2011-12-08

Cum se formează ceaţa?

http://www.meteo.ro/articol/25/cum-se-formeaza-ceata.html
Ceata este un fenomen meteorologic care este format dintr-o aglomeratie de particule de apa aflate in suspensie in atmosfera, in apropiere de suprafata solului.
Cand, la o anumita temperatura, cantitatea de vapori din aer se mareste substantial mai ales in urma evaporarii intense a apei din sol, acestia pot sa devina saturati prin racire, daca temperatura aerului coboara mai jos de asa-numitul "punct de roua". In aceasta stare ei nu mai pot sa se afle numai in stare gazoasa si incep sa se condenseze in mici picaturi de apa care, fiind in suspensie in straturile de aer de la suprafata solului, micsoreaza transparenta aerului, provocind fenomenul caruia ii spunem ceata. Ceata deasa care are ca efect o reducere mai accentuata a vizibilitatii se numeste negura sau pacla.
Ceata este mai frecventa toamna si primavara, cand temperaturile sunt mai scazute si vaporii ating starea de saturatie la o cantitate mult mai mica in unitatea de volum decat in timpul verii si se formeaza indeosebi dimineata si seara. De asemenea, ceata este cel mai des intalnita in vai unde temperatura este mai scazuta si umiditatea este mai mare.
Practic, ceata este un nor aflat in contact cu solul. Ea se distinge de nori numai datorita faptului ca norul nu atinge suprafata pamantului. Acelasi nor, considerat astfel de la altitudini joase, poate deveni ceata la altitudini mai inalte, spre exemplu in varful unor munti sau dealuri.
Atunci cand afara este foarte frig se poate observa ca lacurile si raurile scot aburi. Se formeaza astfel impresia ca apa fierbe. Fenomenul observat este cel de evaporare formandu-se ceata de evaporatie. Putina lume stie ca evaporarea apei la suprafata lacurilor sau a raurilor se poate face si la valori termice sub punctul de fierbere. Conditia care trebuie indeplinita este ca aerul de deasupra sa fie uscat.
Vaporii de apa ajunsi in aerul rece se condenseaza si formeaza stropi fini ce raman in suspensie, fenomen ce poate fi observat ca un abur deasupra apei.


Dar cum se formează vântul?

Vantul este un fenomen fizic ce se manifesta ca o circulatie dirijata de aer in atmosfera terestra.
Pentru ca temperatura si presiunea aerului nu au aceleasi valori pe toata suprafata Pamantului, exista deplasari ale aerului. Temperatura, nefiind o marime constanta, determina repartitia neuniforma a presiunii atmosferice, datorita regiunilor de pe Glob incalzite diferit.
Aerul se deplaseaza din regiunile cu presiune atmosferica mai ridicata spre cele cu presiune mai scazuta, asfel se formeaza vanturile.

Vantul se caracterizeaza prin doua elemente extreme de variabile in timp si spatiu: directia din care bate vantul, apreciata dupa 16 sectoare ale orizontului, si viteza, reprezentand distanta parcursa de particolele de aer in unitatea de timp exprimata in m/s.

Vanturile au fost impartite de catre speciaisti in functie de taria acestora astfel:

    - Briza - taria intre 2-5
    - Vanturi puternice - taria intre 6-8
    - Furtuni - taria 9
    - Orcane, uragane, taifune - taria 12

Pe pamant vantul poate atinge teoretic viteza de 1230 km/ora, viteza egala cu cea a sunetului, dar practic aceasta nu poate fi atinsa de cea mai puternica tornada (pana in prezent s-a masurat la tornada o viteza maxima de 500-600 km/ora).

Exista trei categorii de vanturi:

Vanturi permanente - bat tot timpul anului. Datorita miscarii de rotatie acestea sunt abatute de la directia lor normala. Astfel sunt deplasate spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica.

Vanturile permanente sunt:

Alizeele - sunt vanturi predominante, care sufla dinspre NE si SE catre Ecuator. Aceste vanturi sunt provocate de masele de aer fierbinte care se ridica la Ecuator si de deplasarea aerului provenit dinspre N si S care ia locul acestor mase de aer. Vanturile sunt deviate spre V din cauza rotatiei Pamantului de la V la E. Zonele imprevizibile de calmuri, cunoscute sub denumirea de acalmii tropicale, se afla la convergenta acestora;

Vanturile de vest - se formeaza intre maximele tropicale si minimele subtropicale, deci bat intre 400 si 600 latitudine nordica si sudica. Fiind deviate de la directia normala, bat dinspre vest, de unde si denumirea lor. Aceste vanturi aduc precipitatii bogate pe coastele vestice ale continentelor;

Vanturile polare (de est) - bat dinspre maximele polare spre minimele subpolare, aducand aerul rece al polilor.

Vanturile periodice - sunt vanturi care isi schimba directia. O perioada bat dintr-o directie, iar perioada calalta din directia opusa.

Vanturile periodice sunt:

Musonul - este un vant cu caracter periodic, ce ia nastere datorita marilor contraste termice intre apele Oceanului Indian si partea centrala a Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului. In timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand la si la 50 grade Celsius. Musonul de vara bate din aprilie pana in octombrie, aducand precipitatii bogate. Musonul de iarna bate din octombrie pana in aprilie, fiind foarte secetos;

Briza - este asemanatoare musonului, dar isi schimba directia de la zi la noapte si bate pe suprafete restranse. Exista brize marine, formate din cauza incalzirii diferite a plajei si a apei, si brize de munte si vale, formate datorita incalzirii diferitea vailor si a culmilor invecinate.

Vanturile neregulate - bat numai intr-o anumita regiune. Exista multe astfel de vanturi.

Cele mai cunoscute vanturi neregulate sunt:

Bora - este un vant neregulat care bate pe tarmul Marii Adriatice


Mistralul - Este un vant puternic din directia Nord West ce afecteaza coasta mediteraneana a Frantei, de la Marsilia la Saint Tropez. Mistralul este unul din factorii de clima determinanti ai acestei incintatoare si putin cunoscute parti a Rivierei Franceze, situata in departamentele Var si extinzindu-se pina la Bouches-duRhone (Marseille), departe de zona supraglomerata Nisa-Cannes-Antibes. Mistralul este responsabil pentru: vremea insorita exceptionala, vegetatia desertica asemanatoare cu cea din sudul Californiei si chiar pentru aerul local.

Vanturi din Romania
Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile generale ale atmosferei, cat si de particularitatile suprafetei active, evident fiind rolul de baraj orografic al Carpatilor, care determina prin orientare si altitudine particularitati regionale ale vantului.
Vanturi care bat in Romania:
Crivatul - Crivatul este un vant deosebit de puternic, care bate in Moldova, Dobrogea si sudul si estul Munteniei. Sufla dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depasesc uneori 30-35 m/s. Asociat cu nisoare, el determina deseori in anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din tara noastra. Aparitia lui in timpul verii este cu totul intamplatoare, dar atunci fiind un vant cald si uscat aduce pagube recoltelor in regiunile din sud-estul tarii.

Nemirul (Nemere) - vant local care apare in depresiunea Brasovului. Aerul rece al Crivatului, acumulat in partea estica a Carpatiileo Orientali, patrunde prin vaile si trecatorile muntilor si se revarsa pe versantul vestic in depresiune sub forma unui vand rece, cu o viteza de deplasare de 10-20 m/s.

Austrul - este un vant vesticuscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este insotit de geruri si e lipsit de precipitatii.

Alte vanturi locale:
-  Cosava, este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si ucat, bate in general din sud-est si uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general doar in partea de sud-vest a parcului;
Baltaretul, un vant umed si caldut, destul de prielnic agriculturii, fiind aducator de ploi bogate;
Vantul Negru, numit si Caraelul (Kara-yel=Vant Negru in limba turca), este un vant uscat si fierbinte,care compromite culturile agricole; de aceea localnicii ii mai spun si Traista Goala. Apare in mod special in sudul Dobrogei, dar cateodata  influenta sa se simte si in Baragan;
Oradeanul - apare mai tot timpul anului, pe versantii vestici ai muntilor Apuseni si sufla dinspre vest si nord;
Fagarasul - este intalnit in masivele Ciucas si Bucegi si sufla dinspre vest;
- Ardeleanul - sufla dinspre apus pe versantii transilvaneni ai Carpatilor Orientali;
Munteanul - vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.

Oare cum se formează precipitaţiile

Precipitatiile atmosferice reprezinta orice forma de apa care cade din atmosfera pe pamant. Acestea sunt o componenta de baza a circuitului apei in natura. Precipitatiile se deosebesc prin starea in care se afla (solida sau lichida) si prin dimensiunea particulelor.
Formele de precipitatii sunt: ploaia, zapada (ninsoarea), lapovita, grindina, chiciura si virga.

Ploaia - este o precipitatie atmosferica sub forma de picaturi de apa provenite din condensarea vaporilor din atmosfera.

Zapada - reprezinta de fapt forme particulare de apa inghetata. Factorii care influienteaza formarea fulgilor de nea sunt: temperatura, curentii de aer, si umiditatea aerului. Toti acesti factori determina atat forma cat si marimea unui fulg.
Fulgii parasesc baza norilor si in drumul lor catre pamant intalnesc diferite conditii atmosferice. Pe pamant ajung doar fulgii de nea care nu trec prin straturi de aer cald care sa ii topeasca (temperatura trebuie sa fie mai mica de 0 grade C).
Un singur de nea este alcatuit din 2 pana la 200 cristale fine de gheata. Procesul prin care se formeaza acestia este de condensare a vaporilor de apa pe particulele de praf intalnite in atmosfera.

Grindina - este o forma de precipitatii, particulele de apa din atmosfera cazand pe suprafata solului in forma de gheata. Particula de grindina cu diametrul de aproximativ 6 cm. Particulele de gheata au in general o forma neregulata, diametrul mediu fiind in general de 5 - 50 mm, dar putand fi mult mai mare in cazul furtunilor electrice.
Particulele sunt formate din  gheata transparenta sau dintr-o alternanta de staturi de gheata transparenta si gheata translucida, grosimea straturilor fiind de cel putin 1 mm.
Grindina este intotdeauna produsa de nori cumulonimbus.

Roua - in noptile senine de vara, vaporii de aer, in atingere cu corpurile reci de pe pamant, se condenseaza si formeaza stropi mici de apa. O data cu incalzirea aerului, stropii de apa se evapora.

Lapovita - este o forma de precipitatii. Lapovita este zapada care s-a topit partial pe parcursul caderii ei spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din zapada dar nu suficient de cald pentru a o topi in intregime astfel incat sa produca ploaie.
Astfel lapovita reprezinta un amestec de ploaie si ninsoare.
In general, in conditiile de formare a lapovitei, temperatura solului este peste temperatura de inghet si, drept urmare, lapovita nu are o tendinta de a se acumula pe sol. Totusi, in situatiile in care temperatura solului este sub cea de inghet, lapovita poate forma straturi de gheata invizibila pe suprafata solului, numite gheata neagra. Acelasi fenomen se produce daca ploaia ingheata la contactul cu solul.

Chiciura - este o forma de precipitatii produsa prin condensarea cetii pe fulgi de zapada formand un bulgare de chiciura sau acumulandu-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniile electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Peisajul care se formeaza in urma caderii chiciurei este unul de basm - totul este alb.

Virga - picaturi de apa care cad din nori sub forma unor fasii, evaporandu-se pana la pamant. Acest fenomen care consta in evaporarea ploii inainte de a atinge solul, intalnit mai ales in zonele montane.