Guvernul nu poate recupera peste un miliard de dolari din creanţele Bancorex, sumă care să fie vărsată la buget, iar autorităţile se justifică invocând argumente hilare, precum lipsa banilor pentru deplasări, plicuri poştale şi timbre şi transmiterea unor informaţii eronate către proprii executori.
De ce nu reuşeşte Guvernul să recupereze un miliard de dolari din creanţele Bancorex? Vezi lista datornicilor (Imagine: Park Ji-Hwan/Mediafax Foto)Procesul de recuperare a creanţelor fostei bănci de comerţ exterior trenează din 1999, când Guvernul a decis fuziunea prin absorbţie a Bancorex de către Banca Comercială Română, ca soluţie de salvare a Bancorex, cea mai mare bancă de la acea vreme.
Drepturile şi obligaţiile BCR rezultate din activitatea desfăşurată de Bancorex până la radierea din Registrul Comerţului au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), transformată ulterior în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), instituţie care a fost mandatată de Guvern să recupereze credite neperformante în valoare totală de 1,7 miliarde dolari contractate de la Bancorex de 959 societăţi comerciale.
La zece ani de la începerea procedurilor de recuperare a creanţelor Bancorex, statul încerca încă să recupereze 1,1 miliarde dolari de la 647 firme, iar situaţia nu s-a îmbunătăţit nici în intervalul ianuarie 2009-septembrie 2011.
Un document oficial relevă faptul că Guvernul nu a reuşit în această perioadă să încaseze decât 725.882 dolari din recuperarea creanţelor neperformante preluate de la Bancorex.
În contextul blocării conturilor AVAS de păgubiţii FNI sau alţi creditori,, motivele invocate în document pentru această situaţie pornesc de la lipsa banilor pentru deplasări în teritoriu şi trimiterea corespondenţei până la problemele cu care se confruntă executorii AVAS, inclusiv cu Poliţia şi Parchetul, din cauza informaţiilor eronate primite chiar din partea instituţiilor statului.
"Activitatea de valorificare a creanţelor din portofoliul AVAS a fost afectată de o serie de greutăţi provenite din cauze externe, care exced atribuţiilor şi competenţelor AVAS, dintre care exemplificăm: lipsa fondurilor pentru efectuarea deplasărilor în teritoriu pentru identificarea bunurilor debitorilor, instituirii de sechestre, afişări de titluri executorii şi lipsa sumelor necesare transmiterii corespondenţei în termen (comunicări de titluri executorii, ordine de poprire, corespondenţă specifică desfăşurării licitaţiilor publice), ceea ce poate atrage prescrierea titlurilor executorii, anularea licitaţiilor publice şi răspunderea materială, penală şi civilă a executorilor", se arată în document.
Sursa citată face referire şi la riscurile majore la care sunt supuşi executorii AVAS urmare derulării metodei de executare silită, respectiv instituirea sechestrelor, vânzarea bunurilor prin licitaţii publice şi popriri asupra conturilor bancare ale debitorilor, materializate în contestaţii la executare sau plângeri penale formulate de debitori.
Aceeaşi sursă arată că executorii AVAS "sunt supuşi cercetărilor poliţiei sau ale parchetului" pentru acţiunile desfăşurate, precum şi pericolului de atragere a răspunderii materiale pentru prescrierea titlurilor executorii şi folosirea unor "informaţii eronate furnizate de anumite instituţii ale statului".
La acestea se adaugă alte argumente invocate, printre care numărul redus de executori (doar şapte), lipsa contractelor cu presa pentru publicarea anunţurilor de licitaţie, lipsa contractelor cu societăţile de evaluare, neplata avansului solicitat de executorii judecătoreşti.
Conform listei prezentate de AVAS în 2009, ultimele date oficiale dispononibile în acest sens, firmele care înregistrează cele mai mari datorii reprezentând creanţe Bancorex sunt:
Sanca Impex Bucureşti (57,9 milioane dolari)
Ulco Bucureşti (57,9 milioane dolari)
Azochim Săvineşti (31,3 milioane dolari)
Draman Constanţa (27,3 milioane dolari)
Comtim Timişoara (24 milioane dolari)
Navrom Constanţa (22,6 milioane dolari)
General Trading & Investments Bucureşti (22,1 milioane dolari)
Printre datornici mai erau indicate firma omului de afaceri sirian Omar Hayssam, Moldo Drinks (fosta Bucovina Mineral Water), cu 1,33 milioane dolari, şi compania Taher Invest Trade Company Bucureşti, cu o datorie de circa 560.000 dolari.
Silvesta Bucureşti, al cărei patron, Ilie Stancu, a fost cercetat în urmă cu şase ani în dosarul Jimbolia, era prezentată cu datorii de 21,1 milioane dolari, alături de Mara Investments Bucureşti, cu un împrumut de 20,8 milioane dolari contractat de la Bancorex în vederea construirii complexului hotelier Mara din Sinaia, hotel preluat de stat la începutul anului 2003 pentru recuperea creanţei.
O altă companie inclusă atunci pe lista AVAS era Star Trade Invest Bucureşti, cu obligaţii de 18,9 milioane dolari, societate care, potrivit unui dosar penal în care a fost anchetat fostul preşedinte al Bancorex, Răzvan Temeşan, a beneficiat de un împrumut de 43 milioane dolari pentru importuri de petrol, motorină şi benzină, fără să prezinte garanţii.
Printre firmele debitoare mai erau indicate:Hermes Slobozia, cu o datorie de 11,9 milioane dolari
Tricostar Buzău (10,9 milioane dolari)
Fulger Bragadiru (10,9 milioane dolari)
Romagra Bucureşti (10,5 milioane dolari)
Uzinexportimport Bucureşti (9,2 milioane dolari)
Fulger Bragadiru (10,9 milioane dolari)
Romagra Bucureşti (10,5 milioane dolari)
Uzinexportimport Bucureşti (9,2 milioane dolari)
