în mod legal în România, iar dezbaterea poate avea loc în mod civilizat. În acelaşi timp, a subliniat faptul că este inacceptabil ca legat de acest subiect, prim-ministrul unei ţări să ameninţe cu spânzurătoarea o comunitate etnică.

La întrebarea unui alt jurnalist, privind consecinţele economice pe care le va avea eventualul refuz al premierului român de a-şi cere scuze pentru cuvintele sale, ministrul ungar de externe a răspuns că Ungaria aşteaptă deocamdată să vadă care va fi atitudinea şi comportamentul liderilor politici de la Bucureşti. Acesta a mai specificat că au loc consultări permanente în privinţa acestei chestiuni cu liderii Uniunii Democrate Maghiare din România.

Totodată ministrul ungar de externe a subliniat că, în perioada care a trecut, cooperarea economică şi comercială dintre cele două ţări a înregistrat o creştere dinamică “indiferent de fluctuaţiile pe care le-a înregistrat nivelul de încredere al cooperării politice maghiaro-române”. “Sperăm că astfel de manifestări necivilizate nu vor cauza probleme la nivelul vieţii de zi cu zi”, a adăugat Szijjártó.
Bejegyezte: dátum:

Kelemen Hunor, la RFI: Astept scuze de la premierul Tudose, sunt socat

de I.R. HotNews.ro  12 ianuarie 2018, 
Kelemen Hunor Foto: Agerpres

Premierul Mihai Tudose trebuie sa-si retraga declaratia privind autonomia Tinutului Secuiesc, a declarat la RFIpresedintele UDMR, Kelemen Hunor, care s-a declarat socat si a spus ca asteapta scuze de la prim-ministru.

"Absolut inacceptabile (declaratiile premierului - n.r.). Nu ma asteptam de la Mihai Tudose, pentru ca nu are antecedente, el nu avea declaratii de acest tip niciodata de cand eu il cunosc, de aceea m-a socat aceasta declaratie. In UE nu poti sa propui fara consecinte politice reintroducerea pedepsei capitale si dupa aceea sa spui pentru o comunitate mai mica sau mai mare ca nu esti de acord cu ideile comunitatii respective si se vor flutura, ca vor fi spanzurati, ca vor fi omorati. Deci din acest punct de vedere, eu cred ca nici aceasta declaratie nu poate sa ramana fara consecinte. In primul rand, eu astept scuze de la premierul Tudose si retragerea acestor cuvinte. In UE nu cred ca poate sa ramana in functie pe termen lung, poate sa fie credibil un om politic care face astfel de afirmatii si care spune ca se vor flutura langa steag unii sau altii" a spus liderul UDMR, potrivit RFI. 
Intrebat de ce au semnat partidele maghiare rezolutia privind autonomia Tinutului Secuiesc tocmai in anul Centenarului Marii Uniri, liderul UDMR a raspuns: "Am vrut sa semnam in decembrie, din varii motive nu am reusit. A fost o declaratie in 1993, daca nu ma insel, eu eram atunci in presa, nu eram in UDMR, Declaratia de la Cluj, cand toti senatorii, toti deputatii UDMR si-au asumat acest program politic si aniversarea acelei Declaratii de la Cluj era momentul oportun pentru a reitera aceste deziderate. Pe de alta parte, in acest an se aniverseaza si 100 de ani de la Declaratia de la Alba Iulia si acolo exista in acea Declaratie niste promisiuni pentru comunitatile etnice, in cazul nostru pentru comunitatea maghiara. Noi nu cerem altceva decat respectarea acelei Declaratii".
Premierul Mihai Tudose a declarat miercuri seara, la Realitatea TV, ca "nici nu poate fi vorba" de o autonomie a Tinutului Secuiesc, si a avertizat ca "daca steagul secuiesc va flutura pe institutiile de acolo, toti vor flutura langa steag".
Bejegyezte: dátum:

Marius Diaconescu Atac diplomatic fără precedent al Ungariei la adresa României din cauza autonomiştilor maghiari

Articolul de mai jos este scris de un istoric care este specializat în istoria medievală. Deci atunci când citim articolul să ne aducem aminte că nu este părerea unui specialist de istorie contemporană și nici de diplomație internațională. Articolul este un amalgam interesant de idei și nu prea este deontologic pur și simplu ptr că amestecă faptele istorice cu cele din zilele noastre. Până și titlul sună foarte bombastic.
Dacă am vrea să înțelegem părerile domnului istoric trebuie să facem o distincție abstracțiilor și amestecurilor istorice și repetarea insinuantă a ce a spus domnul primministru.
În centrul Țării sunt trei județe unde minoritar sunt majoritar. Aceste fapt determină pe mulți dintre români să percepe un afront această stare de fapt și istoric. Rezolvarea era ușoară dacă de la așa zisă revoluție s-ar fi luat niște măsuri pentru a acorda o autonomie locală a celor trei județe, care să fie egală cu o autonomie teritorială! Atât și nmic mai mult. 
Dar în locul acestei rezolvări reyonabilă, conformă cu normele unității teritoriale statistice (NUTS), mai tot timpul s-a conlucrat impotriva unei rezolvări simple și eficientă, zicem noi liniștitoare atât pentru cei care locuiesc în aceste județe și pentru cei care conduc România.  Mai tot timpul erau unii care credeau că prin neacodarea acestui statut sau prin măturarea sub preș problema se v-a rezolva, însă după cum se vede nu a avut efect scontat ”trecerea sub tăcere” a acestei probleme spunând în ambele părți ”încă nu este momentul” 
Lupta unora pentru a demonstra că au dreptul la ”autodeterminare”, - un drept recunoscut de UE și deci implicit și de Țara Noastră fiind membru deplin în familia europeană - folosând autonomia teritorială a ajutat în primul rând pe locuitorii HAR-COV-ului. Pragmatismul sau mai bine zis lipsa acestuia a creat două tabere care în continuare își măsoare puterea celuilalt! Qui prodest? -întrebăm noi. Există o tendință, care incet-incet prinde și crește pe yi ce trece, posibilitatea ca toată Transilvania să ceară aplicarea celor hotărâte la Alba Iulia. Acolo s-a format acel Consiliul Director cu 19 Departamente(ministere), care a cerut  unirea specificând ca Ardealul, Crișana și Banatul să rămâne teritoriul autonom, dar în cărțile de istorie acest lucru nu este evidențiat, iar autonomia a fost zădărnicit prin decretul regal din 1 dec 1918, la insistența domnului Brătianu care susținea că prin tratatele semnate anterior toate teritoriile noi se anexează. Dar probabil domnul istoric nu vrea să știe despre aceste lucruri, deși în multe publicații și cărți a apărut deja după 89.
Un sitroic ori cît de verșunat este nu poate nega, că toate organizațiile politice s-au format în baza legilor Țării, deci ele în nici un caz nu pot fi categorisite organizații extremiste, că altfel dpmn ia sa nu susține altceva decât că legile României permit formarea organizațiilor extremiste. Ar fi trebuit să exprime de ce sunt extermiste în baza cărui lege categorizează, altfel se poate admite că instigă la ură!
Domnul priministru în nici un caz nu s-a referit la acțiunea vreuneia - adică nu a menționat vreun nume - dar autorul articolului incearcă să explice că expresiile de neadmis din partea unui conducător de țară.  
Interesant că domnul istoric nu este consecvent atunci când este vorba de decuparea vreunei expresie din context. 
Faptul că ministrul maghiar de externe nu ținut cont de ”nuanțele! limbajului depe meleagurile dimbovițene este de sine înțeles. Textul in pricimă  ”lângă drapelul secuiesc o să fie fluturate și cei care sunt responsabili” arată echivoc ca este vorba de o amenințare, cu sau fără nuanțare...
Dacă însă vom citi textul în limba maghiară nu vom găsi ceva ce să arată acele exagerări despre care scrie autorul articolului.  Noi, care cunoaștem vehemența domnului ministru de externe ungar putem liniști cititorii că domnia sa nu a fost de loc. 
Dar fiecare ministru extern, are menirea și obligația de a exprima un punct de vedere al țării sale. Atât, asta nu este, și nici nu poate fi numit amestec în treburile interne!
Menționăm, că domnul prim ministru  nu trebuia să ridice mănușa aruncată de domnul Rareș Bogdan și să răspundă la o intrebare tendențiosă al acestuia, pentru simplu fapt că nu depinde de gurvern acceptare autonomiei dacă cele două inițiative legislative pentru autonomie au fost depuse la Parlament și NU la Guvern! Domnia sa a uitat de separatia puterilor. Horváth Zoltan  
12 ianuarie 2018, unirea 
Guvernul Ungariei şi-a mobilizat resursele diplomatice pentru a ataca România, interpretând distorsionat, laolaltă cu protipendada UDMR, declaraţia premierului român faţă de arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice ale statului român. Reacţia guvernului maghiar este exagerată şi este o interferenţă în problemele interne ale României.
Cum la fel o ingerinţă este şi faptul că Budapesta s-a implicat direct în coordonarea acţiunii celor trei organizaţii extremiste maghiare care au semnat la 8 ianuarie declaraţia comună privind autonomia teritorială. 
Deşi este de lăudat reacţia Ministerului român al Afacerilor Externe, este totuşi inexplicabil că ministerul condus de Teodor Meleşcanu a trecut sub tăcere implicarea împuternicitului special pentru autonomie al guvernului ungar, Szili Katalin, în proiectul autonomist asumat in corpore la Cluj-Napoca. 
Revenind la halucinanta reacţie a Ungariei, trebuie spus că relaţia guvernului român cu cetăţenii şi declaraţiile oficialilor români despre problemele lor este o problemă internă a României. Premierul Mihai Tudose a făcut declaraţii pe măsura pretenţiilor de autonomie ale partidelor politice maghiare din România, afirmând în cadrul unei emisiuni la Realitatea TV, în stilul său caracteristic de mucalit, că „cele trei mari partide... mari cu ghilimele... haideţi dom'le că sunt acolo pe la ei prin curte!... nu trebuie ignorate, dar atâta timp cât vorbiţi cu mine ca prim ministru voi avea aceeaşi atitudine ca atunci când au încercat să ridice un steag la nu ştiu ce zi. Când eu am transmis foarte clar că dacă steagul ăla flutură în vânt, atunci şi responsabilii de acolo flutură şi ei lângă steag. Deci... nu poate fi vorba! Atâta timp cât cântă ei din curte, zic iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac! Dar dacă sar gardul unor prevederi legale... avem nişte legi care trebuie aplicate!”. 
Este drept că limbajul de băşcălie nu are ce căuta la nivelul unui prim-ministru, dar nici nu trebuie exagerată interpretarea lui. 
Premierul României s-a referit la iniţiativa parlamentarului UDMR, Kulcsar Terza Jozsef, de a arbora drapelul Ungariei în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, în data de 15 noiembrie 2017, pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la amplasarea steagului ungar după ocuparea Ardealului de Nord de Ungaria în urma Diktatului de la Viena din 30 august 1940. 
Declaraţia premierului a fost decupată pentru manipularea opiniei publice internaţionale, scop pentru care s-au mobilizat foarte rapid nu doar liderii politici ai maghiarilor din România, ci mai ales guvernul de la Budapesta. Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, l-a convocat de urgenţă pe ambasadorul României al Budapesta, Marius Lazurca, pentru a protesta faţă de declaraţia premierului Tudose. 
Ambasadorul român a încercat să îi explice nuanţele de limbă, însă ministrul maghiar nu a ţinut cont de ele şi a transmis că aşteaptă explicaţii şi scuze de la guvernul României. Guvernul de la Budapesta exploatează la maxim exprimarea nepotrivită a lui Mihai Tudose pentru a afecta imaginea României pe plan internaţional şi pentru a-i prezenta pe ungurii din România ca victime ale naţionalismului românesc. 
Ministrul de Externe al Ungariei a afirmat într-o conferinţă de presă că declaraţia premierului român în legătură cu autonomia maghiarilor (Mihai Tudose román miniszterelnök magyar autonómia törekvésekkel kapcsolatos nyilatkozatát) este inacceptabilă în raport cu valorile europene şi ale secolului XXI. 
Practic, ministrul de Externe maghiar intervine în problemele interne ale României, pentru că revendicările maghiarilor din România pentru autonomie teritorială sunt o problemă internă a României. 
Declaraţia ministrului maghiar este dovada evidentă că Ungaria intervine în problemele interne ale României şi că guvernul Ungariei este regizorul din spatele acţiunilor partidelor ungureşti din România. 
Péter Szijjártó uită să spună că declaraţia premierului român a fost făcută tocmai în contextul publicării zilele trecute a unei rezoluţii radicale a partidelor maghiare pentru autonomie teritorială, administrativă şi culturală pentru toţi maghiarii din România. 
Desigur că a uitat să spună că guvernul de la Budapesta a negociat cu fiecare partid maghiar din România pentru a se împăca şi a-şi armoniza poziţiile şi a urma o strategie comună. Ca de obicei hoţul strigă: Prindeţi hoţul! 
Ungaria este mai preocupată de autonomia maghiarilor din România decât de problemele reale economice ale acestora. În loc să promoveze investiţii în secuime, cum ar fi fost normal dacă cu adevărat îl interesează soarta ungurilor din România, guvernul de la Budapesta are propria agendă pentru a provoca şi destabiliza situaţia internă din România cu problema falsă a autonomiei. Rezoluţia din 8 ianuarie despre autonomie a fost realizată sub coordonarea unui reprezentant al guvernului de la Budapesta. În acea rezoluţie nu este absolut nimic despre vreun proiect economic, de parcă autonomia ar rezolva automat problemele cotidiene, în primul rând economice, ale comunităţii maghiare. Ministrul maghiar de Externe a subliniat că guvernul de la Budapesta a dorit întotdeauna, în interesul comunităţii maghiare din România, să construiască relaţiile bilaterale pe baza respectului reciproc, care,în ceea ce priveşte actualul guvern românesc, a fost a fost mai mult sau mai puţin. El solicită guvernului României şi premierului să clarifice cât mai repede această situaţie controversată. Obiectivul Ungariei în continuare este ca, în interesul comunităţii naţionale maghiare din România, să aibă cu România relaţii calme şi pe baza respectului reciproc. Aşteaptă de la guvernul şi premierul României să rezolve această situaţie ca pe o chestiune de urgenţă. 
Declaraţia premierului român a fost interpretată, exagerat evident,ca o ameninţare la adresa tuturor ungurilor din România: „A ameninţa fizic, a ameninţa cu execuţia pe celălalt, pe alţii, în special o întreagă comunitate şi reprezentanţii săi este total inacceptabil” (Fizikailag megfenyegetni, kivégzéssel megfenyegetni mást, másokat, pláne egy egész közösséget és annak képviselőit, teljes mértékben elfogadhatatlan.). 
În dialogul cu jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă, a afirmat că „aceasta nu este o chestiune de literatură sau de gramatică, ci una de siguranţă fundamentală, pentru ca o comunitate naţională să poată să se simtă în siguranţă ea însăşi pe teritoriul unei ţări, nu ajută dacă premierul ţării o ameninţă cu spânzurătoarea” (ez azonban nem irodalmi vagy nyelvtani, hanem alapvető biztonsági kérdés, hiszen abban, hogy egy nemzeti közösség biztonságban érezhesse magát egy ország területén, nem segít az, ha az ország miniszterelnöke lógással fenyeget). 
Exagerarea ministrului maghiar este grosolană, pentru că în orice cheie ar fi citită declaraţia lui Tudose, nu se poate nicidecum interpreta ca o ameninţare la adresa întregii comunităţi maghiare din România. La întrebarea unui ziarist despre eventualele consecinţe economice dacă premierul român nu îşi va cere scuze, ministrul maghiar a răspuns că aşteaptă punctul de vedere al conducerii politicii româneşti, subliniind că „în continuare se va consulta cu conducerea UDMR în acest caz” (folyamatosan konzultál a Romániai Magyar Demokrata Szövetség vezetőivel az ügyben). Practic, ministrul Ungariei a confirmat că partidele ungureşti din România sunt coordonate de către guvernul de la Budapesta. 
Nu este aceasta o interferenţă în problemele interne ale României? Ministrul de Externe maghiar denaturează intenţionat declaraţiile premierului român şi realităţile politice dintre cele două ţări, în condiţiile în care acelaşi guvern de la Budapesta a intervenit în politica internă a României prin coordonarea adoptării rezoluţiei din 8 ianuarie 2018 de către partidele maghiare din România.
Bejegyezte: dátum:

Ce spune Victor Ponta despre cetățenia sârbă

Sursa foto: Inquam Photos / George Calin

Presa din Serbia anunță că Victor Ponta a primit cetățenie sârbă. Fostul premier al României confirmă pentru STIRIPESURSE.RO informația, însă afirmă că este vorba despre o chestiune onorifică.
„Sunt consilierul onorific al domnului Vucic (președintele Serbiei - n.r.) din 2016 și am primit o calitate onorifică. Este cetățenie onorifică. Când mă lămuresc ce presupune vă spun”, a declarat Victor Ponta pentru STIRIPESURSE.RO.
Bejegyezte: dátum:

2018-01-11

Tudose, autonomie teritorială: Anul LĂTURILOR!

Mircea F. Cristian  10 ian 2018 
Autonomia teritorială a fost unul dintre subiectele abordate de Rareş Bogdan în emisiunea sa de la Realitatea Tv, unde a avut o intervenţie şi premierul Tudose.
Legat de documentul recent semnat în comun de cele trei partide maghiare privind autonomia teritorială, prim ministrul Mihai Tudose a declarat:

"Fără a minimaliza sau a ignora subiectul, eu cred că nici prea multă importanţă nu trebuie să le dăm fiindcă... părărea mea este că asta va fi doar anul ăsta: O încercare de asta de port stindard ca noi să sărim la ei, ca ei să aibă de ce să sară înapoi la noi ş.a.m.d. şi anul Centenarului să devină anul lăturilor cu vecinii." şi-a început intervenţia premierul.
"Cele trei mari partide... mari cu ghilimele... haideţi dom'le că sunt acolo pe la ei prin curte!... nu trebuie ignorate, dar atâta timp cât vorbiţi cu mine ca prim ministru voi avea aceeaşi atitudine ca atunci când au încercat să ridice un steag la nu ştiu ce zi. Când eu am transmis foarte clar că dacă steagul ăla flutură în vânt, atunci şi responsabilii de acolo flutură şi ei lângă steag. 
Deci... nu poate fi vorba! Atâta timp cât cântă ei din curte, zic iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac! Dar dacă sar gardul unor prevederi legale... avem nişte legi care trebuie aplicate!" a explicat prim ministrul Mihai Tudose, la Realitatea Tv.
Bejegyezte: dátum:

Preşedintele executiv UDMR: Premierul Mihai Tudose să-şi retragă decaraţia şi să-şi ceară scuze maghiarilor

2018. 01. 11.  MTI
Bálint Porcsalmi, preşedintele executiv al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) i-a cerut lui Mihai Tudose, prim-ministrul României, să-şi retragă declaraţia referitoare la strădaniile maghiarilor de a obţine autonomia şi să-şi ceară scuze.
Bálint Porcsalmi, într-o postare în limba română publicată pe una dintre reţelele de socializare, a calificat declaraţia făcută miercuri seara târziu de către şeful guvernului român drept iresponsabilă şi nedemnă de funcţia de prim-ministru. El a considerat că prin mesajul său “primitiv, caracteristic Evului Mediu” premierul a “ameninţat nevoalat” comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc.
“Premierul ori nu este informat, ori nu a înţeles nimic din propunerea Uniunii de a avea un dialog sincer cu românii pe tema autonomiei” – a scris Bálint Porcsalmi. El a mai adăugat că permierul Mihai Tudose îşi poate exprima dezacordul faţă de o declaraţie politică sau un proiect politic, “însă nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei cu care nu este de aceeaşi părere”.
Între timp, portalul de ştiri Dcnews.ro a publicat transcrierea integrală a declaraţiei prim-ministrului român. Aceasta cuprinde şi pasajele care – din cauza calităţii proaste a legăturii telefonice – cu greu au putut fi înţelese în timpul emisiunii de televiziune difuzate miercuri seara. Conform acestei transcrieri, şeful guvernului român a mai spus: “Voi avea aceeaşi atitudine ca atunci când au încercat să ridice un steag la nu ştiu ce zi. Când eu am transmis foarte clar că dacă steagul ăla flutură în vânt, atunci şi responsabilii de acolo flutură şi ei lângă steag.”
Prim-ministrul Mihai Tudose a mai afirmat că problema ridicată de partidele maghiare nu poate fi ignorată sau minimalizată, dar nici prea multă importanţă nu-i trebuie acordată. El a opinat că declaraţia referitoare la statutul de autonomie are doar un singur scop, ca anul centenarului proclamării unirii Ardealului cu România să fie marcat de harţa permanentă dintre români şi maghiari.
Mihai Tudose a fost întrebat miercuri în cadrul unei emisiuni de la Realitatea TV despre faptul că luni Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au semnat o declaraţie comună referitoare la armonizarea diferitelor concepţii de autonomie ale maghiarilor din Transilvania.
Bejegyezte: dátum:

Tudose: nu trebuie acordată prea multă importanţă strădaniilor maghiare de a obţine autonomia

2018. 01. 11. : MTI
În opinia premierului român Mihai Tudose, nu trebuie acordată prea multă importanţă faptului că Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au semnat o rezoluţie comună referitoare la armonizarea concepţiilor despre autonomie.
Prim-ministrul român a dat miercuri seara târziu o declaraţie pe această temă canalului de ştiri Realitatea TV, care a difuzat o emisiune de o seară întreagă dedicată problemei maghiare. Mihai Tudose a afirmat: ”nu avem voie să ignorăm chestiunea ridicată de partidele maghiare sau să o minimalizăm, dar nu trebuie să-i acordăm nici prea multă importanţă.”
“Părerea mea este că asta va fi doar anul ăsta. O încercare de asta de portstindard, ca noi să sărim la ei, ca ei să aibă de ce să sară înapoi la noi, şi aşa mai departe şi anul centenarului să devină anul lăturilor cu vecinii”, a spus Mihai Tudose.
Premierul român a adăugat că partidele maghiare care şi-au armonizat concepţiile despre autonomie, nu reprezintă o forţă politică însemnată în România. “Cele trei mari partide, mari cu ghilimele, sunt acolo pe la ei prin curte! …nu trebuie ignorate…”, a afirmat Mihai Tudose ale cărui vorbe au fost înţelese doar parţial chiar şi de cei aflaţi în studio din cauza calităţii proaste a legăturii telefonice.
Fiind întrebat de realizatorul emisiunii: “Să înţelegem că e exclusă această chestiune?” şeful guvernului român a afirmat: “Deci… nu poate fi vorba!”.
Participanţii la emisiune au considerat ca fiind foarte grav că partidele maghiare din România au ajuns la un consens în problema autonomiei ca urmare a activităţii de mediere a lui Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar, şi s-au simţit ofensaţi pentru că guvernul român nu a protestat împotriva acestor demersuri.
Bejegyezte: dátum:

Grezsa: Ceea ce a fost blestem la Trianon, poate fi transformat în avantaj în secolul XXI

2018. 01. 10.  MTI
În opinia însărcinatului guvernamental ungar István Grezsa, separarea maghiarimii "ceea ce a fost un blestem al Trianon-ului", "poate fi transformat în avantaje economice, politice, culturale şi sociale în secolul XXI".
Însărcinatul guvernamental a vorbit despre acest subiect miercuri în deschiderea consfătuirii de două zile organizate la Gherla, judeţul Cluj, la care participă bursierii programului Petőfi Sándor şi mentorii acestora. Cei 24 de tineri prezenţi, beneficiarii bursei asigurate de statul ungar, oferă sprijin în organizarea vieţii comunitare a maghiarilor care trăiesc răsfiraţi în Transilvania.
István Grezsa a declarat că dacă teritorial nu poate fi reconstituită Ungaria de odinioară, “există posibilitatea ca prin influenţă, prin economie, prin cultură şi prin spiritualitate să putem reclădi comunitatea naţională”. Politicianul consideră că programul de burse Petőfi Sándor destinat maghiarilor răsfiraţi (diasporei interne) în Bazinul Carpatic, respectiv programul de burse Kőrösi Csoma Sándor destinat maghiarilor din diasporă, reprezintă “pilonii politicii naţionale ungare.”
Însărcinatul guvernamental şi-a exprimat speranţa că aceste programe vor funcţiona şi după alegerile parlamentare ungare din aprilie, fie pentru că Guvernul Orbán va câştiga un nou mandat, fie pentru că politica naţională a trecut deja de acel punct în care un alt guvern poate distruge sistemul construit de cel precedent, a explicat Grezsa.
A subliniat că Gherla este un loc potrivit pentru consfătuirea bursierilor, deoarece aici s-a construit, cu sprijinul Ungariei, o şcoală modernă pentru maghiarii răsfiraţi, chiar în momentul în care comunitatea maghiară din Câmpia Transilvaniei era pe cale de dispariţie. În opinia sa, şcoala maghiară de la Gherla este locul cel mai potrivit pentru a oferi speranţă celor care trăiesc din punct de vedere geografic la marginea naţiunii maghiare.
Însărcinatul guvernamental a mai precizat că anul acesta numărul celor cu bursă Petőfi a crescut de la 50 la 65 şi va mai creşte. Dintre aceşti bursieri 31 îşi desfăşoară activitatea în comunităţi maghiare răsfirate din Transilvania.
Bejegyezte: dátum:



"În calitate de român și de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părți a României. Este o încălcare a Constituției acestei țări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea și indivizibilitatea statului român.
Discuțiile despre autonomia Ţinutului Secuiesc sunt în afara legii și nu merită luate în seamă, reprezentând doar o încercare de destabilizare a unității României în anul Centenarului."

Citind cele de sus în prima fază m-a cuprins un frison, împreună cu o întrebare: Acest om este cel care ne conduce? 
Dar oare este cu adevărat primministru al tuturor cetățenilor din Țara Noastră sau este un simplu politruc, care își exprimă doar propria părere...
Nu, acest mesaj a fost pus pe Facebook în pagina personală al omului, care se uită la mine. Deci își permite să jignească și să fie jignit... 
Dar oare astfel de păreri, în care se vorbește despre lucruri grave, ”de anticonstituționalitate”, ”de discuții în afară legii”, ”de incercare de destabilizare” poate fi rostit de unul, care printre altele conduce o Țară? Noi credem că în nici un caz! 
Îi aducem în discuție spre știință - domnului care a scris pe Facebook râdurile mai sus - că și aceste termene se regăsesc Constituția României ! (Doar că se interzice folosirea lor)
Faptul că un om de rând nu știe ce înseamnă termenul ”autonomie” se poate înțelege, dar să explicâm unui prim ministru, că termenul de autonomie nu înseamnă o divizare și prin instaurarea autonomiei nici nu se atacă unitatea ci este întărit primul alineat: adică tocmai unitatea și indivizibiliatatea Statului Român.
Discuțiile asupra autonomiei unei părți al Țării eventual poate fi refuzată de unom simplu, dar de un politician sau chiar de cel care conduce un guvern în nici un caz.
Deocamdată orice discuții despre un astfel de act sunt preliminatorii, ne având susținerea vreunei legi și nici nu contravin cu acesta, așa cum nici Constituția nu înterzice! Deci nimeni nu este anticonstituțional, care vorbește, discută despre autonomie și nici dacă dorește acest lucru!
Cuplarea unei acțiuni așazisă ”destabilizare” a unității Țării cu anul Centenarului v-a porni un val de acțiuni de extrem și v-a da semnal la un naționalism exacerbat, după cum se vede deja în nr. mare de comențuri în scurt timp chiar pe Facebook-ul primministrului...
Dar tot D-su a mai declarat la Realitatea TV, că: ”am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituțiile de acolo, toți vor flutura lângă steag.",(https://www.stiripesurse.ro/mihai-tudose-bate-cu-pumnul-in-masa-in-scandalul-autonomiei-avertisment-incendiar-pentru-secui-vor-flutura-langa-steag_1241926.html )
Există posibilitatea ca domnul ziarist să nu fi înțeles bine cuvintele primministrului, dar se poate că pentru a mări suspansul și-a depășit rolul și a mai scris ceva mai pe lângă. Dar în ambele cazuri expresia poate fi înțeles ca și ”instigare la ură”, care însă este pedepsit de lege.
La această se mai adaugă și alte cuvinte ale domnului primministru:
”Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui. Cât timp cântă ei acolo, la ei în curte, e una, dar din punct de vedere legal lucrurile sunt foarte clare” 
Însă cunoscând atitudinea domnului primministru precum și presiunea în care trăiește nu credem că domnia sa a scris rândurile cu pricina, ci unul care are grijă de site-urile domniei sale și care a cam depășit atribuțiile sale! Vă dorim multă sănătate și putere de muncă, să sperăm că vă înșelați în privința secuilor și a maghiarilor ca să  nu trebuie să mai faceți aprecierile nefericite! Horvath Zoltan
Bejegyezte: dátum:

2018-01-08

UDMR și celelalte două partide maghiare au semnat o declarație comună privind autonomia

08 Ianuarie 2018 
Formaţiunile politice maghiare au semnat o declaraţie comună privind autonomia. Kelemen a spus că cele trei forme de autonomie trebuie discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ
Formaţiunile politice maghiare din România - UDMR, PPMT şi PCM - au semnat, luni, la Cluj-Napoca, o declaraţie comună privind armonizarea conceptelor de autonomie, pentru a avea o poziţie comună pe viitor la orice dezbatere a subiectului, inclusiv în relaţia cu autorităţile române. Documentul vorbeşte despre trei tipuri de autonomie - teritorială, locală şi culturală -, pe care formaţiunile maghiare vor să le discute cu politicienii români pentru a fi “codificate din punct de vedere legislativ”, relatează news.ro.
Declaraţia comună privind alinierea conceptelor de autonomie a fost semnată, la Cluj-Napoca, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt şi preşedintele PCM, Biro Zsolt.
Într-o conferinţă de presă care a avut loc după semnarea documentului, Kelemen Hunor a declarat că se doreşte reiterarea “acelor deziterate şi principii care de 28 de ani ne conduc în viaţa politică din România”.
“Acest text a fost finalizat în decembrie, dar din motive obiective, Crăciun şi Anul Nou, vom semna acum textul”, a spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a precizat că documentul vorbeşte despre trei tipuri de autonomie, respectiv cea regională sau teritorială, autonomia locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomia culturală, în primul rând pentru diaspora.
“Aceste trei forme de autonomie trebuie, la un moment dat, cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus liderul UDMR.
“Acum 27 - 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Acest deziderat a apărut mai târziu şi în programele partidelor politice înfiinţate ulterior. Dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este adevărat că au fost perioade când problematica autonomiei aparent a dezbinat pe cei care erau reprezentanţii legitimi ai diferitelor formaţiuni. Credem că în acest moment, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, este important să reiterăm acele deziterate, să vorbim despre acele forme de autonomie care în concepţia noastră vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională etnică culturală în România, pe pământul natal, şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general”, a mai spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a adăugat că autonomia “a funcţionat şi funcţionează în foarte multe state din Europa” şi “este cheia dezvoltării”.
“În anul centanarului, am poropus şi propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem că prin dialog putem găsi acele rezolvări, modalităţi legislative, administrative, prin care dezideratele comunităţii maghiare pot fi îndeplinite”, a spus Kelemen Hunor.
Preşedintele PCM, Biro Zsolt, a accentuat faptul că cele trei formaţiuni politice maghiare stau la aceeaşi masă pentru a adopta o poziţie comună faţă de un subiect important.
“Faptul că la 25 ani de la Declaraţia de la Cluj semnăm un document care promovează aceste principii, dă o semnificaţie acestui document”, a spus Biro Zsolt.
Preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, a declarat că “partidele maghiare din Transilvania, la unison reafirmă acele valori pe baza cărora am pornit politica maghiarilor din în 1990”.
“Au fost mai multe variante ale textului, au fost conflicte politice în anii care au trecut, dar într-o societate plurală este normal să avem dezbateri şi poziţii diferite. Faptul că ne putem alinia pe aceste principii înseamnă că în comunitatea maghiară doleanţa libertăţii, exercitării diferitelor forme de autonomii, este una legitimă şi viabilă”, a spus Szilagyi Zsolt.
“Mulţi dintre sceptici se înteabă de ce după 100 de ani de când ni s-a promis respectarea dreptului la autoderterminare şi autonomie, de ce noi în continuare suntem cetăţeni corecţi, care creează valori, cetăţeni loiali ai României. Cred că autonomia este declaraţia supremă de loialitate faţă de statul român”, a mai spus preşedintele PPMT.
Sursa: News.ro

Bejegyezte: dátum:

2018-01-07

Românul care vrea să rescrie istoria: „Oamenii din Maramureş şi Satu Mare nu au fost maghiarizaţi, retrocedările către familii din Ungaria sunt nişte falsuri“

7 ianuarie 2018, Caraba L. Adrian
Românul care vrea să rescrie istoria: „Oamenii din Maramureş şi Satu Mare nu au fost maghiarizaţi, retrocedările către familii din Ungaria sunt nişte falsuri“Gabriel Iuga şi-a căutat rădăcinile în documente vechi, secretizate FOTO Adrian Caraba 

Gabriel Iuga, un cunoscut om de afaceri din Satu Mare, a devenit interesat de rădăcinile familiei sale după ce vărul său a avut acces la diplomenele de înnobilare adunate într-o culegere la 1900 şi secretizate de regele Carol I timp de 100 de ani. 
Gabriel Iuga este un personaj cunoscut în judeţele Satu Mare şi Maramureş datorită activităţii sale economice pe care o dezvoltă, respectiv produsele lactate revoluţionare. Dincolo de afaceri, Gabriel Iuga este pasionat de descoperirea rădăcinilor sale. Mergând înapoi pe firul istoriei, acesta susţine că a descoperit în arhive că primii membri ai familiei sale despre care se cunosc date istorice se trag chiar din familia lui Dragoş Vodă. „O mare parte a meleagurilor pe care călcăm astăzi, din Maramureş, Satu Mare, şi o mare parte din Ungaria, până la Solnok, o foarte întinsă parte din ce era Polonia şi acum e Ucraina a făcut parte din voievodatul lui Iuga, conform hărţii, începând cu secolul XII. Această hartă este reprodusă de nemţi, într-o scriere, la solicitarea Mariei Tereza. Aceasta a cerut inventarierea familiilor nobile, cu toate valorile existente la acea dată în partea Maramureşului. Maramureşul a fost dintotdeauna mult mai mare şi unii istorici acceptă, alţii nu acceptă, fiecare după interpretarea lor, până aproape Valea Almaşului, trecem spre nord, ajungem aproape de Biharia, până sus la Solnok, l-au avut pe prim stăpânitor pe Iuga. Iuga este înrudit cu Vlad, este aceeaşi înrudire cu Vlad pentru care Casa Regală a Angliei şi-a revendicat originile şi ei consideră că se trag din familia Vlad, din fratele mai mic a lui Iuga. 
Ei nu au fost niciodată stăpâniţi de cineva, ci au fost oameni liberi. Familia mea a fost o familie de nobili împroprietărită de regii timpurilor ca urmare a serviciilor pe care le aduceau conducătorilor, majoritatea fiind în gărzile regilor. Ei participau la diferite misiuni şi ca răsplată primeau teritorii pe care le conduceau. Fiecare nobil trebuia să aibă armata sa, resursele sale din care să o hrănească şi să fie gata să intre în slujba regelui, atunci când i se cerea.”, afirmă Gabriel Iuga. 
 Iuga afirmă că datele despre rădăcinile sale nu sunt doar speculaţii, ci se bazează pe acte oficiale. Documentele, spune omul de afaceri, au stat sub sigiliu, secretizate, timp de 100 de ani, la cererea regelui Carol I, şi care au fost desecretizate abia prin anii 2000. Un cercetător pe nume Ioan Mihaly de Apşa a ordonat în anul 1900 toate actele vremii, respective diplome de împroprietărire într-o lucrare, „Diplome maramureşene din secolul al XIV şi al XV-lea”, lucrare pentru care a primit şi premiul Academiei Române, dar aceasta nu a fost publică până acum câţiva ani, când vărul lui Gabriel Iuga, Vasile Iuga, a decis să o reia şi să o traducă, pentru buna cunoaştere a istoriei. Confrom lui Gabriel Iuga, aceste diplome au fost secretizate pentru că regele nu era împăcat cu ideea că oamenii din aceste locuri sunt liberi si nu plătesc taxe coroanei. De aceea, mai afirmă Iuga, regele Carol I a dorit să predea Maramureşul austro-ungarilor, dar regiunea ar fi rămas în graniţele României datorită lui Timiş din Borşa, care s-a aşezat cu armata sa pe Tisa şi a refuzat sa paraseasca Maramuresul. „Ioan Mihai de Apşa predă în anul 1900 o monografie uriaşă, pentru care primeşte şi un premiu al Academiei. Această mişcare este una dintre cele mai amplă mişcare în raport cu împăraţii şi regii vestului, prin care familiile nobiliare din Maramureş şi Oaş sunt folosite ca legionari. Originea noastră este legionară. Aici, în cartea asta, care cuprinde toate actele de împroprietărire a vremii, se arată ce familii, în ce domeniu a condus. Sunt peste 500 de diplome,scrise în latine, de curţile imperiale în care sunt recunoscute faptele legionare. În baza acestor fapte, a familiilor din toată Transilvania, până la Hunedoara, cartea este plină de originea familiilor nobiliare maramureşene, care s-au strămutat în întregime. Un nobil care s-a dus în serviciul lui Matei Corvin, a plecat cu toată familia, şi nu s-a mai întors, a rămas acolo, unde a primit teritorii. Numele sunt maghiarizate, multe dintre ele, pentru că oficialii maghiari ai vremii aveau o dificultate să scrie numele româneşti şi a trebuit să le transforme mai pe înţelesul lor, de aceea şi Ioan Mihai de Apşa este trecut cu numele de Mihaly. La fel şi multe alte familii, dar numele nostru de Iuga nu prea au avut cum să îl transforme. Aceste diplome atestă faptul că oamenii din Maramureş şi zona asta de Satu Mare, teritorii întinse, nu au fost niciodată conduşi sau maghiarizaţi, ci au fost liberi, conduşi de nobilii vremii. Familia mea a fost una dintre acestea. Actele sunt redactate in limba latina, pentru ca austro-ungarii nu aveau voie sa le traduca, si atunci ele ramaneau in latina, in trei exemplare, unul la Vatican, unul la conducerea locurilor si unul la purtator.”, mai povesteşte Gabriel Iuga. După desigilarea actelor, în anul 2000, a durat câţiva ani buni ca Vasile Iuga să găsească resursele financiare pentru a putea să reediteze cartea care conţine diplomele de împroprietărire a nobililor şi să le traducă. Pentru efortul său el a fost şi premiat în 2014 de Academia Română. Costurile financiare sunt şi motivul pentru care acesta s-a oprit doar la volumul cu privire la familiile nobile din Maramureş şi nu a continuat demersul pentru toate familiile nobile din Transilvania. Pe de altă parte, Gabriel Iuga afirmă că un astfel de demers ar crea mari disensiuni în comunitatea maghiară, care astfel i s-ar prezenta negru pe alb că nu a condus niciodată aceste meleaguri, ele fiind conduse cu ajutorul nobililor români, astfel că toate retrocedările care au loc către familii din Ungaria fiind doar falsuri. 
 „Noi, cei care ne-am regăsit ca urmaşi ai acestor familii nobile din Maramureş, am înfiinţat o asociaţie, Ordo Draconis Maramorossiensis, o asociaţie care nu are de gând să revendice proprietăţile strămoşilor, ci doar să prezinte adevărurile vremii, bazate pe acte, pe aceste diplome scrise de regii maghiari. 
Ce ne dorim noi este ca diferite clădiri, terenuri, bunuri să nu mai ajungă să fie retrocedate către persoane din Ungaria, pentru că ei nu au fost niciodată proprietari aici. Repet, aici oamenii nu au fost maghiarizaţi, decât ca şi denumire în acte, dar locurile au fost ale familiilor nobile româneşti, cum o arată actele, încă de la 1200. 
Ce ne doare pe noi foarte tare este că unele locuri, cum e cetatea Bihariei, sunt lăsate să dispară. Cel mai probabil pentru aceea vom înainta o revendicare, pentru că acum în vechea cetate a Bihariei se joacă fotbal pe un teren şi în rest se cultivă mălai, fiind călcată în picioare istoria noastră”, povesteşte bărbatul. 
 Gabriel Iuga şi asociaţia din care face parte nu vizează să impună celorlalţi aceste pagini de istorie şi nici nu impun ca manualele de istorie să fie rescrise după aceste documente, dorinţa lor fiind ca cei care trebuie să o recunoască. „Aceste scrieri nu sunt în piaţa comună, nu le găseşti în librării, pentru că prezintă o altă istorie, o istorie grea. Există izvoare istorice de genul acesta pentru mai multe judeţe, dar editarea a 5.000-10.000 de exemplare costă în jur de 40.000-50.000 de euro. În momentul în care s-ar edita această carte, istoria s-ar rescrie”, continuă Gabriel Iuga. 
 Acesta speră că odată cu numirea lui Aurel Pop în fruntea Academiei Române, demersul lor să fie înlesnit, acesta având rădăcini nobile, la fel cum a avut şi defunctul Ionel Vlad, care a fost înnobilat în 2014, atunci când a primit şi blazon.  
Bejegyezte: dátum:

Orbán: " început de an în forţă", în două zile doi premieri din UE au vizitat Budapesta

2018. 01. 04.   MTI
După vizita de miercuri a premierului polonez, joi, primul ministru al Irlandei, Leo Varadkar, s-a întâlnit la Budapesta cu premierul Viktor Orbán. La declaraţia de presă de după discuţii, acesta a numit irlandezii ca fiind cea mai de succes naţiune a Europei.
Alături de omologul său irlandez, Viktor Orbán a declarat în clădirea parlamentului ungar că “anul a început în forţă”, în două zile premierii a două ţări din Uniunea Europeană au vizitat Budapesta”. Miercuri, Viktor Orbán a avut întrevederi cu Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei.
Un subiect al vizitei de lucru de joi după-amiază a fost situaţia UE, dar şi politica fiscală, cea a migraţiei, politica agrară, precum şi Brexitul, a declarat premierul, în opinia căruia modul de gândire al Ungariei şi al Irlandei în privinţa temelor majore care determină viitorul UE, este similar.
Orbán a spus că el şi oaspetele său au fost de acord că UE poate deveni puternică numai dacă economiile naţionale care o alcătuiesc, la rândul lor sunt puternice. “Dacă dorim o Uniune Europeană puternică, atunci toată lumea trebuie să-şi facă temele” – a declarat premierul ungar.
În privinţa migraţiei, Orbán a precizat omologului său că “Ungaria nu este împotriva nimănui” dar că nu renunţă la propria identitate, la cultura sa şi la rezultatele pe care le-a obţinut.
Legat de procesul Brexit, Viktor Orbán l-a asigurat pe premierul irlandez că Ungaria va sprijini punctele de vedere speciale ale Irlandei în negocierile pentru desprindere.
În privinţa politicii fiscale, premierul a subliniat că Ungaria nu consideră binevenită ideea armonizării fiscale în cadrul UE, deoarece “este un element important al concurenţei”.
Un subiect al întâlnirii a fost si problema subvenţiilor agricole, deoarece agricultura prezintă importanţă pentru ambele ţări. Interesul Ungariei este ca politica agrară a UE să nu se modifice în problemele de fond, astfel ca acest sector să obţină pe parcursul proiectării bugetelor viitoare sumele pe care le-a obţinut în anii precedenţi.
Premierul a menţionat că în urmă cu zece ani, Irlanda se confrunta cu provocări financiare serioase, dar Dublin a parcurs o cale foarte lungă, astfel că Ungaria îşi ridică pălăria în faţa realizărilor irlandeze.
În declaraţia sa, Leo Varadkar a subliniat că Ungaria este un partener economic important al ţării sale. În 2017 schimburile comerciale dintre cele două ţări au depăşit 1,5 miliarde de euro, iar în ultima perioadă a crescut exportul irlandez către Ungaria.
Premierul irlandez a mai menţionat că este de acord cu guvernul Ungariei în privinţa stabilizării situaţiei din Balcanii de Vest, modalitatea cea mai bună fiind ca Uniunea Europeană să se extindă către fostele ţări din Iugoslavia şi Albania.
“Amândoi suntem de acord că Uniunea Europeană va fi mai slabă fără contribuţia britanicilor”, a declarat premierul irlandez, exprimându-şi aprecierea faţă de guvernul ungar care arată înţelegere în privinţa cerinţelor specifice irlandeze în cadrul negocierilor Brexit, inclusiv în problema frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord.
Leo Varadkar a mai subliniat că Irlanda nu este de acord cu Ungaria în privinţa gestionării migraţiei şi susţine ideea de a împărţi sarcinile în cadrul Uniunii Europene.
Bejegyezte: dátum:

Horst Seehofer: Viktor Orbán se poziţionează de partea principiilor statului de drept

2018. 01. 04.  MTI
Premierul ungar Viktor Orbán se poziţionează de partea principiilor statului de drept, a declarat prim-ministrul bavarez Horst Seehofer, preşedintele Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, înaintea reuniunii de trei zile a parlamentarilor federali (Bundestag) din cadrul partidului său, ce are loc la Mănăstirea Seeon.
Întrebat despre invitarea prim-ministrului ungar Viktor Orbán la această reuniune, Horst Seehofer a subliniat: “ar trebui să mai renunţăm la înfumurare atunci când evaluăm alte ţări şi alţi politicieni”.
În loc de înfumurare, trebuie să ne străduim pentru formarea în cadrul Uniunii Europene “a unui parteneriat sănătos şi bazat pe principiile democraţiei”, şi urmând liniile directoare ale fostului cancelar german Helmut Kohl, să formăm cele mai bune relaţii posibile şi cu ţările din Europa Centrală şi de Est, nu doar cu statele membre mai mari, a declarat Horst Seehofer. Acest lucru este în interesul Bavariei şi al CSU, a mai adăugat.
Seehofer a mai spus: “regulile de joc ale democraţiei şi ale unui stat de drept” trebuie respectate întotdeauna, şi a sfătuit Uniunea Europeană ca în locul înfumurării, pedanteriei şi paternalismului excesiv, să se străduiască spre dialog atunci când consideră că principiile statului de drept sunt lezate într-un stat membru.
Cu privire la subiectul statului de drept în Ungaria, a accentuat faptul că nu cade în sarcina lui să critice maghiarii. Viktor Orbán este un prim-ministru ales democratic, “o dată a obţinut chiar majoritate absolută” şi “nu am nicio îndoială că se poziţionează de partea principiilor statului de drept”, a spus Horst Seehofer.
Cu privire la negocierile preliminare de formare a unei coaliţii, care vor începe duminică între reprezentanţii Uniunii Creştin-Sociale (CSU), Uniunii Creştin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul german Angela Merkel, şi ai Partidului Social Democrat German (SPD), Seehofer a spus că are încrederea în faptul că se va cădea de acord cu privire la continuarea guvernării comune începute în 2013.
A subliniat că CSU continuă să insiste ca Germania să accepte anual un număr maxim de 200.000 de persoane care solicită azil din motive umanitare.
Conform planului, liderii CDU/CSU şi SPD vor discuta despre posibilităţile de guvernare comună între 7 şi 12 ianuarie, apoi partidele vor decide separat dacă vor trece la etapa oficială a negocierilor pentru formarea unei coaliţii.
Bejegyezte: dátum:

Viktor Orbán: Anul 2018 va fi cel al restabilirii voinţei populare în Europa

2018. 01. 05.  MTI
Anul 2018 va fi cel al restabilirii voinţei populare în Europa - a declarat premierul ungar Viktor Orbán vineri în Germania la Mănăstirea Seeon, unde s-a desfăşurat cea de-a doua zi a consfătuirii de trei zile a deputaţilor aleşi din partea Uniunii Creştin- Sociale (CSU) în Bundestag, camera inferioară a parlamentului federal.
Prim-ministrul ungar şi Horst Seehofer, premierul bavarez şi totodată liderul CSU, au ţinut o conferinţă de presă comună după întrevederea avută. Cu această ocazie Viktor Orbán a afirmat că europenii au o voinţă clară. “Voinţa populară este univocă”: oamenii nu doresc să trăiască sub ameninţarea terorismului, doresc siguranţă publică, apărarea graniţelor şi scoaterea în afara Spaţiului Schengen a acelor persoane care nu au motive să trăiască acolo. Aceste persoane să fie duse înapoi acolo, unde îşi pot reîncepe viaţa, a adăugat prim-ministrul Ungariei.
Viktor Orbán a subliniat: “noi ne-am situat de la început pe poziţia protecţiei frontierelor şi a respectării Acordului de la Schengen. Poziţia noastră a fost fondată pe acest acord, de exemplu am construit un gard şi am consolidat protecţia frontierelor, chiar şi când în Europa mai existau locuri unde haosul şi absenţa legalităţii erau sărbătorite.”
Premierul Ungariei a spus că a învăţat multe de la Horst Seehofer. Una dintre aceste reguli importante este că nici un drept nu poate fi fundamentat pe absenţa legalităţii, iar din această cauză legislaţia trebuie respectată cu precizie. Cum cresc presiunile şi provocările, este nevoie de cu atât mai multă precizie, s-a exprimat Viktor Orbán în opinia căruia Ungaria a înţeles această regulă.
El a mai spus, a exprimat în mod clar partenerilor bavarezi că Ungaria se situează în continuare de partea legalităţii. “Consideraţi-mă în continuare căpitanul unei cetăţi de frontieră a Bavariei. Frontiera sudică a Bavariei este la graniţa dintre Serbia şi Ungaria, iar când noi apărăm acea graniţă, apărăm şi Bavaria” – a declarat premierul ungar.
Viktor Orbán a relatat că în întrevederea cu Horst Seehofer au vorbit şi despre viitorul economiei europene. El a precizat că opiniile CSU şi ale partidelor din coaliţia guvernamentală ungară coincid în totalitate. Nu se poate trăi din banii altora, deci fiecare trebuie să-şi atingă propriile performanţe economice. Datoriile de stat trebuie reduse, deficitele bugetare menţinute sub 3% din PIB şi fiecare trebuie să implementeze acasă reformele pieţei muncii. Acestea sunt “teme de casă” pentru fiecare stat membru al UE, a explicat prim-ministrul Ungariei potrivit căruia trebuie asumată această responsabilitate naţională. A mai subliniat că nu sprijină reformele care înlocuiesc responsabilitatea naţională cu iresponsabilitatea naţională, încercând să dizolve această iresponsabilitate într-o oarecare responsabilitate europeană de ansamblu, a explicat Viktor Orbán.
Horst Seehofer a anunţat în timpul conferinţei de presă că va înfiinţa o alianţă între Bavaria şi ţările Europei Centrale şi de Est. El a relevat că se va afla personal în fruntea acestei iniţiative menite să consolideze în viitor cooperarea dintre Bavaria şi ţările Europei Centrale şi de Est.
Premierul bavarez a arătat că volumul schimburilor comerciale dintre Bavaria şi ţările Grupului de la Vişegrad este mai mare decât cel dintre landul german, respectiv Franţa şi Marea Britanie. “Şi din acest motiv este în interesul Bavariei dezvoltarea legăturilor, a spus Horst Seehofer.
Alexander Dobrindt, liderul deputaţilor aleşi din partea CSU în Bundestag a subliniat: “ştim că Ungaria acţionează conform principiilor statului de drept în vederea protecţiei frontierelor externe”. El a adăugat că Ungaria este un partener de discuţie important în probleme strategice de nivel european având în vedere că este ţară membră NATO, UE precum şi a Spaţiului Schengen
Bejegyezte: dátum:

2018-01-06

Boris Kamenov, "separatistul" din Bulgaria: „Dacă voiam unirea cu altă ţară, am fi ales Austria sau Germania, nu România“

După citirea aticolul de mai jos se pot trage multe concluzii. Pe deoparte se poate vede cât de mult poate strica sistemul de publicații neprofesională, care caută numai senzații tari, și ”aruncă în piață” orice prostie și știre falsă, indiferent de urmări și neținând cont de normele deontologice(adică să aibă confirmare ştirei din cel puţin două surse independente), pe de altă parte cât de nepregătit este alegătorul zilelor noastre. 
Când eram copil și ascultam vestea despre ce s-a întâmplat la difuzarea unei piese de teatru la un post de radio american în care se anunțau sosirea extratereștilor pe Pământ. Iar după ce auzit vestea lumea de acolo a intrat în șoc  creând o isterie în masă.  
Acum am apucat și vremea când un biet constructor de case, - care a stat de vorbă la cârciumă cu prieteni pe lângă un pahar - devine în câteva clipe un redutabil ”separatist” - care vrea  să strice micile afeceri ale celor care se fac că ne conduc -  prin faptul că anunță separarea a trei entități teritoriale, care apoi să se unească cu o altă țară... ”Halal presă și politicieni”, ar zice bunicul meu, dar asta e vorba lui Badea: ”Trăim în România și asta ne ocupă timpul”  Un cititor ne-a trimis un material televizat al celor VAX Populi, în care  oamenii din mediul rural din sudul țării sunt întrebați ce limba se vorbește în Transilvania? Este îngrijurător lipsei de informaţii şi minime cunoştinţe din geografia ţárii în care locuiesc românii... "Prostim poporul cu televizorul" ... Horvath Zoltan
5 ianuarie 2018,  Sinziana Ionescu
„Adevărul“ a stat de vorbă, prin intermediul unui ziarist bulgar, cu Boris Kamenov, iniţiatorul demersului de separare a celor trei regiuni din nord-vestul Bulgariei şi unirea cu România. 
 Trei judeţe vor alipirea la România Boris Kamenov, cetăţeanul bulgar de rând care a venit cu ideea de a cere separarea unor regiuni din nordul ţării şi eventuala unire cu România, declară că iniţiativa sa a fost interpretată greşit. Ziaristul bulgar Ivan Radev din Sofia l-a contactat pe Kamenov, un lucrător în construcţii în vârstă de 60 ani din provincia Vratsa, şi a obţinut pentru „Adevărul“ o declaraţie de la cel care a stârnit rumoare cu demersul său. Boris Kamenov a cerut ca acele trei regiuni care formează zona de nord-vest a Bulgariei, Vidin, Montana şi Vratsa, să se separe de Bulgaria. „Este cea mai săracă din ţară şi până nu de mult era cea mai săracă din Uniunea Europeană“, explică Ivan Radev. Kamenov, „interpretat greşit“ Iată ce relatează jurnalistul despre cum a decurs convorbirea cu Boris Kamenov: „Discuţia a fost interesantă. Boris Kamenov a declarat că nu vrea să mai vorbească cu nimeni, pentru că ideea sa a fost interpretată greşit şi terfelită de presă bulgară. Totuşi, l-am rugat să-mi explice de ce. 
A spus că nu a fost vorba de nici un fel de independenţă şi de nici un fel de unire cu România“, afirmă Ivan Radev. Boris Kamenov a precizat că scopul său era altul. „A fost vorba de independenţa faţă de corupţie, nu de independenţa de Bulgaria“, a declarat el jurnalistului bulgar. Întrebat de ce a vorbit atunci despre autonomie şi o posibilă unire cu România în reportajul difuzat joi, 4 ianuarie, la televiziunea bulgară Nova TV, Boris Kamenov a revenit asupra spuselor sale. „Kamenov a ţinut să spună că s-a referit la România pentru că acolo există un sistem judiciar mai bun, iar în Bulgaria nici o persoană nu a intrat în închisoare pentru corupţie la nivel înalt“, specifică Radev. 
Regiunile Vidin, Montana şi Vratsa din Bulgaria - colorate în albastru, galben şi roşu Sursa agora.md La întrebarea dacă a fost vreodată în România şi dacă ştie că şi în această ţară sunt proteste, Boris Kamenov a răspuns: „Da, şi acolo au probleme, ca la noi. Dacă voiam să ne unim cu vreo altă ţară, aş fi cerut să ne unim cu Austria sau cu Germania, nu cu România". 
Jurnalistul bulgar Ivan Radev a remarcat că Boris Kamenov pare foarte supărat de efectul demersului său. „L-am întrebat dacă în această situaţie, în care pare foarte supărat de răspândirea vestei despre iniţiativa sa, ar pune capăt al petiţiei. Mi-a răspuns: “. 
Discuţia s-a terminat brusc, când ziaristul l-a mai întrebat pe Kamenov dacă a fost căutat de vreun oficial bulgar sau român după declaraţiile sale. „Eu mă gândesc să-mi schimb numărul de telefon. Tot timpul mă sună ziarişti şi alţi cetăţeni să mă întrebe de ce am vrut independenţa. Gata! M-am săturat! Pa!", a spus Kamenov şi a închis telefonul. „Omul părea total nepregătit pentru atenţia pe care a primit-o“, a comentat pentru „Adevărul“ ziaristul bulgar Ivan Radev. 
Ivan este vorbitor de limbă română, pe care a învăţat-o la Universitatea din Sofia, în cadrul secţiei de Studii Balcanice. 
 Presa bulgară: „Un gest disperat“ 
În reportajul prezentat la televiziunea bulgară Nova TV, moderatorul Victor Nikolaev a descris astfel situaţia: „O istorie care după mine sună mai mult ca un gest disperat şi că o încercare să se atragă atenţia decât ca adevăr, dar totuşi locutuitori ai Bulgariei de nord-vest susţin că lansează o petiţie prin care ar dori un referendum pentru desprinderea de Bulgaria şi unirea cu România“. În faţa camerei de luat vederi, Boris Kamenov s-a arătat nemulţumit de faptul că în Bulgaria tot timpul se vorbeşte depre corupţie. „Nimeni nu neagă că există corupţie şi dacă ne desprindem fie ca autonomie, fie dacă România va cere aceste trei regiuni, ar fi posibil să nu mai fim consideraţi ca parte din această corupţie. Oamenii din nord-vest tot timpul au luptat pentru o democraţie adevărată fără corupţie. În România nu se mai vorbeste de corupţie pentru ca sistemul judiciar este mult mai democratic“, considera Boris Kamenov. Subiectul unei posibile cereri de alipire a trei judeţe din Bulgaria la România a fost preluat şi de presa românească.
Bejegyezte: dátum:

2018-01-04

Salariul minim a crescut, de la 1 ianuarie 2018. Cât ia angajatul în mână, cât plătește firma. Procedurile REVISAL

Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2018, dincolo de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Firmele trebuie să plătească mai mult pentru întregul cost salarial minim, iar angajații încadrați la această remunerație vor primi un salariu net mai mare.
Potrivit Hotărârii de guvern nr. 846/2017, salariul minim brut pe economie s-a majorat la 1.900 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2018.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră” - prevede HG.
Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă.
Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brut pe lună în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.
Conform Codului muncii, nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei. Măsura se ia pentru fiecare caz.
De asemenea, potrivit Legii 403/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru angajaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.
Cât plătește firma?
Costul salarial (salariu întreg) al firmei de 1.943 de lei și un salariu net (în mână) al angajatului variind între 1.162 de lei și 1.235 de lei, la un impozit pe venit redus de la 16% la 10% și ținând cont de deducerile personale de care beneficiază salariatul la plata impozitului pe venit, dacă are copii în întreținere.
În 2017, salariul minim brut pe țară era de 1.450 de lei (de la 1 februarie 2017). La acest salariu brut, patronul suporta, cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei, iar salariatul primea leafă „în mână” de 1.065 de lei, (fără persoane în întreținere).
Așadar, 160 de lei în plus, cost salarial pentru firmă, în anul 2018, pentru fiecare salariu minim, o creștere cu aproape 9% a cheltuielilor suportate de patron.
Cât primește angajatul în mână - salariul minim net 2018, în cele 5 situații de deduceri personale
Sunt 5 situații în care salariul minim net diferă pentru angajați, în funcție de deducerile personale de care beneficiază în anul 2018, conform calculelor Ministerului Muncii, transmise anterior StartupCafe.ro :
1. Salariul brut 1.900 lei, fără persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.162 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sanatate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 510 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -510 = 725 lei.
- Impozit: 725*10% = 73 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -73 = 1.162 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
2. Salariul brut 1.900 lei, cu o persoana aflată în întreținere:
Salariul net: 1.178 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurări sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sanătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 670 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -670 = 565 lei.
- Impozit: 565*10% = 57 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -57 = 1.178 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
3. Salariul brut 1.900 lei, cu doua persoane aflate în întretinere
Salariul net: 1.194 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 830 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -830 = 405 lei.
- Impozit: 405*10% = 41 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -41 = 1.194 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
4. Salariul brut 1.900 lei, cu trei persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.210 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 990 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -990 = 245 lei.
- Impozit: 245*10% = 25 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -25 = 1.210 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
5. Salariul brut: 1.900 lei, cu patru si peste patru persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.235 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 1.310 lei.
- Baza de impozitare: 0 lei.
- Impozit: 0 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 = 1.235 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
Procedurile REVISAL 2018
Prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, Guvernul a stabilit perioada pe care angajatorii o vor avea la dispoziție pentru transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS și CASS de la angajator la salariat, începând cu anul 2018.
Documentul stabilește ca excepție, în contextul mutării CAS și CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018, orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și până la 31 martie 2018.
Ulterior datei de 31 martie 2018, ca regulă angajatorii vor avea, mai departe, obligația să transmită în REVISALmodificările salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia - a subliniat Guvernul.
În cazul contractelor nou incheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către Registrul REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul sa își înceapa activitatea.
Orice modificare a funcţiei/ ocupaţiei, conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative, a tipului sau a duratei contractului individual de muncă, precum și orice schimbare a duratei timpului de muncă şi repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Excepţie fac situaţiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti când înregistrarea se face în termen de 20 de zile de la data la care angajatorul a luat cunoştinţă de conţinutul acesteia.
Potrivit Guvernului, persoanele fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă au obținut sau nu statutul de utilitate publică, instituțiile/autoritățile publice/alte entități juridice, care angajează personal în baza unui contract individual de muncă, au obligația de a întocmi, completa și transmite registrul general de evidență a salariaților, cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal.
REVISAL se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea încheierii contractelor individuale de muncă și cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaților, data începerii activității, funcția, salariul, sporurile, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă, perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă.
Transferul contributiilor de la angajator la angajat se face cu data de 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveste obligația de transmitere a datelor către REVISAL. NU s-a amânat întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligația comunicării efectuării acesteia către Inspectia Muncii.
Bejegyezte: dátum:
Abonați-vă la: Postări (Atom)