Este pur și simplu ridicol cererea ministrului ucrainean de externe cu privire la ”declanșarea mecanismului de reducere a riscurilor”, Din moment ce tocmai Ucraina a inceput comasarea trupelor la granița cu Rusia pe motiv de recuperarea teritoriilor din Donbas. După ce a fost comasat mai mult de 50 % din efectivul militar total al Ucrainei a fost comasat la granița cu Rusia, este de dreptul hilar să cer de la vecin de ce vrea să apere cetățeni ruși din teritoriul Dombasului. Conducerea Ucrainei in mare taină a comasat grosul trupelor și echipamanet militar cu tendința clară de exterminare a locuitorilor , respectiv cu scop nedeclarat de ”recuperare a teritoriului” locuit de etnici ruși, dorind să distrugă orașe cu locuitorii lui. Scop acceptat de multe state NATO în frunte cu SUA, Anglia, Turcia și mulți alții. Faptul că un guvern duce luptă împotriva propriului popor la granița altei țări poate fi înțeles ca o amenințare la adresa sa dacă printre cei atacați sunt etnici din propriul popor. Ori când se poate întâmpla ”ca din greșeală” proiectilele să ajungă pe teritoriul țării vecine, fapt ce se percepe ca un atac la propiul popor și teritoriu. Deci cererea ministrului de externe ucrainean este nepotrivit și pentru că ei sunt în război cu etnicii proprii mai bine de 8 ani...
Intenția evidentă al guvernului ucrainean privind exterminarea etnicilor ruși este clară dată fiind și recentele descoperiri de civili din vremea luptelor în 2014-2015 când morții au fost rapid înhumați în cimitire secrete (sunt peste 130 de astfel de locuri)
Al doilea aspect a apărut trupe djihadiște încorporate în așa zise ”regimente de apărare teritoriale”...
Domnul ministru mai uită că în caz de probleme de ordin militar ambele părți(țări în cauză) au obligația să se consulte și să conlucreze pentru reducerea riscurilor și chiar evenimentelor militare în cazul de față punctul 17. din Documentul de la Viena, dar tot el declara că Ucraina nu mai vrea să se supună înțelegerii de la Minsk, deși au semnat și parafat în 2014. Sara V.
12.02.2022
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunțat că a declanșat mecanismul de reducere a riscurilor, potrivit Documentului de la Viena, prin care cere Rusiei să explice în detaliu activitățile militare pe care le desfășoară în apropierea teritoriului Ucrainei.
„Am declanșat oficial mecanismul de reducere a riscurilor, în acord cu capitolul 3 al Documentului de la Viena, și cerem Rusiei să ofere explicații detaliate despre activitățile militare în zonele adiacente teritoriului Ucrainei și în Crimeea temporar ocupată”, a anuțat ministrul de Externe Dmitro Kuleba vineri pe Twitter.
We have officially triggered the risk reduction mechanism in accordance with para. III of the Vienna Document, and requested Russia to provide detailed explanations on military activities in the areas adjacent to the territory of Ukraine and in the temporarily occupied Crimea 1/4
Potrivit Documentului de la Viena, Rusia trebuie să ofere explicații detaliate privind obiectivele, localizarea precisă și datele activităților sale militare, precum și numărul și tipul trupelor implicate, dar și a echipamentelor de care dispun, a mai precizat Dmitro Kuleba.
Șeful diplomației de la Kiev a mai arătat că „Rusia are 48 de ore pentru a răspunde”. În caz contrar, Ucraina va solicita Rusiei și celorlalte state membre al Documentului de la Viena să convoace o întrunire extraordinară, în care Moscova să ofere explicațiile cerute.
Potrivit Ministerului român de Externe, Documentul Viena (VD) se referă la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii (CSBM) în spaţiul OSCE. Negocierile privind măsurile CSBM s-au desfăşurat la Viena încă din 1990, rezultând Documentul de la Viena 1990 care ulterior, în 1992 şi 1994, a fost revizuit şi aria lui de aplicare a fost extinsă. Ca urmare a trei ani de negociere, la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) a fost adoptat Documentul Viena 1999 (VD99). Ca urmare a dezbaterilor pe tema actualizării VD99, în cadrul reuniunii speciale a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din 30 noiembrie 2011, a fost adoptată decizia de republicare a VD în varianta VD 2011. VD 2011 include deciziile de actualizare adoptate în perioada 2010 – 2011, un total de 9 decizii, de natură tehnică. VD 2011 a intrat oficial în vigoare la 1 decembrie 2011.
Statele semnatare ale Documentului sunt țările OSCE, printre care Rusia și Ucraina, dar și România și Statele Unite.
Rusia poate invada oricând Ucraina, iar cel mai probabil scenariu e că invazia va începe cu un bombardament. Sunt anunțuri venite vineri seara chiar de la Casa Albă, în condițiile în care Statele Unite au cerut cetățenilor americani aflați în Ucraina să părăsească țara înainte să fie prea târziu, mai precis în cel mult 48 de ore. Cu toate acestea, americanii spun că încă nu au renunțat la calea diplomatică de rezolvare a conflictului, însă președintele rus este amenințat cu un dezastru economic, dacă va ataca Ucraina.
A külügyminisztérium reagált Ukrajna katonai tevékenységgel kapcsolatos megkeresésére
2022. február 11., Valentina Grigorenko
Moszkva felkérést kapott Kijevtől az EBESZ-csatornákon keresztül, hogy tisztázzák az ukrán határok közelében és a Krím-félszigeten folytatott katonai tevékenységeket - közölte az orosz külügyminisztérium egyik forrása.
„Igen, igazoljuk, hogy ma az EBESZ kommunikációs hálózatán keresztül megkaptuk Ukrajnától a szokatlan katonai tevékenységek tisztázására irányuló kérést” – mondta.RIA Novosti .
A forrás szerint Oroszország ezt nem tartja indokoltnak, mivel a tevékenység nem szokatlan, és nem ad okot a bizalom- és biztonságépítő intézkedésekről szóló 2011-es bécsi dokumentum szerinti katonai veszélycsökkentési mechanizmus elindítására.
„Úgy tekintjük az ukrán kérést, mint ami eltereli Kijev saját jelentős szokatlan katonai tevékenységét, amely a Donbász napi ágyúzása” – mondta a forrás.
Dmitrij Kuleba külügyminiszter korábban azt mondta, hogy az ukrán külügyminisztérium kérelmet intézett Oroszországhoz, amelyben részletes magyarázatot követel az ukrajnai határok közelében és a Krímben zajló katonai tevékenységekkel kapcsolatos helyzetről. Azt is megjegyezte, hogy Kijev 48 órán belül várja Oroszország válaszát a katonai tevékenység területeiről és a csapatok létszámáról szóló információkkal.
