Revenim cu detalii și cu un articol publicat de vicepresedinte al Asociației Neuer Weg, domnul Hans Hedric, care face și o analiză „la rece”defapt cine și cu ce s-a greșit.
Cronologia evenimentelor, prezentata de firma Kaufland, confirma intru totul scenariul manipularii si instigarii deliberate de catre client.
Acesta ar fi cerut de trei ori, INAINTE de inceperea programului, sa fie servit. (!!!)
La a treia insistenta, vanzatoarea a facut un gest de bunavointa si a incercat sa il serveasca, in ciuda problemelor pe care le avea la incasarea banilor – moment in care clientul a inceput in mod gratuit instigarea si acuzele la adresa ei ca l-ar fi …injurat …pentru ca ar fi roman!
Mai pervers de atat mai ca nu se poate: Sa incriminezi pe cineva care incearca sa iti satisfaca dorintele egoiste, in ciuda faptului ca l-ai tracasat in mod constant pana atunci…
Intr-un al doilea comunicat, Kaufland infirma intru totul si declaratia calomnioasa a sefului ANPC Barasov, Florin Susanu, ca la un control derulat in 1. 09. 2017, un inspector ANPC ar fi fost deasemenea refuzat de la servire sau ca magazinul Kaufland Odorhei ar mai fi fost amendat in trecut pentru discriminarea romanilor.
UPDATE nr. 1: 01. 09. 2017: Vezi jos: Diseminatorul filmarii (nu si autorul acesteia) recunoaste intr-un mesaj privat ca a transmis, in esenta, in mod constient, informatii false. Mai nou, ii reproseaza doar vanzatoarei ca nu ar sti romaneste. Diferentafata de acuzele initiale este semnificativa – iar subiectul filmarii manipulatorii cu totul altul! In film nu era nicidecum vorba de un repros strict personal al clientului ca vanzatoarea nu ar sti limba romana, aceasta fiind angajata, pana la urma, la o firma privata, ci subiectul filmului fusese acuza autorului ca vanzatoarea ar fi refuzat sa-l serveasca, pe motive etnice/de limba. Deci, constatam ca acest caz s-a fasait din pdv. mediatic in cel mai scurt timp (insa efectele toxice si de instigare raman, ca de obicei! A se vedea comentariile de pe FB!) De aceea, cazul nu este inca rezolvat din pdv. juridic.
In data de 31. 08. 2017, pe internet cat si pe postul RTV a fost publicat un videoclip in care un client cere in limba romana o portie de mancare (mici) la un stand KAUFLAND, din Odorheiu Secuiesc/Szekelyudvarhely iar dupa un schimb de replici, vanzatoarea ii returneaza clientului banii. In acest fel, autorul filmarii (editate) induce ideea ca ar fi fost injurat si apoi refuzat din motivul ca ar fi roman. Clipul poate fi vizionat pe FB aici, iar pe postul RTV mai jos.
UPDATE: Clipul de pe RTV pare sa fi fost sters de pe Youtube…
Vizionand filmul cu atentie, se poate concluziona cu usurinta ca este vorba de o manipulare grosolana, prin care insa, din pacate, o persoana nevinovata cat si, implicit, un intreg grup etnic (maghiarii din Tinutul Secuiesc) sunt incriminati, din nou, cu buna stiinta.
Iata cronologia filmului postat pe FB - versiunea prezentata pe RTV fiind si mai mult editata/scurtata:
min. 00.25: La standul de gratar/grill al unui magazin Kaufland, intr-un oras din Tinutul Secuiesc, un client ii spune vanzatoarei, in limba romana, “Buna ziua, imi dati si mie o portie de mici, va rog?”, intinzand o bancnota de 10 lei in directia vanzatoarei.
min. 00.25: La standul de gratar/grill al unui magazin Kaufland, intr-un oras din Tinutul Secuiesc, un client ii spune vanzatoarei, in limba romana, “Buna ziua, imi dati si mie o portie de mici, va rog?”, intinzand o bancnota de 10 lei in directia vanzatoarei.
min. 00.32: (Primul moment cheie) Vanzatoarea, apropiindu-se de client, pentru a lua banii in primire, spune ceva scurt in limba maghiara. Cuvintele nu se inteleg bine – respectiv aproape deloc. Ascultand cu atentie se poate auzi totusi ceva de genul “Na, jo!” (No, bine!) In mod cert, NU rezulta din cuvintele ei ca l-ar fi “injurat” in vreun fel pe client, cum va afirma acesta pe parcursul filmarii. Din contra, vanzatoarea pare sa-si fi exprimat nu doar prin gestul de a lua banii in primire banii ci si prin cuvintele ei, “acordul” de a-l servi pe client. Deci, nimic scandalos in aceasta ‘scena’ de inceput, esentiala.
min. 00.35: In filmare se insereaza, cu subtitraj, mesajul “**** (injuratura in maghiara)”.
min. 00.36: Clientul o intreaba pe vanzatoare: “Poftim?”
min. 00.38: Vanzatoarea ii raspunde clientului, in maghiara, in timp ce pare sa tasteze ceva la casa de marcat: “Nimic!” (“Semmi!”) , facand un gest cu mana pentru a sublinia mesajul verbal.
min. 00.39: Clientul ii spune vanzatoarei: “M-ati injurat.” (Este al doilea moment cheie.) A se vedea mai sus: Din filmare nu rezulta in vreun fel acest lucru, ci contrariul: Vanzatoarea incepuse sa il serveasca pe client, la 7 secunde dupa primirea comenzii. Cu atat mai surprinzatoare este afirmatia clientului, ca ar fi fost injurat.
min. 00.40: Clientul intreaba in mod repetat ceilalti clienti in legatura cu cuvintele vanzatoarei: “A spus ceva cu “bosum”? (referindu-se probabil la cuvantul “baszom” – “a fute”, folosit in maghiara pentru injurii). A se vedea mai sus: Din filmare nu rezulta ca vanzatoarea ar fi injurat sau ar fi folosit chiar cuvantul “baszom” sau altele asemanatoare. Insinuarea clientului in privinta folosirii unui anumit cuvant de catre vanzatoare da de gandit, deoarece cele spuse de vanzatoare NU semanau nici pe departe cu acel cuvant. Totul pare sa indice ca clientul a aruncat in discutie in mod intentionat o injurie in limba maghiara, continuand in acest mod spirala escaladarii, intretinuta doar de el – nu si de vanzatoare. U
UPDATE 2. 09. 2017: Conform unor surse, vanzatoarea ar fi spus ceva gen “Engem fognak megbaszni!” – adica “ma vor f_te pe mine (superiorii de la KL)” (pt. ca standul inca nu er functional.
UPDATE 2. 09. 2017: Conform unor surse, vanzatoarea ar fi spus ceva gen “Engem fognak megbaszni!” – adica “ma vor f_te pe mine (superiorii de la KL)” (pt. ca standul inca nu er functional.
Mai apoi, clientul ii roaga pe ceilalti clienti sa i se traduca cele spuse de vanzatoare. Se aude o voce feminina din apropierea clientului (alta decat cea a vanzatoarei) care ii raspunde in maghiara “Nu inteleg.” (“Nem ertem.”)
min. 01.09: Filmarea este taiata; lipsind o parte din continut. Nu stim deci ce a fost scos si din ce motiv. In contextul manipulativ al clipului, acest aspect este deosebit de relevant.
min. 01.09: (Al treilea moment cheie) Vanzatoarea ii returneaza clientului bancnota de 10 lei, fara a spune ceva.
Urmeaza schimburi de replici cu alti clienti, printre care, aparent, si tatal vanzatoarei, care se prezinta ca atare. In acest schimb de replici, ‘tatal’ vanzatoarei face mai multe afirmatii, printre care si una evident ridicola sau chiar discriminatorie, anume ca cine vine in Tinutul Secuiesc sa invete limba maghiara. Sa retinem insa: Este opinia unei persoane oarecare, exprimata in contextul unei escaladari fortate pana la acel moment exclusiv de catre client/instigator.
Filmul se incheie cu o plecarea clientului, cu masina, in timp ce isi exprima indignarea ca a fost refuzat de un vanzator “in tara lui”…
Filmul se incheie cu o plecarea clientului, cu masina, in timp ce isi exprima indignarea ca a fost refuzat de un vanzator “in tara lui”…
Captura de ecran, stire RTV, vizualizata in 31. 08. 2017
UNELE CONCLUZII:
1.) Filmul este un exercitiu de manipulare constienta – grosolana dar aparent cu priza la public, chiar si la cetateni care se cred “toleranti” -, distribuirea lui in spatiul public (de ex. pe reteaua Facebook) cat si comentariile instigatoare putand fi considerate infractiune de instigare la ura, conf. art. 369 Cod Penal.
1.) Filmul este un exercitiu de manipulare constienta – grosolana dar aparent cu priza la public, chiar si la cetateni care se cred “toleranti” -, distribuirea lui in spatiul public (de ex. pe reteaua Facebook) cat si comentariile instigatoare putand fi considerate infractiune de instigare la ura, conf. art. 369 Cod Penal.
2.) Difuzarea filmului pe postul de televiziune RTV amplifica efectul de manipualre si instigare al filmului, postul TV cat si angajatii implicati in difuzare putand fi acuzati de instigare la ura, conform art. 369 Cod Penal. Deasemenea, se poate afirma cu certitudine ca prin difuzare s-au incalcat normele legale privind media audiovizuala.
3.) Filmul nu este un caz singular ci se inscrie intr-o serie mai lunga de provocari si instigari mass-media la adresa comunitatii autohtone maghiare din Transilvania, instigari dovedite ca atare, si care isi au originea, aproape fara exceptie, in cercuri/medii nationaliste romanesti, apropiate structurilor de stat sau chiar integrate acestora. A se vedea in acest sens urmatoarele cazuri, prea bine cunoscute – elucidate/finalizate fara exceptie cu dezincriminarea maghiarilor – insa cu efecte nocive incontestabile pentru buna intelegere dintre cele doua etnii:
A.) cazul “fetita cu bentita”, din orasul Covasna (aprox. in anul 2012/2013 – fata fiind “trimisa la inaintare” de catre instigatorul Dan Tanasa),
B.) cazul “teroristii” de la Tg Secuiesc (2015? – eliberati din lipsa de dovezi privind organizarea unui atentat terorist),
C.) cazul “Laszlo Tokes si protectoratul maghiar” (aprox. in 2014? – traducere dovedit falsa a unor afirmatii ale lui TL)
D.) cazul “TVR/napocanews – trupa Beatrix la Cluj” (caz tipic de fake news, din 2016 – incheiat cu sanctionarea disciplinara a reporterului pentru folosirea de inregistrari vechi de ma multi ani, din alt oras decat Clujul),
E.) cazul “preotul clericalfascist de la Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyorgy (alocutiunea publica instigatoare si jignitoare la adresa populatiei autohtone maghiare din oras, a unui preot BOR, in 1 decembrie 2016).
F.) vituperarile rectorului UBB, Ioan Aurel Pop, impotriva maghiarilor si atitudinii unor lideri maghiari fata de evenimentele istorice de la 1918-20 (2017)
G.) diversiunile antimaghiare de la Tg. Mures/Marosvasarhely si Cluj/Kolozsvar, privind refuzul instalarii unor tablite bilingive, conform legii.
H.) elucubratiile “academicienilor” securistoizi ai grupului LARICS, care lansau recent, prin “istoricul” Ioan Aurel Pop, alerte privind utilizarea de “fake news” in “propaganda Ungariei” fata de Romania, avand ca tinta Transilvania.
A.) cazul “fetita cu bentita”, din orasul Covasna (aprox. in anul 2012/2013 – fata fiind “trimisa la inaintare” de catre instigatorul Dan Tanasa),
B.) cazul “teroristii” de la Tg Secuiesc (2015? – eliberati din lipsa de dovezi privind organizarea unui atentat terorist),
C.) cazul “Laszlo Tokes si protectoratul maghiar” (aprox. in 2014? – traducere dovedit falsa a unor afirmatii ale lui TL)
D.) cazul “TVR/napocanews – trupa Beatrix la Cluj” (caz tipic de fake news, din 2016 – incheiat cu sanctionarea disciplinara a reporterului pentru folosirea de inregistrari vechi de ma multi ani, din alt oras decat Clujul),
E.) cazul “preotul clericalfascist de la Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyorgy (alocutiunea publica instigatoare si jignitoare la adresa populatiei autohtone maghiare din oras, a unui preot BOR, in 1 decembrie 2016).
F.) vituperarile rectorului UBB, Ioan Aurel Pop, impotriva maghiarilor si atitudinii unor lideri maghiari fata de evenimentele istorice de la 1918-20 (2017)
G.) diversiunile antimaghiare de la Tg. Mures/Marosvasarhely si Cluj/Kolozsvar, privind refuzul instalarii unor tablite bilingive, conform legii.
H.) elucubratiile “academicienilor” securistoizi ai grupului LARICS, care lansau recent, prin “istoricul” Ioan Aurel Pop, alerte privind utilizarea de “fake news” in “propaganda Ungariei” fata de Romania, avand ca tinta Transilvania.
4.) Prin asemenea intoxicari mediatice, persoane si grupuri influente romanesti, partial remunerate din impozitele tuturor cetatenilor tarii – deci si ale maghiarilor – contribuie in mod constient si sistematic la o ‘strategie a escaladarii’ a unor tensiuni artificiale intre doua comunitati istorice din Transilvania, in reaua traditie a nationalismului etatist, de tip ceausist. La peste 25 de ani dupa caderea acelui regim, la ani si decenii dupa semnarea de catre Romania a unei serii de conventii, carte si tratate bilaterale/internationale privind drepturile comunitatilor etnice si lingvistice, la peste 10 ani de apartenenta la Uniunea Europeana, acest gen de manipulari par a fi expresia unei necunoasteri si neintelegeri profunde a realitatilor multietnice istorice din Transilvania – resp. expresia unei neimpacari funciare cu aceste realitati -, de catre o parte inca semnificativa a populatiei romanesti (mai ales din afara Transilvaniei, de unde provine, conform propriilor declaratii, autorul filmului).
5.) In viitorul apropiat se vor face plangeri penale la Politie si sesizari la CNA, pentru sanctionarea persoanelor implicate in aceasta actiune de manipulare si instigare la ura. Deasemenea, va fi instiintat SRI, in vederea includerii acestor tipuri de instigari la ura interetnica in raporturile anuale privind amenintarile la securitatea tarii.
Hans Hedrich, vicepresedinte
Asociatia Neuer Weg
31. 08. 2017
Asociatia Neuer Weg
31. 08. 2017
Realitate si reprezentare mass-media a unor realitati conflictuale. Se aplica, in cazuri extreme, si la relatia dintre minoritati si majoritati etnice, in statele si societatile national(ist)e. Autoritatile romanesti pot – si sunt obligate, conform legii – sa opreasca, in sfarsit, traditia rusinoasa a “fake news”-urilor maghiarofobe din Romania. 
