INTERVIU. Alina Achim-Inayeh, directoarea unui prestigios think-tank american: „Orice sancțiune puternică împotriva Rusiei ne lovește economic și pe noi”

Interesant interviu, mai ales că doamna Alna Achim-Imayeh face interesante observații deși fost angajat al unei coprorații de tip Șoroș... In multe privințe putem fi deacord cu domnia sa. Insă cm uită și domnia sa de Principiile lui Wilson, care enunță că dorința populației trebuie să primeze. Iar în cazul Donbassului nu numai dorința populară și chiar vreerea lui este principala atuu. care a fost precedat de un referendum la care mare parte a fost deacord cu refuzarea legii limbii întrodus de noul guvern format din participanți la Maidan, și care exculdea existenței vreunei autonomie teritorială unde trăiau  cam 10 milioane de ruși...

Cum gurvernul a decis să ”rezolve” prin forță problema, a uitat însă că și în rândurile militarilor și ofițerilor, sunt mulți de etnie rusă, care în cazul unei divergență militară mai întâi se vor gândi ca un rus, nici de cum ca și un ucrainean, așa cum s-a și întâmplat și armele și tehnică militară au căzut în mâna a insurgenților organizați adhoc, care astfel s-a putut să se răzbune pe securiștii lor. Așa cum s-a și întâmplat în Donbass când taburile forțelor de securitate la un moment dat s-au aflat în față-n față cu tancurilor ale armatei ucrainene conduși de însurgenți și au primit lovitură grea materializat în atacuri distrugătoare din partea insurgenților...       

https://www.libertatea.ro/stiri/interviu-alina-achim-inayeh-directoarea-unui-prestigios-think-tank-american-orice-sanctiune-puternica-impotriva-rusiei-ne-loveste-economic-si-pe-noi-3992832

 Alexandra Șerban, Ada Constanda, Miercuri, 23 februarie 2022, 

„Toată această criză ar fi putut fi evitată, dacă Occidentul nu ar fi ignorat atât de mult timp ceea ce face Putin, nu numai în Ucraina”, spune Alina Achim-Inayeh, care conduce biroul din România al German Marshall Fund, un think-tank american de politici publice. 

Recunoașterea independenței regiunilor separatiste ucrainene Donețk și Luhansk a dus conflictul cu Rusia într-un punct de mare efervescență. Orizonturile lui Putin nu se limitează însă doar la estul Ucrainei, ci se pot extinde până spre gurile Dunării, adică la granița României, avertizează Alina Achim-Inayeh, într-un interviu pentru Libertatea. 

 În acest context, Alina Achim-Inayeh arată că România ar trebui să-și protejeze interesele și să construiască relații stabile atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, folosindu-se mai degrabă de soft power și soft diplomacy. Directoarea German Marshall Fund România explică și că Rusia aplică aceleași tactici exersate în Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud, însă ambițiile președintelui Vladimir Putin au luat amploare imperială. Iar următoarea țintă a Rusiei ar putea fi chiar un stat membru NATO – Polonia. Alina Achim-Inayeh conduce și Black Sea Trust, din cadrul German Marshall Fund (GMF), care are ca scop dezvoltarea de politici publice pentru promovarea democrației, a securității și prosperității în regiunea Mării Negre. 

Înainte de a prelua biroul din București al GMF, Alina Achim Inayeh a fost directorul biroului Freedom House din Ucraina şi al biroului National Democratic Institute din Rusia.  Agerpres 

Criza ucraineană ar fi fost evitată, dacă Vestul vedea semnalele de la Kremlin Libertatea: Considerați că era previzibil scenariul recunoașterii independenței celor două regiuni separatiste din Ucraina, iar în acest caz ar fi putut fi împiedicat să se întâmple? 

- Alina Achim-Inayeh: Faptul că Putin ar fi făcut orice ca să blocheze parcursul către NATO al Ucrainei era un lucru, într-adevăr, previzibil. Faptul că el va acționa în acele două foarte mici regiuni – trebuie spus că sunt niște orașe foarte mici pe care le controlează de fapt, și asta era previzibil, a fost anunțat în repetate rânduri. De altfel, și ideea de a semna decretele de recunoaștere a independenței a acestor republici era unul dintre scenariile vehiculate, mai ales că Duma a mai avut o astfel de tentativă acum câțiva ani. Era unul dintre scenariile puse pe masă și ar fi putut fi evitat. Așa cum ar fi putut fi evitată toată această criză ucraineană, dacă Occidentul nu ar fi ignorat atât de mult timp, încă din 2008, ceea ce Putin face nu numai în Ucraina, ci în toate țările din regiunea Mării Negre, pentru a-și păstra sfera de influență. Este exact același scenariu pe care el l-a aplicat în mod repetat – și în Transnistria, și în Abhazia, și în Osetia de Sud – și pe care noi, pur și simplu, l-am ignorat. 

 – Ce ar fi trebuit să facă NATO și UE după 2008 și mai ales după 2014? 

– În primul rând, o politică coerentă și unitară față de Rusia. Atât timp cât aveam, și încă avem, țări în UE care percepeau diferit relația lor cu Rusia și nivelul de agresivitate al Rusiei, atât timp cât aveam țări care continuau, ba chiar își dezvoltau relațiile economice cu Rusia, o politică unitară și coerentă, care să țină Rusia în făgașul în care ar fi trebuit să fie din punctul de vedere al dreptului internațional, s-a dovedit a fi imposibilă. Acesta este primul lucru pe care ar fi trebuit să-l facă Occidentul, Uniunea Europeană în principal, ar fi fost testul cel mai potrivit. Apoi, în Transnistria, la fel ca în Georgia, faptul că foarte mult timp trupele rusești care erau acolo au fost acceptate ca „trupe de menținere a păcii”, deși toată lumea știa că nu asta sunt, este un lucru pe care Putin îl folosește acum. Rămâne de văzut dacă cu sau fără succes. Noi am ignorat și acest lucru de-a lungul deceniilor, iar acum iată că și acesta se întoarce împotriva noastră. Cred că o altă greșeală a Vestului față de Rusia a fost faptul că nu a urgentat în niciun fel, ci a tărăgănat rezolvarea tuturor conflictelor mai mult sau mai puțin înghețate, pe care Rusia le menține în regiune. Alina Achim-Inayeh, directoarea German Marshall Fund România: „România ar trebui să aibă motive serioase de îngrijorare” 

– Credeți că în Ucraina urmează să apară un nou conflict înghețat, așa cum sunt cele din Transnistria sau Georgia, sau mai degrabă o anexare după modelul Crimeei? 

– Din câte ne putem da seama, le e neclar și oficialilor ruși, care nici măcar acum nu mai clarifică dimensiunea geografică a teritoriului asupra căruia s-a declarat independența. Deocamdată, așa cum arată lucrurile, scenariul e mai apropiat de Crimeea decât de Transnistria. Aici intervine nedumerirea, pentru că scenariul de tip Crimeea pentru Donbas și Luhansk nu-l ajută pe Putin foarte tare. În blocarea ascensiunii în NATO a Ucrainei îl ajuta mult mai mult un scenariu de tip Transnistria. Încă există nelămuriri cu privire la intențiile finale ale lui Putin, dar nu exclud nici faptul că se va folosi de aceste două republici, alipite Rusiei, pentru o incursiune militară care să meargă până la gurile Dunării. Ar fi un scenariu nebunesc din partea lui Putin, dar a dovedit că se descurcă destul de bine la astfel de scenarii. Alina Achim-Inayeh, directoarea German Marshall Fund România: 

– Credeți că România ar trebui să aibă motive de îngrijorare din punctul de vedere al securității? 

– Ar trebui să aibă motive serioase de îngrijorare! Nu neapărat în ideea că integritatea noastră teritorială ne-ar fi amenințată. Trupele rusești nu vor ajunge în România, dar a fi vecin cu Rusia nu-i ușor. Cred că o vecinătate cu Rusia ar fi greu de gestionat și la gurile Dunării, și în Marea Neagră. Lucrurile s-ar complica foarte tare pentru România. Mai mult decât că ar trebui să avem motive serioase de îngrijorare, cred că acum deja ar trebui să lucrăm pe scenarii. 

Dacă devenim vecini cu Rusia, ce facem? Cum gestionăm situația? Cum evoluează relațiile? Cred că România ar trebui să-și pună aceste întrebări. 

– România poate face ceva să preîntâmpine aceste scenarii în acest moment? 

– Nu are ce să facă mai mult decât a făcut până acum în cadrul NATO, anume să fie cât mai aproape de politica Alianței, dar în același timp să atragă atenția asupra dificultății unui membru, destul de important pe acest flanc, de a deveni ulterior vecin cu Rusia. România trebuie să ridice o mie de întrebări cu privire la situația care va urma războiului, când va fi o instabilitate securitară pe o perioadă îndelungată. 

- A pus Putin ochii pe Polonia? Vorbind de vecinătatea României și de fostele state sovietice care au căzut victimă Rusiei, ne putem gândi că Republica Moldova ar fi următoarea țintă? 

– Dacă mergem pe calea rațională, nu cred că Republica Moldova va fi următoarea țintă, pentru că este o țară destul de mică pentru Putin și nu îl amenință cu nimic. Moldova are neutralitatea trecută în Constituție. Îngrijorătoare găsesc obsesia foarte recentă a lui Putin pentru Polonia. A menționat-o și în discursul de luni seară, dar și în alte dăți. Pare absurd, pentru că Polonia e membră NATO. Exclud orice fel de acțiune militară, dar un război hibrid intensificat cu Polonia nu-l văd deloc exclus. Alina Achim-Inayeh, directoarea German Marshall Fund România: 

– Care ar putea fi scopul final al lui Putin în provocarea acestor evenimente în Ucraina? Are legătură doar cu extinderea NATO, așa cum clamează el? 

– Așa am crezut și eu, și acesta era și raționamentul logic, până am ascultat discursul lui Putin. A trecut dincolo de blocarea intrării în NATO a Ucrainei și s-a dus înspre ambițiile imperialiste, din vremea țarilor, din vremea URSS. Ceea ce a spus el avea foarte puțină legătură cu împiedicarea aderării la NATO a Ucrainei, dar avea foarte mare legătură cu redobândirea statutului și poate chiar a teritoriilor de pe vremea Imperiului Rus. „Nicio soluție nu poate fi în avantajul Ucrainei” 

– Ce considerați că poate Putin să câștige în situația de față? 

– Cred că poate să câștige două lucruri. Încă poate să blocheze pe termen nedefinit intrarea Ucrainei în NATO – o țară care are un conflict deschis pe teritoriul ei nu poate să obțină acest statut. Și mai poate să mențină sfera de influență în regiune destul de mult timp de acum încolo. Pe de altă parte, un factor destul de important e că, după părerea mea, Putin a câștigat acum o foarte mare vizibilitate, un și mai mare respect în fața poporului rus, dovedindu-se a fi nu numai liderul care vrea să producă pierderi Vestului și să fie pe picior de egalitate cu mai-marii zilei, dar și cel care poate să redea Rusiei grandoarea, mărimea, puterea. El ar putea să câștige și pe plan extern, în regiune, dar și pe plan intern. – - În condițiile actuale, mai este posibilă o soluționare pașnică sau este în continuare probabil un război convențional? 

 – Mi-e greu să văd cum poate fi soluționat pașnic acest conflict, altfel decât printr-un compromis de toate părțile. Însă eu nu văd nicio soluție – nici pașnică, nici militară – care să fie în avantajul Ucrainei. Ucraina este pusă într-un colț și cred că cel mai bun lucru pe care ar fi putut să-l facă e să acorde o autonomie sporită micilor regiuni Donbas și Luhansk, pentru a le păstra astfel pe teritoriul său. Numai că Putin nu-și mai dorește acest lucru și își dorește mai mult decât atât: probabil ieșire la Dunăre sau să controleze Ucraina prin aceste două teritorii. Singura sancțiune care doare 

– Încep să apară sancțiuni la adresa Rusiei. De pildă, Germania a anunțat că oprește temporar procedura administrativă de autorizare a gazoductului Nord Stream 2. O astfel de măsură e suficient de dură, lovește în Rusia acolo unde o doare? 

– Nu. Sigur că o lovește un pic, dar nu atât de tare încât să-l întoarcă pe Putin din drumul său. Oricum Rusia și-a diversificat exportul de gaze către China, cu care are un contract destul de generos. Deci Rusia nu o să sufere foarte tare din cauza opririi Nord Stream 2. Singura sancțiune care ar lovi Rusia cel mai tare ar fi încetarea plăților bancare: blocarea SWIFT. Dar nu cred că se va întâmpla, pentru că este o sabie cu două tăișuri: lovește restul lumii așa cum lovește și Rusia. Nu există consens între aliați pe aplicarea acestei sancțiuni. 

– Poate fi Rusia izolată pe termen lung într-o serie de sancțiuni? 

– Dacă ești serios și ești gata să-ți asumi costurile, ai putea să o sancționezi pe termen destul de lung și destul de sever. Numai că toate acestea vin cu niște costuri foarte mari – costuri politice interne în țările NATO și UE. Orice sancțiune puternică împotriva Rusiei ne lovește economic și pe noi. Or, acest lucru prelungit duce la nemulțumire în rândul popoarelor și poate duce chiar și la schimbări politice. Nu știu dacă liderii actuali doresc să se sacrifice în acest fel. În plus, primul lucru care se va întâmpla este creșterea în continuare a prețului gazului și benzinei. 

– Pe de altă parte, se poate argumenta și că, atunci când izolezi un stat și-l persecuți, îi crești frustrările și nu îi lași posibilitatea să se redreseze. 

 – Da, dar să nu uităm că vorbim de Rusia, nu de orice stat. Eu cred că exact asta s-a întâmplat până acum – sigur, nu am izolat-o așa cum se pune acum problema. Timp de 30 de ani, de când s-a dizolvat Uniunea Sovietică, am ignorat orice fel de frustrări – legitime, nelegitime, pe fundament serios sau închipuit – ale Rusiei și ale producătorilor ei. Pur și simplu, ne-am văzut de treburile noastre și am ignorat și ceea ce spuneau, și ceea ce făceau, și ceea ce voiau. A fost o politică greșită. Dar nu cred că se poate în această lume a interdependenței o izolare completă. Este o utopie. Și oricum ar crește frustrările țării respective.  România n-ar trebui să se bazeze doar pe UE și NATO în relațiile cu Rusia și Ucraina 

– Cum credeți că ar trebui să evolueze relația României cu Ucraina? 

 – Până ce se desenează mai clar finalul acestui conflict, nu putem decât să rămânem în cadrul politicii UE și NATO. După aceea, bineînțeles că ar trebui să ne cultivăm în continuare relația noastră cu Ucraina, pentru că ea nu se limitează doar la cooperare pe plan militar, ci este mai nuanțată. Avem mai multe dosare cu Ucraina pe care ar trebui să le rezolvăm, lucru foarte dificil, având în vedere că Ucraina va fi un stat lovit, un stat victimizat. Dar relația noastră bilaterală cu Ucraina trebuie să oglindească și interesele României, nu doar pe ale NATO și UE. 

 – Dar cu Rusia? 

– Răspunsul e foarte complicat, pentru că depinde foarte mult de ce se va întâmpla, de cât de departe va merge Putin. Când toată această poveste va trece, peste câteva luni, ce facem? Ignorăm complet Rusia? Intrăm într-un dialog cu Rusia? Care va fi politica NATO și UE față de Rusia? Cred că aceasta e prima și cea mai importantă întrebare. Cred că România ar trebui să-și deseneze propria ei politică față de Rusia. Bineînțeles că această politică nu va sări 180 de grade din politica UE și NATO, nici n-are de ce, nici n-are cum. Dar cred că sunt lucruri și în afara cadrului UE și NATO pe care România le-ar putea dori, le-ar putea vedea în viitoarea ei relație cu Rusia. Alina

– Dați-ne un exemplu. 

 – La nivel de societate civilă, cred că se pot aduce în discuție anumite aspecte care la nivel diplomatic sau oficial nu se pot discuta. De exemplu, putem discuta niște relații economice, fie ele și minimale, cu Rusia – asta în cazul în care nu intră sub cele mai grave sancțiuni. Trebuie să abordăm și securitatea Mării Negre. Cum putem face asta fără să discutăm personal cu Rusia? Sigur, în cadrul NATO, dar tot trebuie discutat. Tot legat de Marea Neagră, un alt canal de comunicare cu Rusia poate fi ecologia Mării Negre, unde vorbim de un dezastru ecologic. Cu cine discutăm acest lucru, dacă nu cu țările litorale, printre care și Rusia? Eu cred că în câțiva ani, când lucrurile se vor limpezi într-un fel sau altul, un oarecare dialog cu Rusia, fie el și prin second track diplomacy (contacte informale și neguvernamentale între membri ai societății civile, n.r.), nu poate fi exclus.

Ungaria iese din UE? Anunţul care a uimit întreaga lume. „Este singura modalitate

Nu știm dacă autoarea articolului de mai jos cunoaște limba maghiară sau a preluat o știre din alte limbi, pentru că noi, care am putut asculta în viu grai nu am ințeles să fi spus despre părăsirea  UE al Ungariei. Deci cele expuse de autoarea sunt cam exagerate.

Se poate însă admite că cei din UE ar dori să iasă Ungaria care după ei pune piedică mișcării LMBTQ sau globalizării stângist-liberal combinat cu mișcarea verzilor de stînga.

Acest lucru însă este des amintit de cei din opoziție ca și cum ar fi un lucru cert...Z.Sara

https://www.impact.ro/ungaria-iese-din-ue-anuntul-care-a-uimit-intreaga-lume-este-singura-modalitate-307611.html

Badea Violeta 13.02.2022, 

La data de 1 mai 2004 a avut loc cea mai mare extindere a Uniunii Europene. La acea vreme, Ungaria, alături de Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Cipru și Malta, spunea „da” Europei. Acum, la aproape 18 ani de la aderare, Ungaria ar putea ieși din UE. Iată anunțul care a uimit întreaga lume!

Viktor Orban ia în calcul posibilitatea ca Ungaria să iasă din UE

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a făcut ieri, 12 februarie, o declarație surprinzătoare. Acesta a dat de înțeles că sunt șanse ca țara sa să părăseasca Uniunea Europeană. Precizăm că este pentru prima dată când se vorbește despre o astfel de posibilitate, notează DPA, citată de Agerpres.

Declarația a fost făcută în cadrul congresului de evaluare a partidului de guvernământ. Politicianul nationalist de dreapta a declarat în fața susținătorilor din Budapesta că Uniunea Europeana duce „un război sfânt, un jihad” sub sloganul statului de drept.

„Pentru ei, statul de drept este un mijloc prin care vor să ne frământe pentru a ne transforma în ceva care să semene cu ei. Dar Ungaria nu ar vrea să devină ca Europa de Vest. Așa cum nu ne așteptăm ca Occidentul să adopte politicile noastre în materie de azil sau de familie. Nu există altă soluție, ci doar toleranță. Aceasta este singura cale prin care putem găsi o cale comună.”, a declarat Viktor Orban.

Acesta cere toleranță din partea UE față de Ungaria, altfel amenunță că nu se va mai continua pe o cale comună. Precizăm că atât vecinii noștri, cât și polonezii așteaptă decizia CEJ, ca urmare a depunerii unei plângeri împotriva UE. Plângerea are legătură cu mecanismul privind statul de drept, care a fost adoptat în decembrie 2020.

Viktor Orban Ungaria dă startul campaniei pentru alegerile parlamentare

Alegerile parlamentare din Ungaria se apropie cu pași repezi. Acestea sunt programate pe data de 3 aprilie, așa că de ieri, 12 februarie, s-a dat startul campaniei oficiale electorale.

Astfel, formațiunile politice maghiare vor avea obligația de a aduna pentru candidații lor din circumscripții minimum 500 de semnături de susținere.

Începând de sâmbătă, formularele pentru înscrierea candidaturilor pot fi ridicate de partide și trebuie depuse la comisia electorală de circumscripție cel târziu până pe data de 25 februarie.

Ulterior, Comisia trebuie să verifice listele de semnături și să decidă dacă candidații sunt eligibili sau nu. Nu mai puțin de 7,9 milioane de maghiari cu domiciliul în Ungaria au drept de vot, la alegerile din 3 aprilie.

Kievul a declanșat mecanismul de reducere a riscurilor și cere explicații oficiale Moscovei. „Rusia are 48 de ore pentru a răspunde”

Este pur și simplu ridicol cererea ministrului ucrainean de externe cu privire la ”declanșarea mecanismului de reducere a riscurilor”, Din moment ce tocmai Ucraina a inceput comasarea trupelor la granița cu Rusia pe motiv de recuperarea teritoriilor din Donbas. După ce a fost comasat mai mult de 50 % din efectivul militar total al Ucrainei a fost comasat la granița cu Rusia, este de dreptul hilar să cer de la vecin de ce vrea să apere cetățeni ruși din teritoriul Dombasului. Conducerea Ucrainei in mare taină a comasat grosul trupelor și echipamanet militar cu tendința clară de exterminare a locuitorilor , respectiv cu scop nedeclarat de ”recuperare a teritoriului” locuit de etnici ruși, dorind să distrugă orașe cu locuitorii lui. Scop acceptat de multe state  NATO în frunte cu SUA, Anglia, Turcia și mulți alții. Faptul că un guvern duce luptă împotriva propriului popor la granița altei țări poate fi înțeles ca o amenințare la adresa sa dacă printre cei atacați sunt etnici din propriul popor. Ori când se poate întâmpla ”ca din greșeală” proiectilele să ajungă pe teritoriul țării vecine, fapt ce se percepe ca un atac la propiul popor și teritoriu. Deci cererea ministrului de externe ucrainean este nepotrivit și pentru că ei sunt în război cu etnicii proprii mai bine de 8 ani... 

Intenția evidentă al guvernului ucrainean privind exterminarea etnicilor ruși este clară dată fiind și recentele descoperiri de civili din vremea luptelor în 2014-2015 când morții au fost rapid înhumați în cimitire secrete (sunt peste 130 de astfel de locuri)

Al doilea aspect a apărut trupe djihadiște încorporate în așa zise ”regimente de apărare teritoriale”...   

Domnul ministru mai uită că în caz de probleme de ordin militar ambele părți(țări în cauză) au obligația să se consulte și să conlucreze pentru reducerea riscurilor și chiar evenimentelor militare în cazul de față punctul 17. din Documentul de la Viena, dar tot el declara că Ucraina nu mai vrea să se supună înțelegerii de la Minsk, deși au semnat și parafat în 2014. Sara V.       

https://www.digi24.ro/stiri/externe/kievul-a-declansat-mecanismul-de-reducere-a-riscurilor-si-cere-explicatii-oficiale-moscovei-rusia-are-48-de-ore-pentru-a-raspunde-1834879

12.02.2022 

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunțat că a declanșat mecanismul de reducere a riscurilor, potrivit Documentului de la Viena, prin care cere Rusiei să explice în detaliu activitățile militare pe care le desfășoară în apropierea teritoriului Ucrainei.

„Am declanșat oficial mecanismul de reducere a riscurilor, în acord cu capitolul 3 al Documentului de la Viena, și cerem Rusiei să ofere explicații detaliate despre activitățile militare în zonele adiacente teritoriului Ucrainei și în Crimeea temporar ocupată”, a anuțat ministrul de Externe Dmitro Kuleba vineri pe Twitter.

We have officially triggered the risk reduction mechanism in accordance with para. III of the Vienna Document, and requested Russia to provide detailed explanations on military activities in the areas adjacent to the territory of Ukraine and in the temporarily occupied Crimea 1/4

Potrivit Documentului de la Viena, Rusia trebuie să ofere explicații detaliate privind obiectivele, localizarea precisă și datele activităților sale militare, precum și numărul și tipul trupelor implicate, dar și a echipamentelor de care dispun, a mai precizat Dmitro Kuleba.

Șeful diplomației de la Kiev a mai arătat că „Rusia are 48 de ore pentru a răspunde”. În caz contrar, Ucraina va solicita Rusiei și celorlalte state membre al Documentului de la Viena să convoace o întrunire extraordinară, în care Moscova să ofere explicațiile cerute.

Potrivit Ministerului român de Externe, Documentul Viena (VD) se referă la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii (CSBM) în spaţiul OSCE. Negocierile privind măsurile CSBM s-au desfăşurat la Viena încă din 1990, rezultând Documentul de la Viena 1990 care ulterior, în 1992 şi 1994, a fost revizuit şi aria lui de aplicare a fost extinsă. Ca urmare a trei ani de negociere, la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) a fost adoptat Documentul Viena 1999 (VD99). Ca urmare a dezbaterilor pe tema actualizării VD99, în cadrul reuniunii speciale a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din 30 noiembrie 2011, a fost adoptată decizia de republicare a VD în varianta VD 2011. VD 2011 include deciziile de actualizare adoptate în perioada 2010 – 2011, un total de 9 decizii, de natură tehnică. VD 2011 a intrat oficial în vigoare la 1 decembrie 2011.

Statele semnatare ale Documentului sunt țările OSCE, printre care Rusia și Ucraina, dar și România și Statele Unite.

Rusia poate invada oricând Ucraina, iar cel mai probabil scenariu e că invazia va începe cu un bombardament. Sunt anunțuri venite vineri seara chiar de la Casa Albă, în condițiile în care Statele Unite au cerut cetățenilor americani aflați în Ucraina să părăsească țara înainte să fie prea târziu, mai precis în cel mult 48 de ore. Cu toate acestea, americanii spun că încă nu au renunțat la calea diplomatică de rezolvare a conflictului, însă președintele rus este amenințat cu un dezastru economic, dacă va ataca Ucraina.

A külügyminisztérium reagált Ukrajna katonai tevékenységgel kapcsolatos megkeresésére

https://vz.ru/news/2022/2/11/1143242.html

2022. február 11., Valentina Grigorenko

Moszkva felkérést kapott Kijevtől az EBESZ-csatornákon keresztül, hogy tisztázzák az ukrán határok közelében és a Krím-félszigeten folytatott katonai tevékenységeket - közölte az orosz külügyminisztérium egyik forrása.

„Igen, igazoljuk, hogy ma az EBESZ kommunikációs hálózatán keresztül megkaptuk Ukrajnától a szokatlan katonai tevékenységek tisztázására irányuló kérést” – mondta.RIA Novosti .

A forrás szerint Oroszország ezt nem tartja indokoltnak, mivel a tevékenység nem szokatlan, és nem ad okot a bizalom- és biztonságépítő intézkedésekről szóló 2011-es bécsi dokumentum szerinti katonai veszélycsökkentési mechanizmus elindítására.

„Úgy tekintjük az ukrán kérést, mint ami eltereli Kijev saját jelentős szokatlan katonai tevékenységét, amely a Donbász napi ágyúzása” – mondta a forrás.

Dmitrij Kuleba külügyminiszter korábban azt mondta, hogy az ukrán külügyminisztérium kérelmet intézett Oroszországhoz, amelyben részletes magyarázatot követel az ukrajnai határok közelében és a Krímben zajló katonai tevékenységekkel kapcsolatos helyzetről. Azt is megjegyezte, hogy Kijev 48 órán belül várja Oroszország válaszát a katonai tevékenység területeiről és a csapatok létszámáról szóló információkkal.

Stupoare în Rusia după o declarație deplasată a lui Vladimir Putin. Ce a spus președintele rus

Este dea dreptul incredibil ca la urma unei discuției între două șefi de stat să fie reținut doar o glumă. O glumă care prinește tot felul de invective vulgare și chiar nepermise. Viața a peste 4 millioane de ruși și încercare de a porni un război între două state foste componente URSS-ului iar suride eventual numai inamicilor,  decât pentru cele două armate de câte 100.000 de militari și mare cantitate de armament greu și rachete. 

La tratativele ținute la Minsk unde s-au semnat o serie de înțelegeri partea care a oprit luptele era defapt Rusia. Armata ucraineană era deja în pierdere putea pierde și mai mult dacă luptele continuau.

Acum după 8 ani să faci totul să demonstrezi contrariu este păgubitor și chiar neserios, după ce președintele ucraineană declară că dorește pace ca după câteva ceasuri să se constate că armata lui este presurat și mai adânc în zonele Donbassului în special al regiunii Donetskului, care este considerat mai expus și mai ușor de ocupat...

Presa națională și chiar cea particulară din țara noastră preia toate explicațiile neverosimile și chiar răuvoitoare pentru ce? NU este explicabilă inverșuarea unora să scrie lucruri ne verificate sau neadevărate.

Conform Principiile lui Wilson o populație chiar și minoritară dacă dorește ca zona locuită de ei să fie  parte componentă al altei țări, trebuie acceptată ptr că dorința populației trebuie să fie hotăritor și nu vreerea unora de la cîrma țării în cauză(vezi unirea Ardealului cu Țara mamă era hotărit de popor).

In acest fel se poate pune întrebarea ce caută NATO în frunte cu Anglia, USA într-o țară nemembru al alianței nordatlantice?

In ACEST CAZ Rusia se poate întreba de ce populația minoritar rusă este expus la bombardare timp de 8 ani de țara în care s-au născut. Este dorința populară? NU!  Ei au hotărit altceva decăt ce dorea guvernul de la Kiev. Atunci de ce nu acceptă guvernul de la cetățenii lui dorința lor? 

Mergând mai departe cine a început și cine a inlesnit separarea presupusă sau propriu zisă? Guvernul de la Kiev! Atunci când a hotărit că minoritatea nu mai are voie să vorbească limba maternă chiar elaborând în acest sens, o lege antiminoritar!!! Greșeala făcută se putea repara dacă legea se suspenda! Dar gurvenul nu crezut că face greșeală și a trimis trupe de securitate în 2014 să facă ordine, adică a execerbat ideea că cei din Donbass sunt separatiști, care trebuie eliminați, iar aceștia au început să se apere, lucru care a dus la impingerea celor două regiuni la separatismul real și adevărat!!! Deci iar guvernul de la Kiev a greșit.

Actualmente se merge în continuare cu ideea ”reintregirii” teritoriului țării, dar...

Dar donbassienii nu puteau să trăiască atâta vreme fără loc de muncă, iar țara vecină a oferit pe lângă loc de muncă și posibilitatea să devină cetățeni cu dreptul depline, astfel cei care au fost suspendați de pensii și alte posibilității ale existenții puteau obține și pensii rusești în urma acordării cetățeniei. Au fost repornite uzinele și fabricile din cele două regiuni zise ”separatiști” iar produsele lor au dreptul să vândă în țara vecină. Viața a început să se normalizeze până când naționaliștii nu au ajuns să aibă armament greu deci puteau bombarda populația deși înțelegerea de la Minsk înterzicea să se folosească arme grele ptr ambele părți.  

Prin acțiuni nehotărite și uneori mincinoase guvernul urcrainean a dus la extremă  provocarea celor din Donbass dar și pe cel care urma să apere noile cetățeni ai săi. 

Miezul problemei însă este altundeva și anume în subsolul Ucraunei de Est și mai ales în regiunea Donbassului exzistă un imens zăcământ de gaze de sist, care a fost obținut de americani. Și astfel se închide cercul vicios al problemei. Americanii nu recunosc dreptul populației la o rezolvare de tip wilsonian, deși cel care a creat era președintele Americii!!!

Revenind la autorii articolelor ar fi bine să mai citească și alte surse nu numai aceeia care sunt susținute de cei de la societate deschisă și ONG-urile lor, care cam urmăresc punerea în aplicarea principiilor lui Kalerghi... principii care provin din anii 30 și care actualmente deja sunt depășite, dar societatea deschisă a lui Șoroș încearcă să remodeleze și să modernizeze, doar că nu se ține cont de sacrificii și sacrificații, doar amestecarea popoarelor îndiferent de culoarea pielii, și doar distrugerea națiilor și a simțământului național, ceeace face dispariția națiunilor și popoarelor monoculturale... Sara V.    

     

08.02.2022

Kremlinul a încercat să explice marţi o remarcă făcută în ajun de preşedintele Vladimir Putin, la conferința cu Emmanuel Macron. Într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a făcut trimitere la o vorbă populară, pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o drept o glumă despre viol.

În cursul conferinţei de presă cu omologul său francez Emmanuel Macron, Putin îl atacase pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk.

„Îţi place, nu-ţi place, trebuie să rabzi, drăguţo!”, comentase - în versuri - Vladimir Putin.

Remarca a suscitat o vie dezbatere pe segmentul rusesc de internet, unii dintre criticii la adresa lui Putin denunţând o remarcă prin care era legitimat un viol, pe când alţii au văzut în aceasta mai degrabă un fel de a certa un copil sau o referire la un banc fără perdea din epoca sovietică.

„Preşedintele rus vrea să spună că, atunci când un stat a acceptat să-şi asume nişte obligaţii, trebuie să le şi respecte”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Conform site-ului Dslov.ru, remarca făcută de Putin este de fapt o expresie provenită din parafrazarea unor versuri din basmul „Domniţa adormită şi cei şapte voinici”, al lui A. Puşkin, cărora li s-a dat o conotaţie obscenă.

Preşedintele rus este cunoscut pentru remarcile sale controversate. El şi-a comparat de exemplu criticii cu nişte maimuţe sau a afirmat că opozantul său nr.1 Aleksei Navalnîi, care a acuzat de otrăvirea sa Kremlinul, ar fi de mult mort dacă lucrurile ar fi stat într-adevăr aşa.

Politico: Macron s-a dus în bârlogul ursului și a fost sfârtecat / Mesajul lui Putin către Ucraina, preluat dintr-un cântec obscen: "Fie că îți place sau nu, îndură, frumusețea mea"

https://www.hotnews.ro/stiri-international-25354017-politico-macron-dus-barlogul-ursului-fost-sfartecat-mesajul-lui-putin-catre-ucraina-preluat-dintr-cantec-obscen-fie-iti-place-sau-nu-indura-frumusetea-mea.htm

G.S. HotNews.ro, 8 februarie 2022,

După mai mult de cinci ore de discuții cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, nu a existat nicio îndoială că Emmanuel Macron a intrat în bârlogul ursului, unde a fost sfârtecat, scrie Politico.eu.

Cu peste 100.000 de soldați ruși și armament greu la granița ucraineană, președintele francez și consilierii săi au insistat că, dintre liderii occidentali, Macron se afla în poziția unică de a-l putea convinge pe Putin să urmeze o cale de detensionare a situației.

Nu a fost așa, iar Putin a ales calea sfidării, declarând că Crimeea aparține Rusiei și că, dacă Ucraina ar adera la NATO, țările europene s-ar afla "automat" în război cu Rusia.

Gesticulând cu un deget în aer către un reporter francez, el a spus că "Rusia este o superputere militară și o superputere nucleară" și a avertizat: "Nu vor exista câștigători și veți fi atrași în acest conflict împotriva voinței voastre".

”Îndură, frumusețea mea"

Putin și-a bătut joc de afirmațiile repetate ale liderilor occidentali potrivit cărora NATO este o "alianță defensivă", invocând operațiunile din Serbia, Afganistan, Siria și Libia ca dovadă că nu este așa. El și-a repetat afirmația că Revoluția Maidan din Ucraina din 2014 a fost o "lovitură de stat". El a acuzat guvernul ucrainean că încearcă să rezolve războiul separatist din estul Ucrainei prin "mijloace militare" și a luat la mișto Kievul oferindu-se să acorde azil politic fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko, care a fost acuzat de trădare în legătură cu vânzările de cărbune despre care procurorii spun că au contribuit la finanțarea separatiștilor susținuți de Rusia. La un moment dat, insistând asupra faptului că guvernul ucrainean ar trebui să fie forțat să pună în aplicare prevederile acordurilor de pace de la Minsk, Putin a citat chiar un vers dintr-un cântec obscen ce face aluzie la viol și necrofilie: "Fie că îți place sau nu îți place, îndură, frumusețea mea", a spus el. La toate acestea, Macron nu a avut practic niciun răspuns, în afară de a insista că este important să continue discuțiile. Chiar și în această privință, Putin a fost dezinvolt și disprețuitor, insistând că în timpul întâlnirii a simțit că Macron îl "chinuia" vorbind prea mult în încercarea sa de a ajunge la un acord. "Este responsabilitatea Franței să aibă cea mai puternică relație posibilă cu Rusia", a spus Macron, vorbind imediat după ce Putin a declarat că peninsula Crimeea face parte în mod irevocabil din Rusia. "Suntem două mari țări europene... membre ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite", a spus Macron, adăugând: "Pentru mine este evident: Rusia este europeană. Dacă cineva crede în Europa, trebuie să fie capabil să lucreze cu Rusia și să găsească căi și mijloace pentru a construi viitorul în Europa și cu europenii". Eșecul lui Macron de a răspunde la diversele declarații provocatoare ale lui Putin prin afirmarea pozițiilor ferme ale Franței și UE - de exemplu, că Rusia a invadat și anexat ilegal Crimeea - a amintit de vizita umilitoare la Moscova anul trecut a lui Josep Borrell, șeful diplomației UE care a stat fără reacție în timp ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat UE drept un "partener nesigur"