Dat fiind faptul că nu prea suntem cunoscuţi în presă - în general - se precepe prezenţa Partidului Civic Maghiar ca o mişcare de dreapta nu rareori stigmatizat ca "extermistă" începem să prezentăm câteva aspecte ...
Motivul formării unei formaţiuni civice şi politică era atitudinea celor de la conducerii Uniunii Democratice Maghiară din România, care cel puţin în ultimele 7-8 ani a devenit un fel de organizaţie pentru interese ce sunt departe de problemele maghiarilor. Uneori cu false direcţii alteori cu vădit interes propriu duc o politică ce a început să nu satisfacă cerinţele celor care gândeau "altfel", drept pentru care s-a impus necesitatea formării unei formaţiune cu o altă orientare creştin democrată, clară şi prin denumire - adică partid -, de altfel singurul înscris în registrul partidelor conformă cu legile României!
Orientarea PCM-ului nu este importriva cuiva ci pentru a arăta tuturor că se poate prezenta în faţa alegătorilor cu o formaţiune care însăşi prin programul politic doreşte o convieţuire paşnică şi fructuoasă, bazată pe dezvoltarea economică continuă, care să fie folositoare pentru toţi locuitorii României.
Se ştie că în cele trei judeţe Mureş, Harghita şi Covasna trăiesc aproape jumătate dintre maghiari (secui) iar celalaltă jumătate trăiesc răsfiraţi în toate judeţele ţării. Acest fapt duce la o diferenţiere al programului economic al partidului. dacă în Secuime sunt necesare proiecte de întărire ale economiei judeţene în restul teritoriului dezvoltarea economică ale maghiarilor este conceput într-o formă în care convieţuirea să fie folositoare de toţi care locuiesc în microregiunile respective.
Astfel formarea unor unităţi teriroriale 'bazate pe asemănări şi oportunităţi economice" respectă conceptul european de NUTS-3 adică microregiuni. Asta a fost una dintre principii de bază care şi-a dorit partidul să-şi formuleze încă de la pornire (2008) pentru toată zonele ţării!
Astfel formarea unor unităţi teriroriale 'bazate pe asemănări şi oportunităţi economice" respectă conceptul european de NUTS-3 adică microregiuni. Asta a fost una dintre principii de bază care şi-a dorit partidul să-şi formuleze încă de la pornire (2008) pentru toată zonele ţării!
Unirea a mai multor NUTS-3-uri (microregiuni) formează NUTS-2-uri care sunt defapt macroregiuni sau euroregiuni.
Conducerea partidului a propus 12 euroregiuni viabile. Propunerea însă s-a văzut că nu a fost preluat pozitiv cu ocazia disputei - de altfel inutile - a partidelor parlamentare. Propunerea partidului a fost criticat ca şi una nerealistă deşi dealungul timpurilor aceste regiuni au avut rol istoric hotăritor ba chiar s-a alăturat celui propus de către UDMR, care propunea euroreginui bazate pe criterii administrativ-economice.
Conducerea partidului a propus 12 euroregiuni viabile. Propunerea însă s-a văzut că nu a fost preluat pozitiv cu ocazia disputei - de altfel inutile - a partidelor parlamentare. Propunerea partidului a fost criticat ca şi una nerealistă deşi dealungul timpurilor aceste regiuni au avut rol istoric hotăritor ba chiar s-a alăturat celui propus de către UDMR, care propunea euroreginui bazate pe criterii administrativ-economice.
Motivaţia izvoreşte din faptul că euroregiuni nu este obligatoriu să fie aceleaşi cu cele administrative pentru ele se pot desface sau se pot reorganiza în funcţie de interesele economice şi sociale!!!
Din aceste considerente cele 12 euroregiuni propuse de conducerea partidului au respectat practic toate doleanţele locuitorilor României dat fiind că acestea sun şi confirmate ca şi regiuni istorice.
Din aceste considerente cele 12 euroregiuni propuse de conducerea partidului au respectat practic toate doleanţele locuitorilor României dat fiind că acestea sun şi confirmate ca şi regiuni istorice.
Se pune întrebarea de ce se tot bate moneda pe dezvoltarea microregiunilor?
Răspunsul este una singură pentru că dezvoltarea economică pot decide numai cei din microregiunea respectivă ştiu pe ce s-ar putea baza - resurse materiale şi umane locale. In primul trebuie să mai amintim, că prin introducerea conceptului microregiuniilor de tip Leader că despre asta este vorbă locuitorii microregiunii pot hotări la ce sarcini se pot angaja, ei pot hotări la ce se pot folosi fondurile locale, ce sume şi ce lucrări se pot angaja.
Un alt aspect este că aceste fonduri şi dezvoltări sunt hotărite cu particparea efectivă a populaţiei locale prin asociaţii şi fundaţii locale, drept pentru care nu s-ar mai intâmpla că cei din sate aşteaptă să facă totul aleşii politici pentru că derularea proiectelor se face prin asociaţii ale civililor şi primăria este cel care primeşte în numele locuitorilor obiectivele realizate prin dezvolatrea microregională iar prin contracte public-privat asigura continuitatea funcţionării acestora.
La fel şi controlul financiar-contabil se face prin asociaţii numiţi -aleşi pentru rolul de cenzor, deci nu o singură persoană ci o fomaţiune civilă v-a răspunde de controlul public luând sarcian asta de pe umerii guvernului: aveţi banii voştrii gospodăriţi Voi şi controlaţi-l tot Voi - desigur în limita resurselor locale precum şi sumelor câştigate din proiectele locale!
La fel şi controlul financiar-contabil se face prin asociaţii numiţi -aleşi pentru rolul de cenzor, deci nu o singură persoană ci o fomaţiune civilă v-a răspunde de controlul public luând sarcian asta de pe umerii guvernului: aveţi banii voştrii gospodăriţi Voi şi controlaţi-l tot Voi - desigur în limita resurselor locale precum şi sumelor câştigate din proiectele locale!
Dacă însă nu se au în vedere aceste aspecte s-ar putea ca la un moment dat să se abate de la autonomia locală şi să se ajungă la discuţii - chiar certuri inutile - care nu duc nicăieri şi care defapt induc alte interese - străine de problemele locale! (Civicul Ardelean)
