Preoteasa răspopită

http://www.catavencii.ro/editorial/preoteasa-raspopita/

27 martie 2018 Doru Buşcu

Comisia Europeană trimite la București liste negre. Tot ea trimite bani, civilizație, securitate. Primește în schimb o cotă parte din rezerva națională de suveranitate. E un comerț acceptat de istorie, un troc din care părinții națiunii păgubite și-au făurit mandatele.

Cînd România, înfricoșată de vecini și puțind a neocomunism, a dat buzna în UE, s-au făcut înțelegeri politice de genul celor care se fac între imperii și barbari. Au fost formalizate în foi de parcurs și în mecanisme de verificare, apoi au fost chemați contabilii. Ni s-au dat bani și reguli, iar noi am oferit angajamente. Sînt uitate acum momentul aderării și disperarea noastră de a prinde cu orice preț ultimul vagon. E uitat raportul trufie-umilință dintre cei care au dat și cei care au cerut.

UE stă în dreptul ei politic. Poate trimite la București orice decurge din supremația ei și din vasalitatea noastră. Problema apare cînd listele negre pe care le trimite sînt scrise de noi.

În august 2014 se ivește un filmuleț electoral în care Monica Macovei bagă într-un borcan fotografiile unor condamnați și toarnă apă peste ele. Sînt condamnații Dan Voiculescu, Adrian Năstase, George Copos, Relu Fenechiu și alții, care, în lista din octombrie 2012, trimisă de Comisia Europeană la București, erau doar anchetați. Lista lui Macovei se suprapune cu lista pe care Comisia o voia urgentată. „Eu am făcut DNA”, zice Macovei în filmuleț, „și iată rezultatele.”

Lista pe care a trimis-o Catherine Day n-a fost compusă de birocrații secretariatului general al Comisiei Europene. Lista a venit din România și, oricîte ocoluri a făcut prin Palatul Cotroceni și prin reprezentanța Comisiei de la București, iscălitura Monicăi Macovei nu s-a putut șterge. La prima vedere nu e nimic nou. Relația mizerabilă a oficialului român cu reprezentanții lumii civilizate e notorie. Turnătoria la ambasadă se face cu programare, fiindcă sînt cozi, iar telegramele WikiLeaks arată, de la Valerică Zgonea la Vasilică Dănileț, că jenantele noastre sifoane se încadrează adesea la articolul 395 Cod Penal: trădarea cu transmitere de informații de stat.

Numai că, la Monica Macovei, complexul turnătorului are resorturi freudiene. El s-a născut din vechea căsătorie incestuoasă cu regimul comunist, pe vremea cînd procurorul Macovei lupta pe aceeași baricadă cu securistul Voiculescu. Trecutul acesta o bîntuie cu bastarzii și cu promiscuitățile lui, cu sentințele și cu scheletele lui îngropate. Un trecut care și-a prelungit umbra și în democrație, cînd procurorul anchetator Macovei de la Procuratura Sectorului 1 i-a anchetat pe manifestanții anticomuniști din Piața Universității, arestați și închiși într-o unitate militară din Măgurele. Ce tumbă teribilă trebuie să fi făcut sufletul ei de vînător de oameni ca să se regăsească în picioare, șapte ani mai tîrziu, apărînd dreptatea în tabăra celor slabi! Și apoi, încă o dată – halei, hap! –, cu aterizare în paharul de tărie al președintelui Băsescu, creatorul statului invizibil. Ce clinchet vesel trebuie să fi scos ciocnirea asta cu un alt stîlp al Securității!

Împreună, ea și el au pus la cale industria cătușelor în folos politic personal, iar lucrarea a primit numele de cod „luptă anticorupție”. Monica Macovei putea clădi acum o movilă de capete sub care păcatele tinereții și ale bătrîneții să-i fie astupate. Ca ministru al Justiției a schimbat procurorii PNA, a politizat numirea șefilor de parchete, a trecut legi ale Justiției fără dezbatere publică și a pus în circulație liste negre pe care, ca un făcut, se găseau doar dușmanii lui Băsescu.

România a vibrat la ideea de răzbunare judiciară, fiindcă e roasă pe dinăuntru de flagelul jafului și, în numele acestei vindecări promise, a aplaudat execuția sumară a unor candidați la infracțiunea de corupție. Monica Macovei a înțeles cum merg abuzul și selecția și cum poți aduna putere politică jonglînd cu setea populară de sînge. Corupția, de altfel, i-a sărit în ajutor și cu bani. Din dosarul Microsoft întocmit de DNA, rezultă că, în 2009, Monica Macovei, candidat din partea PDL București, a ajuns salariată a Parlamentului European pe banii furați de alde Cocoș, Niro, Pinalti și Sandu de la statul român și băgați în fondul de campanie. Dar, pentru că anticorupția e o boală rezervată doar hoților din interiorul țării, DNA a lăsat-o moartă cu dosarul Microsoft fără ca americanii și europarlamentarii să fie luați la întrebări.

Listele negre reprezintă aburul pe care comunismul încă-l suflă pe oglindă, dacă i-o pui la gură. Condamnările politice, instrumentate prin telecomandă europeană, arată cît de vii sînt demonii Securității, cît de activi sînt virușii turnătoriei, lașității și lăcomiei politice. Monica Macovei, preoteasa acrobată a regimului Băsescu, e la capătul apostaziei. A vrut să treacă de la comunism la democrație și a nimerit înapoi la comunism.

Kinga Gál: Politicile sectoriale comunitare nu ar trebui puse în aplicare în detrimentul diversităţii culturale

https://www.hirado.hu/2018/04/19/kinga-gal-politicile-sectoriale-comunitare-nu-ar-trebui-puse-inaplicare-in-detrimentul-diversitatii-culturale/

2018. 04. 19.  MTI

Bruxelles/Strasbourg, joi, 19 aprilie 2018 (MTI) - Uniunea Europeană ar trebui să protejeze diversitatea culturală, iar politicile sectoriale comunitare nu ar trebui puse în aplicare în detrimentul acesteia şi nu ar trebui să o distrugă în regiunile în care comunităţile naţionale minoritare constituie majoritatea locală - a subliniat la Strasbourg Kinga Gál, europarlamentar din partea principalului partid de guvernământ ungar, Fidesz.

Potrivit unui comunicat remis agenţiei ungare de presă MTI joi, în urma şedinţei Grupului de Lucru pentru Minorităţi din cdrl Parlamentului European, europarlamentarul a anunţat în decursul şedinţei că membrii Grupului de Lucru al Minorităţilor Tradiţionale, al Comunităţilor şi Limbilor Naţionale vor adresa o întrebare Comisiei Europene – destinată personal prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans – în legătură cu măsura autorităţilor româneşti de a impune interdicţie pe termen de trei

ani în privinţa intrării pe teritoriul României asupra lui Attila Dabis, însărcinatul cu afaceri externe al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS). Motivele invocate de autorităţile româneşti sunt legate de securitatea naţională.

În cadrul şedinţei Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) a explicat că în timp ce în perioada 2007-2013 creşterea Produsului Intern Brut (PIB) a fost neîntreruptă în judeţele cu populaţie majoritar română din Regiunea de Dezvoltare Centru, acesta a sporit într-o proporţie neglijabilă în judeţele Harghita şi Covasna, locuite de maghiari. Judeţele cu populaţie majoritar română s-au dezvoltat, iar cele locuite de maghiari au stagnat – a subliniat preşedintele CNS. Având în vedere că până în anul 1997 valoarea PIB-ului pe cap de locuitor a fost foarte apropiată în judeţele acestei regiuni de dezvoltare, stagnarea s-a produs ca urmare a alocării neuniforme a fondurilor provenite de la Uniunea Europeană sau a imposibilităţii accesului la acestea. Astfel, în mod indirect, resurse financiare comunitare contribuie la distrugerea unor valori tradiţionale, naţionale.

Kinga Gál a informat MTI şi despre faptul că participanţii la şedinţă au solicitat europarlamentarilor iniţierea unui proiect de reglementare europeană în vederea protejării regiunilor defavorizate locuite de comunităţile naţionale. În plus, au cerut şi încetarea discriminării indirecte, demonstrabile.

Mihály Varga: Cooperarea industrială dintre ţările Grupului de la Visegrád va progresa la un nou nivel

https://www.hirado.hu/2018/04/17/noul-parlament-ungar-se-va-intruni-la-8-mai/

2018. 04. 19.  MTI

Budapesta, joi, 19 aprilie 2018 (MTI) - În condiţiile competiţiei globale, Europa are nevoie de o nouă politică industrială, care sporeşte capacitatea de inovare, promovează introducerea mai rapidă a noilor tehnologii şi stimulează spiritul întreprinzător, asigurând astfel ca ţările Grupului de la Visegrád (V4) să rămână în continare motorul creşterii economice în cadrul Uniunii Europene (UE) - a afirmat joi, la Budapesta, Mihály Varga, ministrul ungar al economiei naţionale cu ocazia semnării declaraţiei de intenţie de cooperare dintre ţările V4.

La consfătuire au mai luat parte Marcin Ociepa, ministru adjunct în cadrul Ministerului Întreprinderilor şi Tehnologiei din Polonia; Vladimir Bärtl, ministru adjunct în cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului din Cehia şi Rastislav Chovanec, ministru adjunct în cadrul Ministerului Economiei din Slovacia.

Cu ocazia întrevederii, şefii instituţiilor naţionale de statistică ale ţărilor V4 au încheiat un acord de cooperare în vederea unei colaborări mai fructuoase, a schimbului de experienţă şi a schimbului mai eficient al dezvoltărilor metodologice.

Mihály Varga a relevat că în ultimii ani ritmul de creştere al ţărilor Grupului V4 a fost superior mediei statelor membre ale UE: în timp ce anul trecut media comunitară a fost de 2,4%, ţările V4 au înregistrat, în medie, o creştere economică de 4,3%, ceea ce arată că decalajul dintre celelalte state şi ţările V4 se micşorează. Iar datorită creşterii performanţei economice a sporit şi ponderea economică a acestor state: în anul trecut performanţa economică a ţărilor V4 a crescut în proporţie de 16-24%, în

condiţiile în care media creşterii a fost de doar 10% la nivelul UE- a subliniat ministrul ungar.

Mihály Varga a arătat că Formaţiunea Competitivitate (COMPET) a Consiliului Uniunii Europene ar dori ca industria să contribuie cu o pondere de 20% la performanţa economică a comunităţii, iar Grupul V4 nu numai că este de acord cu acest deziderat, ci în cadrul cooperării de la nivelul grupului ţările chiar şi-au propus sporirea acestei ponderi, fiindcă recesiunea economică mondială a demonstrat rolul important pe care-l are industria în creşterea economică.

Rastislav Chovanec, ministru adjunct în cadrul Ministerului Economiei din Slovacia a explicat că ţările V4 se confruntă cu probleme şi provocări identice, de exemplu cu schimbarea de generaţie în cadrul întreprinderilor familiale. În opinia sa, cooperarea este necesară printre altele la elaborarea concepţiilor referitoare la industria inteligentă şi oraşele inteligente, la consolidarea lanţurilor de furnizori, precum şi în promovarea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor).

Vladimir Bärtl, ministru adjunct în cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului din Cehia a salutat cooperarea dintre institutele naţionale de statistică.

Marcin Ociepa, ministru adjunct în cadrul Ministerului Întreprinderilor şi Tehnologiei din Polonia a remarcat că Europa şi ţările Grupului V4 sunt nevoite să se confrunte cu provocările globalizării. El a adăugat că în opinia guvernului polonez electromobilitatea, noile trend-uri industriale şi oraşele inteligente ar trebui să se bucure de prioritate.

Noul parlament ungar se va întruni la 8 mai

https://www.hirado.hu/2018/04/17/noul-parlament-ungar-se-va-intruni-la-8-mai/

2018. 04. 17.  MTI

Budapesta, marţi, 17 aprilie 2018 (MTI) - Şedinţa de formare a noului parlament ungar a fost convocată pentru data de 8 mai, de preşedintele János Áder, care i-a solicitat liderului coaliţiei Fidesz-KDNP, Viktor Orbán, să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, se arată în declaraţia publicată, marţi, pe pagina oficială a Preşedinţiei.

În conformitate cu Constituţia Ungariei, şedinţa de formare a parlamentului este convocată de către preşedintele republicii, în termen de treizeci de zile de la data alegerilor. Noul parlament îşi va începe activitatea la 8 mai, ora 10, se arată în comunicatul şefului statului.

În acelaşi timp, János Áder s-a adresat printr-o scrisoare capilor de pe listele naţionale ale partidelor şi coaliţiilor, care au obţinut mandate în parlament, cerându-le să demareze discuţiile privind şedinţa de formare a noului parlament.

Preşedintele republicii va propune un prim-ministru la această şedinţă inaugurală, iar pentru alegerea acestuia sunt necesare peste jumătate din voturile deputaţilor. Tot la această primă reuniune vor fi aleşi prin vot secret preşedintele parlamentului, respectiv prin vot deschis, vicepreşedinţii şi secretarii.

Şedinţa de formare va fi deschisă de preşedintele Ungariei. După aprobarea rapoartelor electorale va fi anunţată formarea grupurilor parlamentare.

La alegerile parlamentare din 8 aprilie, Fidesz-KDNP a obţinut un număr total de 133 de mandate de deputaţi, în timp ce Jobbik va trimite în parlament 26 de aleşi, Partidul Socialist Maghiar-Párbeszéd (Dialog) 20, Coaliţia Democratică 9, iar LMP 8.  Formaţia Együtt (Împreună) va avea un deputat, iar din legislativ va face parte şi un independent. Autoguvernarea Naţională a Germanilor din Ungaria a obţinut de asemenea un loc în Parlamentul Ungariei.

Ungaria: Cotidianul de opoziţie „Magyar Nemzet“ îşi încetează apariţia, după 80 de ani de existenţă

http://adevarul.ro/international/europa/ungaria-cotidianul-opozitie-magyar-nemzet-isi-inceteaza-aparitia-80-ani-existenta-1_5accc9d0df52022f75aa8910/index.html

10 aprilie 2018, Andreea Romanovschi

„Magyar Nemzet“, unul dintre cele două cotidiene de opoziţie din Ungaria, se va închide începând de miercuri din cauza unor probleme financiare. Anunţul a fost făcut marţi de editorul său.

Ungaria: Legea „Stop Soros“ ar putea fi adoptată luna viitoare La ce să se aştepte Europa după victoria zdrobitoare în alegeri a prem... Cotidianul este deţinut de magnatul Lajos Simicska, fost aliat al premierului conservator Viktor Orban, dar care a devenit în ultima perioadă a unul dintre cei mai înflăcăraţi oponenţi ai acestuia, în special în timpul campaniei pentru alegerile legislative care au avut loc duminică şi care au fost câştigate de Fidesz, formaţiunea lui Orban, punctează Reuters. 

Totodată, magnatul va închide şi postul de radio Lanchid, care va înceta să emită marţi, la miezul nopţii. Şi postul de televiziune Hir TV, care aparţine grupului de presă al lui Simicska, va trece printr-o restructurare, urmând ca 10-15% din angajaţi să-şi piardă locul de muncă, potrivit unei surse familiarizate cu situaţia. De asemenea, anumite programe vor fi scoase din grilă. 

Grupul de presă deţinut de Lajos Simicska a înregistrat pierderi serioase în urmara rupturii dintre patronul său şi Viktor Orban. Decizia de a pune capăt apariţiei cotidianului vine la două zile după alegerile legislative, în urma cărora Orban a obţinut o victorie zdrobitoare, asigurându-şi o majoritate constituţională de două treimi în parlament. 

 Potrivit analistului politic Tamas Boros, citat de Reuters, Simicska „anticipează răzbunarea guvernului şi închide organele de presă care sunt în deficit“.

Ce i-a cerut UE premierului Viktor Orban după victoria în alegerile din Ungaria şi ce a răspuns liderul de la Budapesta

In urmă cu câteva zile am scris că ne mirăm de cele scrise de autoarea articolului de mai jos, dar ne-am înșelat, se poate mult mai jos și pentru ea nu există  limita de jos, ba chiar observăm o înrăutățire a stilului și prostiei văzând ce se scrie și felul cum se prezinte părerea unora dintre conducătorii europeni, mai ales acelora care sunt adepții imigrației ilegale în UE. 

Doamna scrie articolul ca și cum ar primi de undeva ordine și încearcă să minimalizeze dorința votanților maghiari de a trăi într-o țară unde poporul rãmânã creștini și nu v-a fi forțat să treacă la o religie străină și netradițională. 

Este greu înțeles poziția ambiguă al BOR-ului, care ar trebui să ia în calcul că odată cu creșterea numărului imigranților musulmani există pericolul real de a pierde enoriașii proprii, care se vor amesteca cu noii veniți rezultând familii mixte dar care sigur vor trece la religia străină.

Dar revenind la articolul de mai jos, putem afirma că autoarea nu a citat corect spusele premierului maghiar! Citatul corect scris este: ”Cetățeni maghiari au votat pentru păstrarea valorilor UE, adică uniunea popoarelor europeni și nu pentru o Uniunea paneuropeană” - care să aibă la bază societate deschisă șoroșiană.

Deși autoarea enumără părerea unor oficiali europeni, dar alege cu migală pe acele care au fost și sunt impotriva premierilor maghiar pentru că nu dorește să accepte cota de imigranți ilegali și  să facă amestecarea maghiarilor cu aceștia.

Autoarea nu vrea să înțeleagă că așa zisă ”criza imigrației” nu a fost creat de premierul maghiar ci de birocrații din Bruxelles, care dau ascultare lui Soros și doresc să pune în aplicare elementele unei societăți șoroșian numit și ”deschisă” - dar numai pentru imigranți.

Notăm că aceștia nu mai reprezintă popoarele europeni ci numai interese de ei cunoscute interese care can converg cu planul paneuropean a lui Kalergi și care este modelul societăți deschise șoroșian.

Interesant că autoarea a schimbat felul cum il numește pe domnul Orban. După ce a fost aspru criticat în comemntariile ce au scis cititori și îl face premier ”iliberal” de unde se poate trage concluzia că a primit mai e sus note pe care trebuie să-l ”cânte”.

Autoarea redă greșit ce ar fi spus premierul Orban: „după victorie mă voi ocupa de inamicii mei, cu mijloace morale, politice şi legale" dar nu așa a fost rostit și este scos din context referindu-se la atacuri înjositoare ale politicienilor din opoziție la adresa membrilor din guvern.

Dar ne punem întrebarea, dacă autoarea știe că FMI a anunțat că dorește ca rata mică de natalitate și lipsa de mâna de lucru să fie corectat prin acceptarea imigranților, iar asta v-a fi chiar impus și țării noastre... 
Oare autoarei iar conveni ca într-o zi să fie ”vizitată” de vreo 10 imigranți, dornici de activitate de reproducere sau numai din lipsa nevestelor...

Conducători țărilor V4 s-au bucurat de realegerea premierului maghiar, oare autoarea  de ce nu vede acest fapt. Până și doamna Merkel a felicitat premierului maghiar ptr că asta înseamnă diplomație deși nu părea foarte bucuros, dar a înțeles că votul unei popor trebuie să fie respectat, diferit de autoarea articolul de mai jos, care uită cu desăvârșire de normele deontologice - obligatoriu. HZ

http://adevarul.ro/international/europa/ce-i-a-cerut-ue-premierului-victor-orban-victoria-alegerile-ungaria-raspuns-liderul-budapesta-1_5acc5c8adf52022f75a75406/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Ce+i-a+cerut+UE+premierului+Viktor+Orban+dup%C4%83+victoria+%C3%AEn+alegerile+din+Ungaria+%2F+O+fat%C4%83+de+17+ani+%C5%9Fi+un+b%C4%83rbat+de+24+de+ani%2C+g%C4%83si%C5%A3i+mor%C5%A3i+%C3%AEntr-o+cas%C4%83+%2FJaponia+%C5%9Fi-a+%C3%AEnfiin%C5%A3at+prima+brigad%C4%83+de+infanterie+marin%C4%83&utm_content=Newsletter-580866-20180410&utm_medium=email

10 aprilie 2018, Viorica Marin

Mai mulţi lideri europeni s-au arătat îngrijoraţi după victoria zdrobitoare de duminică a premierului iliberal Viktor Orban în alegerile legislative din Ungaria. UE a cerut Budapestei să apere valorile şi să menţină unitatea Blocului comunitar, iar acesta a răspuns că „lucrurile nu mai pot continua aşa“. 

Uniunea Europeană i-a cerut, luni, Ungariei să apere valorile şi să menţină unitatea Blocului comunitar, pe fondul victoriei formaţiunii de guvernământ din Ungaria, Fidesz, în cadrul alegerilor parlamentare de duminică, scrie agenţia Reuters. „Cetăţenii Ungariei au votat ieri (duminică n.r), iar Uniunea Europeană este o uniune a democraţiei şi a valorilor. 

Preşedintele Juncker şi Comisia consideră că apărarea acestor principii şi valori reprezintă datoria comună a tuturor statelor membre, fără excepţie. 

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a transmis o scrisoare de felicitare premierului ungar Viktor Orban pentru succesul din alegerile parlamentare. „În numele Consiliului European, doresc să vă felicit pentru rezultatul din cadrul alegerilor de ieri. Pe durata unui nou mandat de prim-ministru, contez pe faptul că veţi avea un rol constructiv în menţinerea unităţii noastre în cadrul UE. Aştept cu nerăbdare să lucrez din nou cu dumneavostră în cadrul Consiliului European", a spus Tusk. 

Orban avertizează UE mai jos: „lucrurile nu mai pot continua aşa“ 

Premierul ungar Viktor Orban a declarat luni, că „Ungaria este ţara celor curajoşi care au transmis clar Europei că doresc un discurs cinstit şi rezolvarea problemei care afectează acest continent“, referindu-se la criza migraţiei, relatează MTI, citată de mediafax.ro. 

Liderul de la Budapesta a transmis un mesaj Bruxellesului că „lucrurile nu mai pot continua aşa“, referindu-se indirect la criza migraţiei. „Atunci când continentul nu este capabil să vorbească deschis despre problemele care îl afectează, despre temerile sale sau despre lucrurile pe care le consideră importante pentru viitor, nu contează dimensiunea militară a ţării, PIB-ul sau regiunea în care se află, ci puritatea gândirii şi a exprimării. Şi nu este vorba despre naţiuni mari şi naţiuni mici, ci despre naţiuni curajoase şi oameni curajoşi. Şi Ungaria este o ţară cu oameni curajoşi. Acesta este continentul nostru, aceasta este patria noastră. Nu ne opunem Europei şi Uniunii Europene, ci mai degrabă ne dorim ca Europa, Uniunea Europeană să aibă succes şi să fie puternică. Dar pentru asta trebuie mai întâi să vorbim deschis despre tot ce ne chinuie“, a mai spus Viktor Orban. 

Premierul iliberal consideră că statele mari şi bogate ale Europei au comis multe greşeli, iar Ungaria urmăreşte să le corecteze. „Ungaria nu doreşte să facă greşelile pe care le-au comis ţările mai mari şi mai bogate şi nu vrem ca Europa să fie distrusă de aceste greşeli; vrem să le corectăm. După alegerile de ieri, Ungaria va fi pregătită să contribuie pe deplin la sarcini europene comune. În primul rând, dorim ca Ungaria să rămână o ţară a maghiarilor. Avem o cultură şi, indiferent de abordarea cuiva faţă de Dumnezeu, o numim o cultură creştină; aceasta s-a dezvoltat dintr-o tradiţie de o mie de ani a statului creştin. [...] Modelul Ungariei este o politică europeană care deserveşte libertatea“, a precizat Orban. 

Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a declarat, marţi, că „Ungaria va avea de dus lupte grele în lunile următoare, iar una dintre ele este cea privind dezbaterea de la Bruxelles legată de cotele obligatorii de relocare a imigranţilor. Victoria din alegeri oferă o împuternicire masivă guvernului pentru a proteja securitatea ungurilor”. 

În ceea ce priveşte politica Externă a Ungariei, Szijjarto a precizat că imigraţia va continua să fie prioritatea Guvernului de la Budapesta. Dar cu toate atacurile sale la adresa Bruxelles-ului, avântul economic înregistrat de Ungaria sub Orbán în ultimii opt ani nu ar fi fost posibil fără UE – deoarece a fost susţinut puternic cu fonduri europene. Primul ministru ungar ştie, fireşte, acest lucru. 

 OSCE: resursele excesive ale partidelor de guvernământ au subminat capacitatea opoziţiei de a concura într-un mod echitabil Alianţa de guvernământ Fidesz - Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) a câştigat alegerile parlamentare din Ungaria de duminică şi va avea 133 dintre cele 199 de locuri în Parlament, potrivit datelor Biroului Electoral Naţional. Liderul Fidesz, Viktor Orban, va începe cel de-al treilea mandat de premier al Ungariei. 

Douglas Wake, şeful misiunii de observare a alegerilor din partea OSCE, a anunţat că procesul electoral din Ungaria şi resursele excesive ale partidelor de guvernământ au subminat capacitatea opoziţiei de a concura într-un mod echitabil la scrutin. Totodată, „intimidarea şi retorica xenofobă, favorizarea din partea mass-media şi finanţarea opacă a campaniei electorale“ din partea alianţei Fidesz-KDNP au împiedicat dezbaterile politice reale. 

Şeful guvernului a mizat totul pe denunţarea imigraţiei, care reprezintă un factor de insecuritate, în opinia sa. El a reiterat teoriile conspiraţioniste vehiculate până acum de extrema dreaptă, afirmând că Bruxelles-ul şi ONU doresc să organizeze înlocuirea populaţiilor din Europa Centrală cu refugiaţii din Orientul Mijlociu şi din Africa. 

Stăpânul Budapestei poate dormi liniştit acum: el va domni încă patru ani în această ţară din Europa Centrală, cu 9,8 milioane de locuitori, o naţiune pe care intenţionează să o "salveze" şi să o "apere". Confruntat cu lumea exterioară, pe care o consideră un inamic şi un pericol, el se poate lăuda cu o legitimitate reînnoită, scrie „Le Monde“. În calitate de observatori simpli, aceşti deputaţi proeuropeni vor asista neputincioşi la atacurile la adresa statului de drept pe care Viktor Orban intenţionează să le continue în lunile următoare, în ciuda procedurilor de încălcare a dreptului comunitar deschise de Bruxelles împotriva Ungariei. 

Zoltan Kovacs a anunţat deja închiderea "organizaţiilor care se angajează în politică". Această formulare ar putea include şi mass-media deţinută de miliardarul Lajos Simicska, un oligarh care a devenit un inamic personal al lui Orban, al ONG-urilor finanţate de evreul american George Soros şi al Universităţii Central-Europene, o instituţie prestigioasă de învăţământ superior fondată de acesta din urmă, notează publicaţia franceză. Orban a declrat că „după victorie mă voi ocupa de inamicii mei, cu mijloace morale, politice şi legale". 

Şeful diplomaţiei luxemburgheze: UE trebuie să acţioneze asupra „tumorii valorilor“ din Ungaria Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a declarat luni că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze asupra „tumorii valorilor“ din Ungaria, după succesul premierului ungar Viktor Orban în cadrul alegerilor parlamentare de duminică. „După aceste alegeri din Ungaria, Germania, Franţa şi toate statele membre care nu sunt indiferente trebuie să se implice, rapid şi fără ambiguitate, în baza tratatului european, şi să neutralizeze această tumoare a valorilor. UE a fost creată astfel încât dezastrele din prima jumătate a secolului 20 să nu se repete, iar pacea actuală a fost garantată doar prin unitatea valorilor noastre“, a spus Asselborn. Şeful diplomaţiei din Luxemburg şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca alte ţări din Europa Centrală şi de Est - sau chiar una dintre ţările fondatoare ale UE – „să adere, în viitor, la descompunerea valorilor şi la atitudinea alarmist“. Jean Asselborn a solicitat suspendarea Ungariei din Uniunea Europeană pentru încălcarea valorilor fundamentale democratice şi tratarea refugiaţilor ca pe nişte „animale“. „Orbán şi colegii săi nu sunt un exemplu pentru copiii din Uniununea Europeană. Problema reală a Ungariei nu este imigrarea a câteva sute de persoane, ci emigrarea tinerilor maghiari în alte ţări ale UE” – a adăugat Jean Asselborn. Frans Timmermans: UE are datoria de a preveni reinstaurarea dictaturii în spaţiul comunitar Prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că UE are „datoria“ de a preveni reinstaurarea dictaturii în spaţiul comunitar, făcând referire la situaţia din Ungaria şi Polonia. Timmermans a efectuat o vizită în Polonia pentru a discuta cu oficialii polonezi privind controversata reforma a justiţiei propusă de Executivul de la Varşovia, despre care UE susţine că va avea ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. Europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt a condamnat faptul că discursul urii al premierului ungar Viktor Orban este acceptat şi legitimat de Partidul Popular European (PPE), el susţinând că este cea mai întunecată epocă pe care a cunoscut-o vreodată Europa. ”O campanie în care evreii bogaţi au fost acuzaţi de toate problemele din lume a funcţionat încă o dată, conducând la cea mai întunecată epocă pe care a cunoscut-o vreodată Europa. Este cu atât mai îngrijorător faptul că discursul urii practicat de Orbán este acceptat şi, în consecinţă, legitimat de familia sa politică, PPE. Ungaria şi Europa merită mai mult”, a scris Verhofstadt pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul se declară însă încrezător că există şi o alternativă. ”Am fost la reuniunea de final de campanie a Momentum, o petrecere pentru tinerii care doresc ca Ungaria să joace un rol constructiv în Europa. Există speranţă pentru Ungaria!”, încheie Verhofstadt. Liderii formaţiunilor eurosceptice jubilează după victoria lui Orban Liderii formaţiunilor de dreapta şi eurosceptice jubilau luni după victoria electorală a premierului Viktor Orban, probabil adversarul cel mai eurosceptic al imigraţiei. Lideri de dreapta din Franţa, Italia, Olanda, Austria şi Germania l-au felicitat pe Orban, care va guverna Ungaria pentru al treilea mandat consecutiv. „Le Monde“ scrie că „amploarea victoriei partidului premierului la scrutinul legislativ ungar” va fi interpretată „ca o încurajare solidă pentru partidele populiste din UE şi va constitui un avertisment serios pentru Bruxelles”. Iar liderii europeni, care au menajat până acum puterea de la Budapesta, în timp ce criticau Polonia, mai mare şi mai ambiţioasă, vor trebui acum să condamne clar discursul xenofob şi deriva autoritară a partenerului lor ungar”. Dar „ The Telegraph“ apreciază că „Uniunea Europeană este paralizată şi divizată în faţa avansului autocraţiei în Ungaria”.

Societatea Muzeului Ardelean l-a ales preşedinte pe etnologul transilvănean Vilmos Keszeg

https://www.hirado.hu/2018/04/09/societatea-muzeului-ardelean-l-a-ales-presedinte-pe-etnologultransilvanean-vilmos-keszeg/

2018. 04. 09.  forrás: MTI

Cluj-Napoca, luni, 9 aprilie 2018 (MTI) - Societatea Muzeului Ardelean (EME), organizaţia care îndeplineşte funcţia de academia maghiară de ştiinţe a Transilvaniei, l-a ales preşedinte pe etnologul Vilmos Keszeg, profesor la Universitatea "Babeş-Bolyai".

Societatea a relatat despre adunarea generală organizată la sfârşitul săptămânii în vederea alegerea noii conduceri printr-un comunicat remis luni agenţiei ungare de presă MTI. După cum se afirmă în document, Gábor Sipos, fostul preşedinte făcând retrospectiva celor două mandate pe care le-a îndeplinit, a relevat importanţa pe care o are unitatea dintre păstrarea tradiţiilor şi inovare în viaţa societăţii. El a subliniat însemnătatea activităţii de explorare a surselor şi de publicare ce se desfăşoară în cadrul secţiilor de istorie, istorie literară şi lingvistică a institutului de cercetare aferent societăţii.

În opinia sa, principala prioritate este continuarea acestor eforturi transfrontaliere.

Noul preşedinte, Vilmos Keszeg va fi sprijinit în activitatea sa din următorii 4 ani de secretarul general Enikő Bitay, precum şi de vicepreşedinţii Árpád Gyéresi, László Kerekes, János Péntek şi Gábor Sipos. Preşedintele ales, în discursul rostit în urma anunţării rezultatelor, a declarat că nu se va speria de eventualele inovaţii necesare pe lângă păstrarea tradiţiilor, dar în privinţa primelor se va baza exclusiv pe opinia membrilor societăţii.

Societatea a fost fondată ca academia maghiară de ştiinţe a Transilvaniei de către contele Imre Mikó în 1859. După o pauză de 40 de ani, datorată forţei împrejurărilor, academia a fost reînfiinţată în 1990, iar din anul 2002 s-a înfrăţit cu Academia Maghiară de ştiinţe (MTA). EME reuneşte elita vieţii ştiinţifice maghiare în cele şapte secţii ale sale. Organizează conferinţe, publică reviste ştiinţifice şi cărţi. În ultimii 28 de ani, resursele financiare necesare funcţionării au fost acoperite din granturi provenite din Ungaria.

Richard N. Couddenhove-Kalergi - PAN-EUROPA

http://altera.adatbank.transindex.ro/pdf/7/016.pdf

EDITURA PRO EUROPA TÎRGU-MUREŞ, 1997 TRADUCERE şI NOTE DE MIRCEA SUHĂREANU 

Ar fi potrivit, credem, să-l prevenim de la bun început pe cititorul român care va deschide acestă carte că are de-a face cu o lectură fundamentală, indispensabilă pentru înţelegerea modului cum a luat naştere ideea de unificare (integrare) europeană. Pan-Europa, publicată la Viena în 1923, este, cronologic vorbind, cel dintîi manifest pro-european coerent. Pornind de la necesitatea reconcilierii istorice a naţiunilor europene şi oferind soluţii concrete de unificare a acestora într-o structură politică stabilă, bazată pe comunitatea de valori şi interese, Statele Unite ale Europei, autorul propune un program detaliat, menit să-i redea Europei strălucirea de odinioară şi capacitatea competitivă în concurenţa economică mondială, s-o doteze cu instituţii şi alianţe în măsură să preîntîmpine un nou război. Deşi nu lipsită de inerente accente utopice, judecăţi caduce şi avînturi romantice, această lucrare de dimensiuni modeste, marcînd o cotitură radicală în gîndirea politică europeană, nu şi-a pierdut nici astăzi din actualitate. Neobişnuită pentru epoca în care a fost scrisă, ea continuă să-l surprindă pe cititorul contemporan prin pertinenţa analizelor, cutremurătoare premoniţii şi luciditate prospectivă, putînd fi numită, pe drept cuvînt, piatra de temelie a construcţiei europene căreia îi sîntem contemporani. Este meritul lui Richard Coudenhove-Kalergi, supranumit şi „profetul Europei”, autorul la 29 ani al acestei uimitoare lucrări, de a-i fi dat unificării europene un program coerent. El însuşi european şi universalist prin ascendeţă şi educaţie, descinzînd pe linie paternă dintr-o veche familie nobiliară din Brabant, unită cu o ramură aristocratică cretană, iar după mamă avînd sînge japonez, avea să primească în castelul copilăriei din Boemia o educaţie pe care cu un termen actual am numi-o interculturală. Un preceptor german, un profesor rus şi un altul albanez, o guvernantă franţuzoaică şi o alta englezoaică, o doamna de companie unguroaică, personalul ceh, confereau domeniului familial o dimensiune multiculturală. Pregătirea pentru cariera diplomatică, la un celebru colegiu vienez, avea să-l aducă în contact cu colegi de toate naţiile şi confesiunile: „Printre noi, sînt germani şi unguri, polonezi şi cehi, italieni şi români, croaţi şi sloveni, sîrbi şi ucraineni.”, dîndu-i acea extraodinară deschidere spre alteritate pe care o emană întreaga sa operă. Pan Europa, scrisă după un război (primul) mondial pustiitor, ce a depăşit în oroare pînă şi cele mai sumbre profeţii, apărea într-un moment cînd, în ciuda lecţiei istoriei, naţiunile europene, animate fie de îngîmfarea victoriei, fie de fierea înfrîngerii, se pregăteau mai mult sau mai puţin conştient de o nouă conflagraţie. Nu proiectele de unire ale unui Dante sau Comenius, nici măcar spiritul democratic-umanist al Societăţii wilsoniene a Naţiunilor, ci demagogia populistă a urii de clasă a unui Stalin şi a urii de rasă a unui Hitler, naţionalismul şi revanşismul mobilizau masele şi dominau discursul politic. În introducerea Pan-Europei, contele Richard Coudenhove-Kalergi, nota printre altele, cu amărăciune: „Europa stă cu privirea aţintită înspre trecut, în loc să scruteze viitorul. Piaţa de carte este invadată de memorii. În dezbaterile publice, consideraţiile privitoare la originea războiului recent încheiat sînt mult mai numeroase decît cele vizînd prevenirea următorului. Această eternă orientare spre trecut este principala cauză a declinului şi fărîmiţării Europei.” În bătrîna Europă bătea din nou vîntul discordiei cînd tînărul Coudenhove-Kalergi, o rara avis, cheamă tineretul la reconciliere şi unire, devotîndu-se el însuşi unei orientări pe atunci extrem de impopulare: „Tineretului european îi revine sarcina de a schimba această stare de lucruri. El este chemat să edifice pe ruinele vechii Europe, o Europă nouă şi să înlocuiască o Europă anarhică printr-o Europă organizată.” Debutînd într-un prim articol din 1922 în Neue Freie Presse, sub titlul Die Europäische Frage (Chestiunea Europeană), „utopia europenistă” a lui Coudenhove-Kalergi avea să devină, prin Pan-Europa, un program concret de acţiune, la care aveau să se ralieze de la bun început, printre alţii, importante personalităţi politice (Thomas Masaryk, Engelbert Dolfuss, Aristide Briand, Karl Renner, Gustav Streseman, Nicolae Titulescu), culturale (Paul Claudel, Selma Lagerlöff, Thomas Mann, Miguel de Unamuno, Ortega y Gasset, Salvadore de Madariaga) şi ştiinţifice (Sigmund Freud, Albert Einstein). Datorită militantismului autorului său, Pan-Europa nu a rămas doar o teorie, ci a devenit în scurt timp o mişcare structurată, avînd comitete naţionale în majoritatea statelor europene, între care şi România. Totuşi, vocea echilibrată a Pan-Europei nu s-a putut impune în vacarmul interbelic. A fost necesară experienţa unui nou război, profeţit de altfel de Coudenhave-Kalergi, şi de o nouă generaţie de oameni politici providenţiali, Winston Churchill, Robert Schuman, Charles de Gaulle, Konrad Adenauer, precum şi de un Plan Marshall, pentru ca Pan-Europa să devină realitate. Pan-Europa este structurată pe unsprezece capitole, simpla lor înşiruire fiind edificatoare asupra dimensiunilor şi complexităţii acestui manifest-eseu. Sînt abordate toate ”marile teme” care frămîntă încă şi azi reflecţia contemporană şi alimentează polemicile asupra Europei: rădăcinile europenismului, limitele sale geografice şi spirituale, adversarii şi aliaţii pan-europenismului, prevenirea unui nou război, naţiunea şi supranaţiunea, majorităţi şi minorităţi, Europa instituţională. Pentru Coudenhove-Kalergi, „conceptul de Europă provine dintr-un amestec de elemente geografice, politice şi culturale”, iar „noţiunea geografică de Europa nu corespunde nici celei culturale, nici celei politice”. Cu alte cuvinte, Europa este, înainte de orice, o comunitate de valori, o cultură şi o civilizaţie comune, prin urmare limitele ei geografice coincid cu limitele democraţiei de sorginte antică, ale „civilizatiei de tip creştin, ai cărei poli sînt individualismul elen şi socialismul creştin”. Pentru Coudenhove-Kalergi, construirea Pan-Europei presupune identificarea precisă a adversarilor şi aliaţilor. Deşi geografic parte a Europei, Rusia comunistă nu este parte a spiritualităţii europene: „Bolşevismul a zguduit din rădăcini civilizaţia europeană importată de Petru cel Mare şi urmaşii săi. Promotorii ei au fost alungaţi sau lichidaţi”, de aceea „frontiera orientală a Europei cu Rusia constituie totodată limita orientală a comunităţii culturale europene”. De altfel, această opinie revine aproape obsedant, autorul nefăcînd nici un secret din neîcrederea sa funciară într-o Rusie „roşie sau albă” pe care o indică în mod prioritar ca potenţial adversar al unificării Europei: „Între 1915 şi 1919, totul s-a schimbat în Rusia, mai puţin pofta ei de expansiune.O poftă ce nu e legată de nici un partid, de nici o personalitate. În faţa ei au fost nevoiţi să se închine deopotrivă ţarul păcii, Nikolai, ca şi socialistul Kerenski” (...) Istoria pune Europa în faţa unei alternative: ori, trecînd peste ostilităţile naţionale, se va uni într-o federaţie, ori va cădea victimă cuceririi ruseşti”. Cu toate acestea, adversarii cei mai de temut ai unificării europene sînt în interior. „Cea mai mare piedică în realizarea Statelor Unite ale Europei este rivalitatea milenară a celor două naţiuni cele mai numeroase ale Pan-Europei: Germania şi Franţa”, în condiţiile în care „ura franco-germană este aţîţată artificial de secole din raţiuni politico-militare”. Politicii de forţă, inspirată de „aventurieri orgolioşi”, într-un nou război, îi vor cădea victime ambele popoare: „Din teribila criză în care se zbat acum, Germania şi Franţa vor ieşi ori europene şi aliate, ori, devorîndu-se reciproc, vor sîngera deopotrivă într-o feroce încleştare.” În consecinţă, Coudenhove-Kalergi face un apel dramatic în favoarea reconcilierii franco-germane, condiţie a unificării Europei şi menţinerii păcii. Primul pas, crede autorul în 1923, s-ar putea face printr-o uniune a cărbunelui şi oţelului şi crearea unei siderurgii europene... Proiectului Pan-Europei i se opun cu înverşunare naţionaliştii-şovini („care vor agita pericolul deznaţionalizării”), comunistii („care vor cere imposibilul, adică primirea Rusiei sovietice în federaţia europeană”), militariştii („deoarece unificarea europeană va face imposibil un nou război pe care aceştia şi-l doresc cu ardoare”), industriile protecţioniste („care îşi datorează supravieţuirea protecţionismului vamal deoarece nu ar putea face faţă concurenţei”). De cealaltă parte sînt toţi aceia care, conştienţi de avantajele unificării, văd în aceasta posibilităţi nesperate: prevenirea unui nou război, protecţia împotriva unei eventuale invazii sovietice, dezarmarea, sporirea capacităţii concurenţiale în faţa industriilor americane şi extrem-orientale. Vederile lui Coudenhove-Kalergi asupra chestiunii naţionale sînt şi ele de actualitate. „Naţiunea, spune el, nu este o comunitate de sînge, ci una spirituală” teoria purităţii de rasă fiind un mit, „dogma naţionalismului european”. Europa este un spaţiu de metisaj lingvistic şi rasial, frontierele statelor neavînd cum să coincidă cu cele ale limbilor şi etniilor. Pentru pacea Europei, chestiunea minorităţilor este primordială. După retrasarea frontierelor prin tratatele de pace de la Paris, toate noile state naţionale includ importante minorităţi. Oprimate de noile majorităţi, acestea se văd împinse „să-şi pună întrega speranţă în prăbuşirea noii lor patrii, în urma unui nou război”. Nerezolvarea chestiunii minorităţilor este o permanentă sursă de instabilitate. S-ar impune deci promulgarea unui „Edict de toleranţă care ar permite fiecăruia să-şi folosească fără îngrădire limba maternă în tribunale şi în relaţiile cu autorităţile, fără ca din această pricină să aibă de suferit vreun prejudiciu”. Coudenhove-Kalergi concluzionează că prin trecerea de la anarhie, militarism şi naţional-şovinism la reconciliere, cooperare economică şi dezvoltare culturală, Europa şi-ar îndeplini datoria faţă de propriul destin şi ar deveni un pol de stabilitate a lumii. În alianţă cu Pan-America „ar fi pe lungă durată garantele de nezdruncinat ale unei dezvoltări paşnice a civilizaţiei mondiale”. Formarea Statelor Unite ale Europei este urgentă şi ar trebui să constituie prioritatea agendei politice a tuturor partidelor democratice.„Pentru a putea apare într-o zi pe harta politică, Pan-Europa trebuie mai întîi să prindă rădăcini în inimile şi sufletele europenilor” Aceste idei şi multe altele asemeni fac din lectura Pan-Europei un exerciţiu de aprofundare a conceptelor legate de construcţia europeană.Chiar dacă avînd soarta ideilor care îşi depăşesc epoca, Pan-Europa a trebuit să aştepte sfîrşitul celui de-al doilea război mondial pentru a deveni, din ceea ce părea utopie, o realitate palpabilă, după căderea comunismului, idealul pan-european este mai aproape ca oricînd de a se împlini. Există, în sfîrşit, un consens privind necesitatea integrării europene. Cu toate acestea, mai există în cele două jumătăţi recent reunite ale continentului voci care se opun preţului de plătit. Pentru ei, CoudenhoveKalergi nota într-un capitol din Pan-Europa: „Polonia şi România sunt prea slabe ca să-şi asume în acest secol rolul istoric pe care l-au avut, în secolul trecut Prusia şi Austria, şi anume apărarea contra Rusiei a graniţei europene. De îndată ce Rusia îşi va reveni din catastrofa ei internă, nici Polonia, nici România, nici Cehoslovacia nu o vor putea opri din înaintarea ei spre Apus”. Publicăm această lucrare în prima ei versiune în limba română, datorată lui Mircea Suhăreanu, cu convingerea că mesajul ei poate interesa şi astăzi publicul românesc. Autorul se referă în mai multe rînduri expres la România şi la Mica Antantă, considerînd-o pe aceasta din urmă un posibil sîmbure al Pan-Europei. Ideile lui Coudenhove-Kalergi ne pot ajuta să vedem mai clar locul nostru în construcţia europeană, să ne identificăm mai bine aliaţii şi să ne cunoaştem adversarii. România se află ea însăşi în faţa acestei opţiuni, o opţiune care nu ţine de geografie, ci de un sistem de valori. Reconcilierea cu vecinii, opţiunea istorică pentru democraţie şi pluralism, respectul pentru alteritate, pot aduce României garanţia de a aparţine unui sistem de valori şi de securitate colectivă capabile să-i garanteze nu doar supravieţuirea, ci şi dezvoltarea de durată. Apariţia, la Tîrgu-Mureş (Marosvásárhely/Neumarkt) a acestei prime versiuni româneşti a Pan-Europei nu este întîmplătoare. În acest oraş transilvan a luat naştere cu şapte ani în urmă prima asociaţie pro-europeană din România post-comunistă, a cărei pledoarie pentru valorile europene a fost, credem, dintre cele mai consecvente. Nici momentul ales nu este întîmplător: se împlinesc în aceste zile patruzeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul de naştere a Uniunii Europene, pe care o prevestea Pan-Europa, şi 75 de ani de la primul manifest paneuropean al lui Coudenhove-Kalergi. România are de făcut faţă, în chiar aceste zile, provocărilor relative la aderarea la sistemul politico-economic şi de securitate euro-atlantic. Polemicile legate de acestă opţiune istorică sînt abia la început. PanEuropa poate fi firul Ariadnei de care avem nevoie pentru a ieşi din labirint. Smaranda Enache 

Acest text reproduce Prefaţa la Pan-Europa, apărută la Editura PRO EUROPA, Tîrgu-Mureş, 1997

Derapaj scandalos la adresa ungurilor înainte de meciul Juventus-Sepsi. Ce au pus oganizatorii la staţia stadionului

Din păcate întâlnirile și meciurile sportive au ajuns să fie folosit ptr a se jigni conaționalii, ca și cum asta ar face parte din evenimetul sportiv.
In Cluj de multe ori poți auzi refrenul U-iștilor  - mai ales când merg la meci cu CFR: ”afară, afară cu ungurii din țară” ceeace nu mai este ”derapaj” ci ură în toate regulă! Z
http://adevarul.ro/news/sport/derapaj-scandalos-adresa-ungurilor-meciul-juventus-sepsi-pus-oganizatorii-statia-stadionului-1_5acb9187df52022f75a205c6/index.html

9 aprilie 2018, Iulian Anghel

Un incident regretabil a avut loc înaintea meciului de Liga I, dintre Juventus Bucureşti şi Sepsi Sfântu Gheorghe. 

Cu 45 de minute înainte de startul partidei, la staţia de amplificare a stadionului din Voluntari s-a putut auzi o melodie obscenă la adresa etnicilor maghiari. 

Versuri care s-au auzit la staţia de amplificare: 

"Sus îi Iancu pa statuie şi le da la unguri m*** 

Doamne ocroteste-i pe români. 

În Campia Nordica, vin c-o bomb-atomica 

Doamne ocroteste-i pe români 

Doamne f***-va pa tăţi si scapam de greutăţi 

Doamne ocroteste-i pe români". 

Prezent în studioul Telekom Sport, Andrei Vochin, consilierul lui Răzvan Burleanu, a comentat subiectul: "Comisiile trebuie sesizate de observatorul partidei. Este dezugstător dacă lucrurile stau aşa. E dezgustător că mai există astfel de oameni".

Planul Kalergi: genocidul popoarelor europene are loc ACUM!

http://www.cunoastelumea.ro/planul-kalergi-genocidul-popoarelor-europene-are-loc-acum/

Daniel Roxin

Imigrarea în masă e un fenomen ale cărui cauze sunt abil create de Sistem şi pe care propaganda multietnică se chinuie să îl reprezinte ca fiind inevitabil. Cu acest articol încerc să demonstrez o dată pentru totdeauna că nu este vorba de un fenomen spontan. Ceea ce se încearcă să se afişeze ca fiind fructul ineluctabil al istoriei, în realitate este un plan studiat în jurul mesei şi pregătit de decenii pentru a distruge complet chipul Vechiului Continent.

Puţini ştiu că unul dintre principalii ideatori ai procesului de intregrare europeană a fost cel care a planificat genocidul programat al popoarelor europene. Este vorba de un personaj obscur a cărui existenţă este ignorată de mase, dar pe care cei puternici îl consideră ca fiind tatăl fondator al Uniunii Europene. Numele său e Richard Coudenhove Kalergi.

În 1922, la Viena, pune bazele mişcării „Paneuropa” care are ca scop instaurarea unei Noi Ordini Mondiale bazată pe o Federaţie a Naţiunilor condusă de Statele Unite. Unificarea europeană ar fi constituit primul pas spre un unic Guvern Mondial.

În cartea sa „Praktischer Idealismus”, Kalergi declară că locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei nu vor fi popoare originale ale Bătrânului Continent, ci o subumanitate bestializată de amestecul rasial. El afirmă fără jumătăţi de măsură că e necesar ca popoarele europene să se amestece cu rase asiatice şi de culoare pentru a crea o turmă multietnică fără calitate şi uşor de dominat de către elita la putere.

Kalergi, în „Praktischer Idealismus”:„Omul viitorului e de sânge mixt. Rasa viitorului eurasiatică-negroidă, extrem de asemănătoare cu anticii egipteni, va înlocui multiplicitatea popoarelor cu o multiplicitate de personalităţi.”

Gerd Honsik descrie astfel esenţa Planului Kalergi: „Kalergi proclamă desfiinţarea dreptului de autodeterminare al popoarelor şi, succesiv, eliminarea naţiunilor prin intermediul mişcărilor etnice separatiste sau imigrării în masă. Pentru ca Europa să fie dominabilă de către elită, pretinde transformarea popoarelor omogene într-o rasă amestecată de albi, negri şi asiatici. Acestor metişi el le atribuie cruzimea, infidelitatea şi alte caracteristici care, după părerea sa, trebuiesc create conştient deoarece sunt indispensabile pentru a genera superioritatea elitei.”

Deşi nicio carte de istorie nu vorbeşte despre Kalergi, ideile sale au rămas principalele surse de inspiraţie ale actualei Uniuni Europene. Convingerea că popoarele Europei trebuiesc amestecate cu negrii şi asiatici pentru a distruge identitatea şi pentru a crea o singură rasă metisă, se află la baza tuturor politicilor comunitare adresate integrării şi apărării minorităţilor. Nu este vorba de principii umanitare, ci de directive emise cu o determinare nemiloasă pentru realizarea celui mai mare genocid din istorie.

În onoarea sa a fost constituit premiul european Coudenhove-Kalergi care la fiecare doi ani premiază europeiştii care au ieşit în evidenţă prin punerea în practică a planului criminal Kalergi. Printre aceştia găsim şi nume de calibrul Angelei Merkel sau lui Herman Van Rompuy.

Merkel primind premiul Kalergi

Pe scurt, teza Planului Kalergi a constituit şi constituie şi astăzi fundamentul politicilor oficiale ale guvernelor menite să promoveze genocidul popoarelor europene prin imigrarea în masă. G.Brock Chisholm, fostul director al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), demonstrează că a învăţat bine lecţia lui Kalergi când afirmă: „Ceea ce oriunde in lume trebuie să se aplice e să se practice limitarea naşterilor şi căsătoriile mixte, şi asta cu scopul de a crea o singură rasă într-o lume unică ce depinde de o autoritate centrală” („USA Magazine” 12 august 1955)

La ce să se aştepte Europa după victoria zdrobitoare în alegeri a premierului liberal Viktor Orban

Citind articolul de mai jos eram tentat să aflu mai mult de la o ziaristă care se vrea a fi cunoscătoare problemelor internațională și care scris până acum peste 6000 de articole, dar se pare că aveam aștepteptări peste cele normale... 

Autoarea aduce argumente contra chiar nefondate, asupra celor ce s-a întâmplat la alegerile generale din Ungaria. A aduce niște argumente ce numai ea ar înțelege nu este demn de o ziaristă cu renume. 

In articolulul de mai jos sunt prezentate unele lucruri care nu sunt reale și altele au altfel de înțelesuri ce ne sugerează autoarea. Faptul că premierul ungar dorește să apere nația din care face parte este demn, dar ar trebui să se observe că el defapt apără și națiile din vecinătate și acest fapt nu este prea bine primit de cei care sunt doritor de amestecare europenilor cu alte nații musulmane. Dar conducerile europene pe lingă amestecare națiilor dorec și distrugerea statelor naționale iar acest fapt ar trebui să fie oprit de toate guverne al Europei Centrale, dar despre asta nu are interes să scrie autoarea articolului chiar vorbește de succesul iliberalismului introdus de premierul ungar și chiar își permite să vorbească de ”o rbanism” care ar fi egal cu ciumă europei...

Nu respectă nici chiar titlul articolului și se tot ”plimbă” pe lângă ca și cum asta ar fi normal și chiar își permite să scrie de ”alunecarea” votanților la dreapta eșicherului deși s-a mai văzut asta și în Italia și Austria. Europenii nu doresc primirea a milioanelor de migranți ilegali, necontrolați!  

Faptul că țara noastră încă n-a ajuns să fie invadat de aceștia nu ar justifica autoarea să folosească termeni ne la locuri lor, despre oameni politici fermi pe principii și cei care apără nația. Dacă Italia, Austria și Germania vor închide granițele atât Ungaria, Bulgaria cât și România poate deveni ”țări de destinație” unde pot poposi milioane de imigranți. Iar asta ar distruge economiile și așa șubrede ptr că conducerile europene impun să fie asigurate sume uriașe ca imigranții să aibă același drepturi ca și locuitorii acestori țări. Se zvonește că zeci de milioane oameni doresc să imigreze în UE atât din Africa cât și Asia de Sud! Acest fapt ar duce la ingreunarea vieții și în țara noastră. Cum musulmanii nu doresc să se integreze pericolul unui război - de supremație - între culturi și religii ar fi inevitabilă. Asta vrea autoarea sau asta i s-a ordonat de cei care doresc o societate deschisă șoroșian.

A aduce vorbele lui Verhofstadt care susține că premierul Orban a lansat ura este total nefondat ptr că însăși Verhofstadt a fost cel care a lansat atac frontal impotriva poporului maghiar și cei de la V4. Prin faptul că domnia sa a recunoscut că a participat la evenimentele organizate de tinerii de la Momentum, - care au fost finanțați chiar de cei apropriați de conducătorii  UE - arată un amestec în treburile interne ale Ungariei. Ba mai mult tînărul președinte a formațiunii Momentum a fost distins cu premiul european ale socialiștilor.  

Dar autoarea nu vrea să afle despre aceste mici lucruri ci scrie oarecum cu suspiciune că Orban ar fi fost salutat de oameni de marcă al dreptei extreme și nu obsearvă că premierul a susținut că Europa nu este egal cu Bruxelles ci Berlin Budapesta, Praga și chiar București...

Țările de Visegrad numiți și V4 ar putea să fie susținut de celălalți țări V4 în care face parte și țara noastră. Este vora de țările de la Varna, dar autoarea nu dorește să știe și să vorbească despre asta.  In grupul de țări de la Varna în afară de țara noastră întră Bulgaria, Serbia și Grecia. Ea vine să comleteze grupul țărilor de la Visegrad tocmai ptr a crea un conglomerat de teritorii care poate contrapune sau să se opune măsurilor nepotrivite sau nefavorabile a celor de la Bruxelles. In acest grup de țări Est-europene personalitatea premierului maghiar aduce un argument forte, de care se vor bucura toți, chiar dacă doamna Viorica Marin nu vrea să observe și să publice. Deși domnia sa se teme ptr cei din vestul Europei... Oare de ce? 
Și încă ceva: Prin realegerea premierului maghiar toți conducătorii Est-europeni au câștigat un partener de nădejde, care nu sfiiește să spune celor de la Bruxelles STOP și nu mai puneți în aplicare un plan diabolic de islamizare al Europei, plan conceput de Kalergi....
 Noi totuși, am prefera un orbanism și să rămânem o nație curată... HZ 

http://adevarul.ro/international/europa/la-astepte-europa-victoria-zdrobitoare-alegeri-premierului-iliberal-viktor-orban-video-1_5acb1bc8df52022f759eb06a/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=La+ce+s%C4%83+se+a%C5%9Ftepte+Europa+dup%C4%83+victoria+zdrobitoare+%C3%AEn+alegeri+a+premierului+liberal+Viktor+Orban%2FScandal+%C3%AEntre+ministrul+Tudorel+Toader+%C5%9Fi+sindicate%2C+dup%C4%83+un+mesaj+postat+pe+Facebook+despre+Penitenciarul+Ia%C5%9Fi%2FAndreea+Raicu+a+ajuns+la+spital+%C3%AEnainte+de+Noaptea+de+%C3%8Enviere&utm_content=Newsletter-580625-20180409&utm_medium=email
9 aprilie 2018, Viorica Marin

Viktor Orbán şi coaliţia sa Fidesz-KDNP au câştigat alegerile generale de duminică şi şi-au asigurat o majoritatea constituţională de două treimi în parlament. Viktor Orbán va începe astfel un al treilea mandat consecutiv de premier, care ar putea dura până în 2022. 

Partidul de guvernământ Fidesz şi-a asigurat o majoritate de două treimi şi în viitorul parlament al Ungariei, obţinând potrivit rezultatelor preliminare anunţate de autoritatea electorală naţională 133 de mandate parlamentare din cele 199, informează Reuters. Liderul Fidesz, premierul Viktor Orban, şi-a asigurat astfel al treilea mandat consecutiv la conducerea guvernului de la Budapesta. "Am câştigat, Ungaria a câştigat o mare victorie", şi-a anunţat Orban susţinătorii adunaţi în număr mare în apropiere de Dunăre, la Budapesta. "Am lăsat în urmă o mare bătălie, am obţinut o victorie crucială, avem şansa de a apăra Ungaria", a declarat politicianul naţionalist de dreapta. Duminică după ce a votat, premierul Orban a declarat că va proteja în continuare interesele Ungariei, pentru că îşi iubeşte ţara şi luptă pentru ea, spunând că ”UE nu este la Bruxelles, ci este la Berlin, la Budapesta, la Praga şi la Bucureşti". 

 Primele felicitări de la Marine Le Pen 

 Premierul le-a mulţumit liderilor din Polonia care l-au susţinut, iar primele felicitări pentru victorie le-a primit de la Marine Le Pen, preşedinta Frontului Naţional din Franţa, de extremă dreaptă, remarcă Reuters. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki l-a felicitat luni pe omologul său ungar Viktor Orban, cel mai apropiat aliat al conservatorilor la putere la Varşovia în faţa Bruxellesului, pentru victoria sa electorală, informează AFP. "Calea de reforme nu este niciodată uşoară", a remarcat Morawiecki în mesajul său pe Twitter, urându-i lui Orban un al treilea mandat consecutiv "doar din succese, pentru Ungaria şi pentru Europa". Morawiecki şi şeful partidului Lege şi Justiţie (PiS) la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, s-au dus vinerea trecută la Budapesta pentru a-şi manifesta sprijinul pentru Orban şi partidul său, cu ocazia inaugurării unui monument pentru victimele catastrofei aeriene de la Smolensk, în care a murit în 2010 preşedintele Lech Kaczynski, fratele geamăn al lui Jaroslaw. 

 În ciuda reorganizării opoziţiei, a încercărilor de cooperare a diferitelor partide, stabilirea unor tactici electorale de retragere în favoarea candidatului favorit al opoziţiei pentru a-l învinge pe contracandidatul Fidesz ... în ciuda apelurilor la rezistenţă la dictatură, opoziţia în ansamblul său nu şi-a îmbunătăţit scorurul electoral şi numărul de deputaţi. Chiar dacă Budapesta favorizeaza de obicei partidele liberale, Fidesz s-a descurcat bine şi în capitala ungară : cele mai multe circumscripţii din Budapesta au fost câştigate de Fidesz. În plus, participarea masivă la urme s-a datorat şi mobilizării oraşelor mici , aproape toate câştigate de Fidesz, partidul premierului Viktor Orban. 

Rezultate 

Potrivit rezultatelor postate pe site-ul Biroului Electoral Naţional (NVI) din Ungaria, după centralizarea a peste 69% din voturile exprimate pentru listele naţionale ale partidelor poitice, alianţa FIDESZ-KDMP conduce cu 49,60%, urmată de Jobbik, cu 20,06%, alianţa Partidul Socialist Ungar – Formaţiunea Dialog pentru Ungaria, 12,07%, formaţiunea O Altă Politică (LMP – ecologist), 6,60%, Coaliţia Democratică (partid condus de fostul premier Ferenc Gyurcsány), 5,41%, Mişcarea Momentum, 2,67% şi Partidul Câinele cu Două Cozi, 1,65%. Celelate partide şi formaţiuni politice au obţinut procente de sub 1%. În ceea ce priveşte circumscripiţiile electorale uninominale, FIDESZ-KDMP câstigă 91 de mandate, Partidul Socialist Ungar – Dialog pentru Ungaria, 8 mandate, Coaliţia Democratică, 3 mandate, iar Formaţiunea Együtt (Împreună), Jobbik şi LMP – câte un mandat fiecare. Potrivit legii electorale din Ungaria, Parlmentul este compus din 199 de deputaţi, din care 106 sunt aleşi în circumscripţii electorale uninominale, iar 93 de madate sunt distribuite de pe listele naţionale ale partidelor politice şi ale organizaţiilor minorităţilor naţionale. Un candidat independent şi un deputat al minorităţii germane intră, de asemenea, în parlament, precum şi un membru al micro-partidului liber-libertarian Egütt (a cărui conducere a demisionat). 

 Demisii la vârful partidelor de opoziţie Conducerea Partidului Socialist din Ungaria a demisionat după victoria formaţiunii de guvernământ Fidesz în alegerile parlamentare de duminică, informează Reuters. "Ne considerăm răspunzători de ceea ce s-a întâmplat, am recunoscut decizia alegătorilor", le-a declarat susţinătorilor şi ziariştilor liderul socialist Gyula Molnar. 

 Şi Gabor Vona, liderul partidului naţionalist Jobbik, şi-a anunţat demisia în urma rezultatului alegerilor parlamentare desfăşurate duminică în Ungaria, informează Reuters. "Obiectivul Jobbik, de a câştiga alegerile şi de a forţa o schimbare în guvern, nu a fost atins", a declarat Vona. "Fidesz a câştigat. A câştigat din nou", a recunoscut el într-o conferinţă de presă. "Îmi prezint demisia. Mâine după-masă, consiliul Jobbik va planifica viitoarele obiective. (...) Ne-ar fi plăcut ca prezenţa mare la vot să ducă la un alt rezultat, dar aşa a decis poporul", a mai spus liderul naţionalist. 

 Un adevărat plebiscit pentru politicile lui Orban 

 Victoria de duminică „reprezinţă un adevărat plebiscit pentru politica economică a lui Orban şi faţă de opoziţia sa faţă de politicile Bruxellesului. După aceste alegeri, Uniunea Europeană trebuie aşadar să se aştepte la o continuare a disensiunilor cu Budapesta. Europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt a condamnat faptul că discursul urii al premierului ungar Viktor Orban este acceptat şi legitimat de Partidul Popular European (PPE), el susţinând că este cea mai întunecată epocă pe care a cunoscut-o vreodată Europa. 

”O campanie în care evreii bogaţi au fost acuzaţi de toate problemele din lume a funcţionat încă o dată, conducând la cea mai întunecată epocă pe care a cunoscut-o vreodată Europa. Este cu atât mai îngrijorător faptul că discursul urii practicat de Orbán este acceptat şi, în consecinţă, legitimat de familia sa politică, PPE. Ungaria şi Europa merită mai mult”, a scris Verhofstadt pe pagina sa de Facebook. Europarlamentarul se declară însă încrezător că există şi o alternativă. 

”Am fost la reuniunea de final de campanie a Momentum, o petrecere pentru tinerii care doresc ca Ungaria să joace un rol constructiv în Europa. Există speranţă pentru Ungaria!”, încheie Verhofstadt. 

Konrad Szymanski, ministru adjunct de externe la Varşovia şi emisar al Poloniei la UE,a declarat că victoria premierului Viktor Orban în alegerile de duminică este o confirmare a politicii de emancipare a Europei Centrale,, potrivit Reuters. ”Este o confimare a politicii de emancipare a Europei Centrale”, a spus Szymanski când a fost întrebat despre semnificaţia victoriei lui Orban. ”Emanciparea nu este menită să fie o luptă contra cuiva, ci să facă Europa Centrală vizibilă drept un partener foarte constructiv al Europei şi al UE”, a adăugat el. 

 Viktor Orban e primul şef de guvern dintr-o ţară a UE care a edificat un aşa-numit stat iliberal, în care numeroase principii şi mecanisme democratice şi ale statului de drept nu mai funcţionează decât formal. Mass-media publice şi private se află sub controlul guvernului sau al unor oameni de afaceri apropiaţi Fidesz. 

În administraţia statului a avut loc o schimbare completă a elitei iar în posturile cheie din justiţie se află executanţi fideli partidului de guvernământ. Chiar şi Parlamentul a devenit „o formă fără fond“, spune filosoful de stânga, fost dizident anticomunist, G.M. Tamás, deoarece nu se mai reuneşte decât rareori în plen. În plus, Orbán a desfiinţat întreaga administraţie regională, astfel încât între guvern şi primarii locali nu mai există nicio instanţă intermediară, susţine Tamás, citat de DW. 

Puterea lui Orbán e atât de extinsă şi de cimentată pe termen lung, încât el ar rămâne teoretic cel mai puternic om al Ungariei şi dacă s-ar trezi în opoziţie. Cu toate acestea, conservarea puterii este pentru Orbán o chestiune esenţială. Pentru că în joc se află însăşi supravieţuirea „statului său mafiot“, după cum susţine opoziţia. Aceasta este o afirmaţie grăitoare, în contextul în care numeroşi apropiaţi ai premierului - membri de familie, prieteni sau colegi de partid - au acumulat averi, în parte, uluitoare prin mijloace necurate şi netransparente. 

"Orbanismul" are efecte şi dincolo de aria de influenţă a Ungariei, un stat cu doar zece milioane de locuitori. Partidul PiS din Polonia, aflat la guvernare, copiază din răsputeri modelul geamănului politic din Ungaria. Cehia şi Slovacia îşi arată deschis simpatia pentru schimbările de sistem practicate în Ungaria. Cele patru ţări formează grupul de la Vişegrad şi se opun Bruxelles-ului, acuzând UE că domină statele membre, explică analistul Volker Wagene . 

„Marşul de triumf al lui Orban în propria ţară e posibil de ani de zile şi pentru că partidele conservatoare din Parlamentul European stau deoparte, asistând cuminţi la demantelarea statului de drept din Ungaria. Partidul Popular European (PPE) şi în special cel mai mare grup naţional din cadrul acestuia, conservatorii germani, au nevoie de voturile deputaţilor Fidesz dacă nu vor să rişte ca majoritatea din Parlamentul European să se încline în direcţia socialiştilor. Pe scurt: PPE îl apără pe Orban din interes“, mai spune Wagene.

Rezultatele parţiale arată victoria detaşată a Fidesz-KDNP

https://www.hirado.hu/2018/04/09/rezultatele-partiale-arata-victoria-detasata-a-fidesz-kdnp/

2018. 04. 09. - 00:35 forrás: MTI

Budapesta, luni, 9 aprilie 2018 (MTI) - Rezultatele parţiale ale alegerilor parlamentare din Ungaria date publicităţii duminică noaptea de către Biroul Electoral Central (NVI) arată victoria detaşată a actualei coaliţii de guvernământ Fidesz-KDNP, care ar putea conta pe două treimi din mandatele viitorului legislativ.

La centralizarea a 74,61 la sută din voturile exprimate pentru listele naţionale de candidaţi, Fidesz-KDNP a obţinut 49,25 la sută din voturi. Pe locul doi s-a clasat partidul Jobbik, cu 19,92 la sută. Conform acestor rezultate parţiale, coaliţia MSZP-Párbeszéd a fost votată de 11,99 la sută din alegători, iar LMP (Politica Poate fi Altfel) de 6,56 la sută. Pragul electoral a mai fost depăşit de Coaliţia Democratică (DK) a fostului premier Ferenc Gyurcsány, formaţiune care a obţinut 5,37 la sută din sufragii.

Din cele 199 de mandate de parlamentar, 93 sunt stabilite în baza voturilor acordate listelor naţionale, iar restul revin candidaţilor din circumscripţiile electorale. Conform rezultatelor parţiale date publicităţii de NVI majoritatea candidaţilor care au câştigat în circumscripţii sunt tot ai Fidesz-KDNP. Actuala coaliţie de guvernământ are şanse să obţină două treimi din mandate.

La alegerile parlamentare din Ungaria participarea la vot a fost masivă, ajungând la aproape 70 la sută din alegători. La unele secţii de votare din Budapesta s-au format cozi cu mii de persoane, motiv pentru care secţiile au rămas deschise pentru a da ocazia tuturor care erau la coadă la ora 19, ora Ungariei, să îşi exprime opţiunea electorală.

A fost lansat volumul Ghidul Vinurilor din Bazinul Carpatic - Transilvania

https://www.hirado.hu/2018/03/27/a-fost-lansat-volumul-ghidul-vinurilor-din-bazinul-carpatic-transilvania/

2018. 03. 27.  forrás: MTI

Budapesta, marţi, 27 martie 2018 (MTI) - Volumul Ghidul Vinurilor din Bazinul Carpatic - Transilvania a fost prezentat marţi la Budapesta şi reuneşte 13 zone viticol şi soiuri de struguri, precum şi 14 vii şi pivniţe, toate din zona Transilvaniei.

Ghidul vinului transilvănean a fost realizat în cadrul Programului Naţional de Excelenţă în Vinificaţie, după o muncă de aproape un an, a atras atenţia Eliza Kiss, însărcinatul ministerial responsabil de vinificaţie al Ministerului Agriculturii din Ungaria, prezentă la eveniment.

Ediţia lansată marţi este doar primul volum, care prezintă soiurile de struguri, zonele viticole şi vinurile Bazinului Carpatic. Aceasta oferă ocazia de a cunoaşte vinurile şi pivniţele ardeleneşti, ajută la alegerea unui vin, precum şi la recunoaşterea soiurilor de struguri cultivate în zona Bazinului Carpatic. Eliza Kiss a subliniat că obligaţia ţării mame este să ofere sprijin şi ajutor de specialitate pentru ca vinurile transilvănene să ajungă pe piaţa din Ungaria.

“Bazinul Carpatic reprezintă un sistem ecologic unitar. Sunt tradiţii şi vinicultori maghiari peste hotare, nu doar în Transilvania, ci şi în Slovacia şi în Srem (Croaţia şi Serbia)”, a arătat însărcinatul ministerial.

András Horkay, preşedintele Comisiei Naţionale a Enologilor (OBB) din Ungaria a spus că volumul poate fi folosit şi drept ghid pentru turiştii care doresc să viziteze Transilvania şi oferă indicii despre pivniţele cu vinuri de aici. În timpul realizării ghidului, specialiştii au avut ocazia să deguste peste 40 de tipuri de vin, a adăugat Horkay.

Acesta a mai spus că din puntul de vedere al tipurilor, peisajul vinicol transilvănean este destul de mixt, iar la comisie au fost trimise în special vinuri de provenienţă regională. Dintre vinurile albe, cele mai multe au fost de tip fetească regală, dar au fost şi bakator, riesling italian, furmint sau chardonnay şi sauvignon blanc, din soiuri internaţionale. Dintre vinurile roşii, cel mai multe au fost de tip fetească neagră, iar dintre cele provenite din vie de tip cadarcă a fost pinot noir. Horkay a declarat că cele mai multe vinuri roşii prezentate au fost obţinute din soiuri locale de struguri.

Géza Balla, enolog maghiar din Transilvania, a amintit de acordul încheiat la finele lunii ianuarie între Asociaţia Vinicultorilor Maghiari de peste Hotare, Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria şi Ministerul Agriculturii din Ungaria cu scopul de a sprijini vinicultorii maghiari din afara Ungariei. Din asociaţie pot face parte vinicultori din afara Ungariei care îşi asumă calitatea de producători de vinuri maghiare, iar dacă participă la evenimente în Ungaria să eticheteze vinurile în maghiară.

Preşedintele UDMR: Consiliul Europei a confirmat că România nu este un stat model pentru protecţia minorităţilor

https://www.hirado.hu/2018/04/06/presedintele-udmr-consiliul-europei-a-confirmat-ca-romania-nu-esteun-stat-model-pentru-protectia-minoritatilor/

2018. 04. 06. forrás: MTI

Bucureşti, vineri, 6 aprilie 2018 (MTI) - Raportul negativ al Consiliului Europei a confirmat opinia UDMR potrivit căreia România nu este un stat model în privinţa protecţiei comunităţilor minoritare - a declarat Hunor Kelemen, după ce Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a emis mai multe recomandări României cu privire la extinderea drepturilor minorităţilor naţionale.

Reacţia preşedintelui UDMR a fost citată în buletinul informativ de vineri al Uniunii.

“Problema minorităţilor nu este nici pe departe rezolvată, iar diplomaţia română face totul pentru a induce în eroare factorii de decizie internaţionali. Cerem dialog în loc de nebulozitate şi ne aşteptăm la respect reciproc în loc de anti-maghiarism camuflat” - a spus preşedintele UDMR.

Potrivit comunicatului, UDMR salută recomandările Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei bazate pe Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, care, potrivit lui Hunor  Kelemen, justifică că maghiarii din România nu cer punerea în  practică a unor “fapte supraumane”, ei cer doar ceva ce nu diminuează drepturile românilor şi care a fost sugerat şi de experţi internaţionali.

El a reamintit că reprezentanţii partidelor de opoziţie au protestat la sfârşitul verii trecute când UDMR a propus o modificare a legii administraţiei locale prin reducerea cu zece procente a pragului de utilizare a limbii materne, respectiv folosirea liberă a simbolurilor naţionale în conformitate cu aşteptările reale şi legitime ale comunităţii maghiare. Acest lucru este în concordanţă cu ceea ce solicită şi Consiliul Europei în prezentul său raport – se arată în comunicatul UDMR.

În raportul său publicat joi, Consiliul Europei încurajează, printre altele, utilizarea oficială pe scară cât mai largă a limbilor minorităţilor din România.

Potrivit comunicatului UDMR, raportul include nu numai evaluarea autorităţilor române transmisă cu o întârziere de peste doi ani, ci au fost luate în considerare şi experienţele organizaţiilor care reprezintă minorităţile. Consiliul Europei a constatat că România nu a reuşit să pună în aplicare normele cuprinse în Carta Europeană a Limbilor Regionale, motiv pentru care Consiliul de Miniştri a formulat recomandări. Una dintre acestea a fost deja sugerată în ciclul precedent, şi anume că în România trebuie redus actualul prag de 20 la sută pentru utilizarea limbii materne în administraţie.

În acelaşi timp, raportul pledează pentru amplasarea indicatoarelor stradale în limba maghiară în aşezările locuite de un număr semnificativ de comunităţi maghiare, respectiv încurajează autorităţile publice ca semnele utilizate în transportul public, formularele şi informaţiile de interes comun să fie publicate şi în  limba maghiară.

Experţii Consiliului Europei constată cu îngrijorare lacunele din sistemul judiciar potrivit cărora autorităţile române ar trebui să permită persoanelor interesate să li se furnizeze documente în limba lor maternă şi să aibă dreptul de a solicita un traducător, însă autorităţile trebuie să clarifice cine suportă costul acestuia. Potrivit Consiliului, aceste oportunităţi ar trebui să fie promovate într-un cerc cât mai larg şi cei interesaţi să fie informaţi cât mai eficient.

În ceea ce priveşte educaţia, experţii apreciază că istoria şi cultura minorităţilor care trăiesc în ţară trebuie predate în mod obligatoriu, astfel încât şi majoritatea să le cunoască. În legătură cu mass-media maghiară, ei propun ca autorităţile române să înfiinţeze un canal public de televiziune în limba maghiară, să crească numărul de programe în limba maghiară şi să susţină formarea jurnaliştilor şi a altor specialişti media de etnie maghiară.

În ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, potrivit experţilor Consiliului Europei, autorităţile române trebuie să se asigure că produsele de pe rafturile magazinelor au descriere şi în limba maghiară, se arată în comunicatul UDMR care enumeră constatările organizaţiei cu sediul în Strasbourg, cu privire la maghiarii din România.