2013-10-03

Românii de pretutindeni se mobilizează din nou împotriva proiectului minier de la Roșia Montană

Robert Frunzescu | joi, 3 octombrie 2013
Asociația Alburnus Maior anunță noi proteste în întreaga lume. Duminică, 6 octombrie, vor avea loc proteste în mai multe localități din țară dar și din străinătate precum Amsterdam, Bruxelles, Budapesta, Oxford, Praga și Torino.
Este a șasea duminică în care românii din întreaga lume se mobilizează împotriva proiectului minier cu cianuri de la Roșia Montană.
Organizația Alburnus Maior reiterează revedicările pentru îndeplinirea cărora nu se va renunța la proteste: respingerea proiectului de lege de către Parlament, interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activitățiile miniere din România, includerea Roșiei Montane pe lista tentativă a României pentru Unesco, respingerea în procedură de urgență prin hotărâre de Guvern a acordului de Mediu, demisia inițiatorilor proiectului de lege – ministrul Marilor Proiecte Dan Șova, ministrul Mediului Rovana Plumb, ministrul Culturii Daniel Barbu, directorul ANRM Gheorghe Duțu și a Premierului Victor Ponta.
Citiți mai jos programul protestelor anunțate:

Alba Iulia - 6 octombrie, Cinema Dacia, ora 17
Arad - 6 octombrie, in fata Primariei, ora 17
Bacau - 6 octombrie, Piata Tricolorului, ora 16.30
Baia Mare - 6 octombrie, Statuia Ostatsului Roman, ora 16
Bucuresti - 6 octombrie, Str. Rosia Montana colt cu Dezrobirii, ora 16
Cimpeni - 6 octombrie, in fata Hanului Motilor, ora 17
Cluj - 6 octombrie, Piata Unirii, ora 17
Craiova - 6 octombrie, Piata Mihai Viteazu, ora 17
Iasi - 6 octombrie, Piata Unirii, ora 17
Timisoara - 6 octombrie, Piata Operei, ora 17
Amsterdam - 6 octombrie, De Dam, ora 16
Bruxelles - 6 octombrie, Ambasada Romaniei Rue Gabrielle 107, ora 16
Budapest - 6 octombrie, Hősök tere, ora 17
Oxford - 6 octombrie, Sheldonian Theatre, Broad Stret, ora 17
Praga - 6 octombrie, Václavské náměstí, ora 17
Torino - 6 octombrie, Parcul Valentino, ora 16
Bejegyezte: dátum:

Năpârca la maturitate

Cristian Tudor Popescu | joi, 3 octombrie 2013
„Pisicuţ care hămăie, Victor Ponta? Mie mi se pare mai degrabă un pui de aspidă cu ochelari”.

Asta scriam în noiembrie anul trecut despre domnul premier. Aspidă i se mai zice năpârcii, o năpârcă groasă care acum nu mai e pui, s-a ridicat în coadă şi îşi lansează limba bifurcată: „Papici e un procuror băsist care a făcut dosare politice”.
Până să-l aud rostind asta pe prim-ministrul României am refuzat să comentez la posturile tv înlăturarea procurorului Lucian Papici din postul de şef de direcţie în DNA. Voiam să aud mai întâi ce spune procurorul general Tiberiu Niţu, ce spune procurorul-şef DNA Codruţa Kovesi şi, fireşte, procurorul Papici.
Nu mai e nevoie. V. Ponta a transmis întregii ţări că scula sa T. Niţu „face ordine” în DNA. Că procurorii „băsişti” trebuie anihilaţi.
Declaraţia e încremenitoare pentru că aparţine unui premier pe deasupra şi fost procuror. Ce înseamnă procuror băsist din punct de vedere juridic? Ce înseamnă dosar politic din punct de vedere juridic? l-aş fi întrebat pe loc pe juristul V. Ponta. Eu ştiu că în Justiţie există procurori care aplică legea corect, care întocmesc dosare în acord cu litera şi spiritul ei şi procurori care, voit sau nu, fac dosare eronate sau insuficient acoperite cu probe. Nimeni nu a formulat astfel de acuze la adresa procurorului Lucian Papici, al cărui nume subsemnatul îl aud pentru prima dată. Şi aflu că a lucrat la dosarele Năstase, generalul Voicu, Voiculescu, Becali, Remeş. Şi că tocmai a încheiat rechizitoriul în dosarul Liviu Dragnea – vot la referendum…
Din înalta funcţie de premier, doctorul în drept Ponta îi dă un flit în ochi lui Montesquieu, ăla cu separaţia puterilor în stat. Şeful executivului adaugă la lege, cu de la sine putere, infracţiunile de „băsism” şi „făcător de dosare politice”, de care te faci vinovat şi eşti sancţionat pentru că aşa vrea V. Ponta.
Năpârca ajunsă la maturitate nici măcar nu mai recurge la înscenarea unui proces, cât de sumar, cum făcea Securitatea în anii ’50, decretează direct pedepsirea „uneltitorului contra ordinii sociale”.
Dincolo de lovitura de ghioagă administrată independenţei Justiţiei române, ceea ce dă fiori este cinismul relaxat cu care V. Ponta a vorbit. Arată ca un mafiot călare pe situaţie, care nu mai e nevoit să zâmbească democratic.
P.S. Celor care se vor repezi să mă insulte pentru acest text le sugerez să (re)citească apelul pe care l-am adresat în vara anului 2012 procurorului general Codruţa Kovesi şi procurorului-şef DNA Daniel Morar, solicitându-le încetarea anchetării simplilor cetăţeni votanţi.
Bejegyezte: dátum:

Papagahi, despre noul plagiat al Premierului: Victor Ponta vorbeste la viitor despre anul 2007 in 2010

I. G. | marți, 1 octombrie 2013
Intr-o interventie telefonica la emisiunea Nasul, vicepresedintele Partidului Miscarea Populara, Adrian Papahagi, a vorbit despre un nou plagiat al Premierului Victor Ponta. Papahagi a facut publice dovezi prin care sustine ca Ponta a copiat o mare parte a lucrarii „Raspunderea in dreptul internaţional umanitar”, semnata alaturi de Daniela Coman, din cartea „La Cour Pénale Internationale. Le Statut de Rome”, de William Bourdon si Emmanuelle Duverger.
Adrian Papahagi a subliniat ca exista o serie de anacronisme in lucrarea Premierului, care in anumite pasaje din carte vorbeste la viitor despre anul 2007, volumul fiind editat in anul 2010.
Bejegyezte: dátum:

Lucian Papici la Europa FM: Dosarul Referendumului nu mai poate fi intors din drum. Am propus trimiterea inculpatului Dragnea in judecata

Redactia | joi, 3 octombrie 2013
Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Europa FM, procurorul Lucian Papici a respins acuzatia potrivit careia dosarul Referendumului ar fi fost instrumentat la comanda politica. Fostul sef al Sectiei I a DNA a adaugat ca dosarul Referendumului nu mai poate fi intors din drum si a apreciat ca el va ajunge in instanta.
Lucian Papici a declarat la Europa FM ca va ramine procuror de executie in cadrul DNA si ca va continua sa faca aceleasi dosare, “in masura in care imi vor fi repartizate”.
Procurorul anticoruptie a trimis insa Consiliului Superior al Magistraturii o cerere de aparare a reputatiei personale. El a calificat acuzatiile pe care i le-a adus premierul Ponta intr-un interviu televizat drept “nepotrivite si nedemne” pentru functia de prim-ministru.
“Desfid conotatiile depreciative folosite de Victor Ponta in sintagma <>”, a spus Lucian Papici.
Procurorul DNA banuieste ca delegarea sa in functia de sef de sectie a incetat din cauza ca a instrumentat dosarul referendumului, in care este cercetat – printre alte citeva zeci de persoane – vicepremierul Liviu Dragnea. “Nu exista vreo motivatie a hotaririi prin care imi inceteaza delegarea”, a continuat Lucian Papici, adaugind ca, in practica DNA, eventualele delegari pe functii trebuie facute cu recomandarea procurorului-sef al institutiei, ceea ce nu s-a intimplat in acest caz.
“Este o presiune la adresa procurorilor onesti care vor sa faca anticoruptie. Nu vom ceda, e iluzoriu ca politicienii sa creada asa ceva”, a mai spus Lucian Papici.
De altfel, dosarul in care Liviu Dragnea e invinuit de trucarea voturilor la referendum nu mai poate fi intors din drum – el a ajuns in mapa Laurei Kovesi pe 29 septembrie, data la care Lucian Papici era inca sef de sectie. “Nu mai au cum sa-l intoarca”, a spus Papici.”Am inaintat un rechizitoriu prin care propun trimiterea in judecata a inculpatului Dragnea si a altor citeva zeci de invinuiti”.
Intrebat de Europa FM daca e de parere ca Laura Kovesi va trimite dosarul in instanta, procurorul DNA a raspuns afirmativ.
Lucian Papici a confirmat ca premierul Ponta ceruse de doua ori sa fie audiat in dosarul referendumului. Solicitarea “a fost respinsa motivat” pentru ca – “declaratia sa nu ar fi fost utila si concludenta cauzei”.
“Nu o sa capitulam, o sa ne repozitionam. Sa vedem daca trec noile propuneri”, a mai spus Lucian Papici, referindu-se la inlocuitorii propusi de ministrul Robert Cazanciuc la conducerea Sectiei I. “Daca cele doua numiri sunt agreate, unii colegi si-au exprimat dorinta sa plece”, a incheiat procurorul DNA.
Sursa: www.europafm.ro
Redactia | miercuri, 2 octombrie 2013
Surse judiciare au declarat ca dupa ce a aparut informatia ca dosarul lui Liviu Dragnea a fost finalizat si urmeaza sa fie trimis in judecata, Procurorul General, Tiberiu Nitu, i-a revocat delegarea procurorului Lucian Papici, anunta HotNews.ro.
Potrivit surselor citate, Procurorul General a trimis ordinul in jurul orei 17.00. Gestul a fost interpretat mai degraba ca sanctiune, deoarece dosarul lui Liviu Dragnea ajunsese deja pe masa procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi. Mai mult, de la delegarea sa pe functia de sef al Directiei I a DNA, dosarul Dragnea e singurul dosar instrumentat de Lucian Papici.
In locul lui Papici a fost delegata pe functie Iuliana Bendeac (nu numita, ci tot delegata, cum fusese anterior si Lucian Papici), procuror din cadrul DNA fara multa experienta.
Tot astazi a fost revocata din functia de adjunct al lui Lucian Papici si Mariana Alexandru. In locul Marianei Alexandru a fost numit, tot prin delegatie, procurorul Viorel Cerbu.
Miscarea procurorului general Tiberiu Nitu vine la scurt timp dupa ce expertii Comisiei Europene pe MCV au parasit Romania, mai scrie HotNews.ro.
Bejegyezte: dátum:

Morar: Premierul sa fie mai responsabil cand afirma despre procurori ca au instrumentat dosare politice. Ca ii convine sau nu, sunt dosare care confirma savarsirea unor fapte penale

C. I. | joi, 3 octombrie 2013
Fostul sef la DNA, judecatorul CCR Daniel Morar a declarat, joi, ca Victor Ponta ar trebui sa fie mai responsabil atunci cand afirma despre o intreaga institutie sau despre o parte din procurori ca au instrumentat dosare politice.
“Ca ii convine sau nu, sunt dosare care confirma savarsirea unor fapte penale si oamenii care le-au comis merg in inchisoare. Cred ca ar trebui sa fie mai responsabil cand afirma despre o intreaga institutie sau despre o parte din procurori ca au instrumentat dosare politice pentru ca acesta este un lucru nedemn mai ales pentru un magistrat”, a afirmat Daniel Morar, la Palatul Parlamentului.
Premierul Victor Ponta a declarat, joi, ca isi mentine opinia potrivit careia dosarele celor care au votat la referendum sunt “dosare politice” pornite de catre “domnul Morar, domnul Papici si toata trupa”.
Basescu: S-ar putea ajunge si la schimbarea lui Kovesi
“Mi-am mentinut si imi mentin opinia pe care mi-am exprimat-o asta-vara. Si de asta-vara si pana astazi nu mi-am schimbat-o, ci dimpotriva mi-am intarit-o ca dosarele celor care au votat la referendum sunt dosare politice pornite de catre domnul Morar, domnul Papici si toata trupa. Nu-mi schimb aceasta parere”, a afirmat Ponta.
Bejegyezte: dátum:

Angajații RMGC agresează în plină stradă activiștii din Roșia Montană

Robert Frunzescu | joi, 3 octombrie 2013
ONG-ul Ecologist ReGeneration a postat pe Youtube un filmuleț în care prezintă agresiunile la care sunt supuși ecologiștii din Roșia Montană.
Pe data de 25 septembrie, câțiva ecologiști au afișat două bannere pe un drum circulat din Roșia Montană. La fața locului s-au deplasat imediat o parte dintre angajații RMGC care i-au hărțuit pe ”eco-anarhiștii” care militau împotriva proiectului minier.
După ce câțiva zeci de mineri s-au strâns în jurul celor 2 protestatari ,înconjurându-i, unul dintre angajații companiei miniere s-a repezit către un activist, bruscându-l.
După ce s-a uitat în spate, pentru a fi sigur că nimeni nu trece pe stradă, anagajatul RMGC l-a agresat pe protestatar aruncându-i camera pe jos, filmulețul relatând acest lucru începând de la minutul 1.50. Ulterior se vede cum activiștii se urcă în mașină și părăsesc locul împânzit de angajații RMGC.
Nu este singurul caz de acest gen, minerii fiind acuzați de nenumărate ori de amenințări și bruscări la adresa celor care sunt împotriva proiectului minier.

Bejegyezte: dátum:

Dezvaluirile fabuloase ale geologului Justin Andrei despre Rosia Montana

http://www.nasul.tv/2013/10/02/dezvaluirile-fabuloase-ale-geologului-justin-andrei-despre-rosia-montana/
I. G. | miercuri, 2 octombrie 2013
Invitat in emisiunea Nasul de miercuri seara, geologul Justin Andrei, unul dintre cei mai mari specialisti si fostul director stiintific al Institutului Geologic Roman, a facut o serie de dezvaluri fabuloase despre proiectul de la Rosia Montana
 
 
 
00:00
 
Bejegyezte: dátum:

Institutul Geologic al Romaniei critica dur proiectul minier de la Rosia Montana

Europa FM | miercuri, 2 octombrie 2013
Reprezentanții Institutului au confirmat pentru Europa FM că, în comunicarea trimisă Comisiei speciale din Parlament, arată că sunt ignorate metalele rare și că proiectul propus de RMGC ar putea genera costuri imense după încheierea exploatării.
Reprezentanții Institutului Geologic al României, au cerut amânarea audierilor în Parlament, întrucât participă la o întrunire internațională în care vor vorbi chiar despre exploatarea aurului și a gazelor de șist.
În schimb însă, Institutul Geologic al României a transmis deja un punct de vedere Comisiei Speciale din Parlament.
Care sunt informațiile care au ajuns pe masa Comisiei pentru Legea Roșia Montană
În primul rând trebuie spus că Institutul Geologic nu se referă la zăcământul de la Roșia Montană ca fiind unul auro-argintifer, ci îl prezintă ca un zacamânt de AUR, ARGINT, TELUR, STIBIU, BISMUT, ARSENIU, TANTAL și GERMANIU.
Institutul Geologic susține că studiile RMGC asupra versanților Pârâului Corna – în punctul în care se prevede a fi amplasat iazul de decantare – sunt bazate pe prezumții care nu țin cont de contextul geologic real.
Bazinul Văii Corna nu se pretează depozitării unei cantități atât de mari de șlam cianurat din cauza gradului intens de fisurare, a permeabilității mari a versantului stâng, care conține gresii și nu formațiuni argiloase după cum susține proiectul, dar și a caracterului parțial submers al viitorului bazin de decantare – 45 de hectare vor fi sub apă.
Actualele probleme de mediu de la Roșia Montană, legate exclusiv de poluare cu metale grele, nu se pot compara cu cele induse potenţial de o asemenea cantitate de pulberi cianurate, consideră Institutul Geologic al României.
Geologii atrag atenția că biodegradabilitatea șlamului de cianurare este estimată la 120 de ani în condițiile de climă ale zonei, față de doar 6 luni în cazul șlamurilor de flotație.
Potrivit Institutului, RMGC neagă prezența în minereu a unor cantități notabile de plumb, zinc și cupru care ar scădea recuperabilitatea aurului și argintului, ar provoca o creștere a consumului de cianură și induce producerea de șlamuri bogate în sulfocianuri.
In baza analizelor comunicate de RMGC, Institutului Geologic a constatat că au fost ignorate ca rezerve potențiale 161 de tone de Telur, 49 de tone de Germaniu, 172 de tone de Seleniu, 116 tone de Tantal, 777 tone de Titan, 1220 tone de Stibiu, aproape 30 de mii de tone de Zinc și până la 129 milioane de tone de feldspat potasic.
Cianurarea integrală a minereului, propusă de actualul proiect RMGC, este deci din start exclusă ca soluție tehnică din moment ce ar conduce la pierderea cuprului, dar şi a unor importante cantităţi de stibiu, germaniu, tantal (materii prime critice, conform definiției europene), telur, zinc (materii prime foarte importante din punct de vedere economic conform normelor europene) şi uriaşe cantităţi de feldspat potasic (adular) considerat a fi economic important de Uniunea Europeană.
Institutul Geologic al României susține că selectarea de către RMGC a tehnologiei care prevede doar recuperarea aurului și argintului se poate extinde și la alte proiecte miniere similare fapt care ar priva ţara noastră de avantajul de a fi primul producător potenţial de stibiu, teluriu şi germaniu din Europa.
Pe de altă parte, odată aprobat acest proiect, alți dezvoltatori vor putea cere, în mod firesc, să li se admită aceleaşi standarde de mediu. In aceste condiții s-ar putea ajunge la aproape trei mii de hectare de bazine de decantare a şlamurilor cianurate doar pentru zăcămintele cunoscute din Patrulaterul Aurifer din Munţii Apuseni.
Reacția RMGC: Folosirea metodei cianurației prezintă gradul cel mai mare de siguranță pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor.
Potrivit RMGC, tehnologia prin cianurație a fost aprobată de Comisia Europeană prin Directiva 21/2006, privind managementul deșeurilor din industria extractivă, care prevede ca limita maximă a concentrației de cianură admise la deversarea în iazul de decantare să nu depășească 10 miligrame la litru. Proiectul minier de la Roșia Montană prevede o concentrație de doar 3 miligrame la litru – media lunară în iazul de decantare.
RMGC susține că planul de management al cianurii pentru proiectul Roşia Montană a fost elaborat în conformitate cu Codul Internaţional de Management al Cianurii pentru industria minieră auriferă. RMGC este prima semnatară din Europa a acestui Cod și este auditată periodic pentru conformitatea cu standardele Codului.
Reprezentanții RMGC afirmă că s-au întâlnit cu toate persoanele care au propus tehnologii alternative, inclusiv cu autorul brevetului care propune utilizarea de tiosulfat și a studiat cu atenție tehnologiile propuse. Din păcate, susține RMGC, aceste tehnologii vehiculate fie nu ar fi aplicabile tipului de zăcământ de la Roșia Montană, sau sunt tehnologii concepute doar pe hârtie sau în laborator. RMGC consideră că aceste tehnologii nu ar avea aplicabilitate industrială, nefiind testate și confirmate nici măcar la scară pilot și nici nu sunt implementate în vreun alt proiect minier de extragere a aurului nicăieri în lume.
Bejegyezte: dátum:

“ARMATA DE OCUPATIE” A INCEPUT EXPERIMENTELE PE NATIUNEA ROMANA

Radu Moraru | miercuri, 2 octombrie 2013
Intreaga clasa politica, incluzind, bineinteles, opozitia tacuta si speriata, in frunte cu Presedintele Jucaus si Premierul Pisicut, EI toti la un loc conduc Romania pe ultimul drum. Televiziunile si ziarele LOR sint deja pregatite sa transmita inmormintarea si parastasul, sint specialiste!
Groparul Sef este chiar SRI, o institutie care scrie rapoarte cit n-au scris la un loc Balzac, Tolstoi si toti clasicii lumii, in timp ce Romania este jefuita de peste 23 de ani! Mai nou aflam ca, asa in coma cum ne gasim, ne paste un pericol mortal din partea “eco-anarhistilor” care pot deturna zecile de mii de romani care protesteaza in strada, fie ploaie, fie vint, fie ultima clipa pe pamint!
Totusi, ca sa se pastreze “impresia artistica” de “democratie”, au lasat lantisorul Justitiei usor mai lung, cit sa scape “democratic” de baietii care nu s-au aliniat “patriotic”, gen Vintu, Becali, etc. Sau ca sa-i pedepseasca pe “baietii” gen Nastase si citiva gugustiuci care n-au stiu sa aplice tabla “impartirii” precum au stiut “inmultirea” propriilor averi!
Justitia este “ultima vopsea” pe gardul dictaturii cleptocratice iar gitul ei subtire va fi rupt in curind, dupa metoda “Daniel Morar”!
Cine sint sponsorii acestei “armate de ocupatie”?!?
In primul rind, e clar ca sponsorii sint cei care ii pot santaja, atit cu materiale video si audio compromitatoare, sau cu “unguenturile” cu care i-au tratat in ultimii 23 de ani. In rest, ca material de santaj, mai exista toate dosarele intocmite de Securitate, 2 si-un sfert, SIPA, Armata, SIE, SRI, SPP, ETC, dosare care au fost traficate bine in anii de mizerabila tranzitie si au ajuns tot in miinile sponsorilor.
E adevarat si sponsorii au avut grija, in toti acesti ani, sa-si sprijine “clientii” sa ajunga in virful Piramidei.
Dar cine sint totusi sponsorii?!?
Primii sponsori sint cei care au ordonat asasinarea lui Ceausescu si apoi i-au pus pe “santajabilii” romani de dincoace si de dincolo de Prut sa arunce in aer, de 23 de ani, orice incercare a acestui neam de a se regasi impreuna!
Vazind cit de santajabili si corupti sint toti politicienii romani din fruntea bucatelor, indiferent de partid, au aparut in ultima vreme si ceilalti sponsori, de peste mari, tari si oceane! In cei 23 de ani de MARE TRADARE SI JAF, sponsorii de toate neamurile si-au dat mina peste Romania si peste coruptii lor, privind cu ochi lacomi la potentialul urias al tarii noastre: resurse, pamint, ape, oameni!
Sa ai in sclavie o asemenea tara a devenit cea mai tare afacere a acestor sponsori, o afacere atit de mare incit sponsorii s-au rupt de Statele si Guvernele lor si au “privatizat” in beneficiul propriu acest TUN pe care il pregatesc Romaniei! NU PUTIN, NU OBAMA, NU MERKEL, NU REGINA Marii Britanii! EI, EI si SANTAJABILII LOR vor sclavia Romaniei! Pindesc de 23 de ani si niciodata nu au fost atit de aproape ca acum!
Acum sint in ultima faza, a EXPERIMENTELOR FINALE!
1. Sa vedem cum reactioneaza romanii daca sint bombardati cu taxe, impozite, amenzi uriase, controale la singe sub comanda militarizata…
2. Sa vedem cum reactioneaza romanii cind li se iau toate resursele uriase prin simplu vot politic, aur, metale rare, petrol, gaze, cu repercusiuni ecologice nemaintilnite pe aceasta planeta…
3. Sa vedem cum reactioneaza romanii cind li se expropriaza intreg teritoriul national, cu uriase resurse de pamint bun si ape minerale nemaintilnite in Europa…
4. Sa vedem cum reactioneaza romanii cind li se zguduie casele si paminturile in urma unor explorari, deocamdata “psihologice”…
5. Sa vedem cum reactioneaza si daca mai reactioneaza vreo elita intelectuala sau vreun politician ratacit…
6. In sfirsit, sa vedem cum reactioneaza, daca mai reactioneaza vreun ziar sau vreo televiziune, ca poate mai trebuie cumparate niste constiinte…
Experimente…ultimele inainte de primul pumn de pamint aruncat peste cosciugul unui neam care n-a apucat nici macar sa-si cunoasca istoria…
De ce sint sponsorii si sclavii lor santajabili speriati?! Pai pe drumul fara intoarcere “MORTUL” s-a ridicat in capul oaselor si ii intreaba “INCOTRO?!”
A dracului descumpanire! Nu erau pregatiti pentru una ca asta…
Mai departe nu stiu ce se va intimpla dar ma gasiti aici, reporter de front…
Sa fiti iubiti!
Radu Moraru
Bejegyezte: dátum:

2013-10-01

Uite aurul, nu e aurul! Nimeni nu știe unde au dispărut 200 de kg de aur extrase de la Roșia Montană

http://www.nasul.tv/2013/10/01/uite-aurul-nu-e-aurul-nimeni-nu-stie-unde-au-disparut-200-de-kg-de-aur-extrase-de-la-rosia-montana/
Robert Frunzescu | marți, 1 octombrie 2013 
Sub pretextul colectarii probelor, canadienii de la RMGC eu extras deja aproximativ 200 de kg de aur din carierele de la Roșia Montană. Un angajat al Roșia Montana Gold Corporation a explicat membrilor comisiei speciale de dialog social, cunoscută drept și comisia Roșia Montană, că RMGC a extras deja aur în valoare de 7 milioane de euro, aur care a intrat în categoria probelor tehnice. Forările au avut loc între 2007 și 2013, perioadă în care au fost extrase peste 142.000 de tone de zăcământ minier sub formă de carote.
Ulterior vizitei, vicepreședintele Comisiei speciale Roșia Montană, senatorul PP-DD Haralambie Vochițoiu a declarat pentru ziarul Libertatea că cei de la RMGC au extras aurul pentru a măsura concentrația acestuia din materialul minier. Haralambie Vochițoiu a recunoscut, într-un moment de luciditate, că nu se știe ce s-a întâmplat cu aurul extras până acum de canadieni, schimbând brusc ideea și aruncând vina pe statul român, care până în 2006 a făcut exploatări în zonă dar nu s-a ocupat de ecologizat zona.
”Acum nu mai e drum de întoarcere. Ori îi lăsăm pe canadieni să facă o treabă serioasă ori statul va trebui să repare ce a stricat”, a încheiat senatorul PP-DD Haralambie Vochiţoiu.
Contactat telefonic, Eugen David, președintele Alburnus Maior, a confirmat faptul că RMGC-ul a forat în zona Roșiei Montane, dar nu știe exact cantitatea pe care au extras-o.
”Eu nu vorbesc decât pe ceea ce știu și pe ceea ce pot demonstra. Dacă domnul senator a zis înseamnă că el știe mai bine”, a declarat Eugen Davin, președintele Alburnus Maior.
Bejegyezte: dátum:

Asta-i prea de tot! Sova: Statul ar putea fi obligat sa dea avizele pentru inceperea exploatarii la Rosia Montana

C. I. | marți, 1 octombrie 2013
Ministrul Dan Sova a declarat ca Rosia Montana Gold Corporation ar putea obliga statul roman sa dea avizele pentru inceperea proiectului de exploatare miniera, chiar si in situatia in care Parlamentul ar respinge acest proiect.
“Nu este obligatoriu ca Rosia Montana sau Gabriel Resources sa ceara despagubiri statului roman. Se poate intampla ca investitorul caruia i se refuza eliberarea acordului de mediu sa se adreseze unor instante arbitrare, care pot fi Curtea de la Viena sau Curtea de la Washington si sa ceara obligarea statului roman la eliberarea avizului care lipseste pentru inceperea exploatarii.
Daca Doamne fereste s-ar intampla asa ceva, si sunt obligat sa trag acest semnal de alarma, ne-am trezi in situatia in care Rosia Montana ar putea incepe exploatarea in conditiile de astazi, adica foarte favorabile lor si foarte nefavorabile noua. Nu avertizez in ideea ‘ne temem sau o sa castige sigur’. Nu, este foarte posibil ca investitorul sa piarda, ne vom lupta cu el, dar sesizez vulnerabilitati si pericole, exista, nu e obligatoriu sa se si intample”, a spus Dan Sova, potrivit Romania TV.
Anularea contractului RMGC s-ar putea produce doar in condtiile in care companiei i s-ar gasi o culpa.
“Pentru situatia in care apar aceste culpe articolul 39 din Legea minelor prevede anularea licentei. Nu exista alta modalitate de desfiintare a acestui proiect. Daca nu incalca licenta sau nu gresesc din punct de vedere al mediului nu exista posibilitatea de a anula licenta“, a mai declarat Sova, potrivit ziare.com.
Dupa ce Guvernul a anuntat, pe 27 august, ca si-a dat acordul pentru demararea proiectului de exploatare miniera cu cianuri de la Rosia Montana, mii de ecologisti au iesit in strada pentru a se pronunta impotriva proiectului, considerat nociv pentru mediu. La acea vreme, premierul Victor Ponta si-a motivat decizia sustinand ca daca nu ar fi trimis proiectul de la guvern in Parlament, compania RMGC ar fi putut da statul in judecata si ar fi cerut despagubiri enorme.
Proiectul urma sa fie analizat, cand, Crin Antonescu si alti liberali, precum si democrat-liberalii, au anuntat ca sunt de partea protestatarilor. In replica, premierul Victor Ponta a vrut sa trimita proiectul in Parlament unde spunea ca va cere vot de respingere “si gata”. In acel moment, minerii din Rosia Montana au iesit in strada si ei protestand vehement si spunand ca vor sa aiba locuri de munca si ca proiectul minier trebuie demarat in zona.
Pe fondul diferentei dintre cele doua grupuri de protestatari, votarea proiectului in Parlament s-a amanat si s-a decis infiintarea unei comisii care va analiza problema din ambele unghiuri.
Bejegyezte: dátum:

Camera Deputatilor dă verde la cultivarea si importul Organismelor Modificate Genetic

Redacția |, 1 octombrie 2013
Plenul Camerei Deputatilor a respins marti propunerea legislativa privind interzicerea cultivarii si importului Organismelor Modificate Genetic (OMG), si interzicerea importului, productiei si comercializarii produselor care contin Organisme Modificate Genetic (OMG).
“Am luat cuvantul in plen de mai multe ori aparand propunerea legislativa si aratand ca in Romania nu exista bariere serioase privind cultivarea si importul de OMG-uri care sa ii protejeze sau avertizeze pe cetateni, a spus deputatul Remus Cernea.
“Am vorbit despre riscurile pe care OMG-urile le reprezinta, despre faptul ca sunt tari care au instituit interdictii fata de OMG-uri si am criticat si decizia de acum 3-4 luni a parlamentului de a permite cultivarea OMG-urilor inclusiv in arii protejate”, a continuat deputatul.
In mai anul acesta, mai multe persoane, in majoritate tineri, s-au adunat in zona Eroilor din Capitala, pentru un protest fata de organismele modificate genetic (OMG).
Organizatorii protestului din Capitala au fost mai multe asociatii ale societatii civile, printre care ReGeneration, EcoRuralis, InfOMG si Grupul de Initiativa “Activisti Fara Frontiere”.
Bejegyezte: dátum:

Ludovic Orban: „Șansa ar fi ca proiectul RMGC să nu treacă și atunci poate o să-i dea în gât ăia de la Gabriel Resources pe cei cărora le-au dat șpagă“

Alexandru Căutiş | luni, 30 septembrie 2013
Proiectul Roșia Montană a indus și în PNL sindromul personalității dedublate, care poate să fie și pro și contra în același timp. Ministrul Daniel Barbu este un exemplu suficient. Întrucât nu publicăm interviuri cu persoane care vădesc conștiințe siameze, am preferat să discutăm despre Roșia Montană cu un liberal cu o unică opinie: Ludovic Orban.
Reporter: Domnule ministru, cum vi se pare proiectul de la Roșia Montană?
Ludovic Orban: O golănie. Un proiect de lege care prevede privilegii doar pentru Gabriel Resources.
Rep.: Dar ce se va întâmpla cu membrii din comisia parlamentară care sunt de la PNL? O să respecte ei ce a zis șefu’ Crin Antonescu?
L.O.: Ei nu respectă ce a zis președintele PNL, ci ce s-a hotărât în Partidul Național Liberal. Prezența membrilor PNL în comisie este o urmare a deciziei copreședinților USL, care au decis înființarea acestei comisii. Personal, consider înființarea acestei comisii o tragere de timp din partea PSD și a premierului Ponta, în speranța obținerii unei conjuncturi favorabile, pentru a putea trece legea pe șestache, așa cum au inițiat-o.
Rep.: OK, dar cum rămâne cu Daniel Barbu, ministrul liberal al Culturii, care zice că e de acord în Guvern cu proiectul, dar că în Parlament se va exprima împotriva lui? I-a tras cineva vreo flegmă în PNL sau măcar i-a bătut obrazul?
L.O.: A copiat modelul Victor Ponta în această situație. Dar domnul Barbu este un om extrem de serios și un om de o mare calitate.
Rep.: Da, s-au văzut seriozitatea și calitatea lui acum, cu proiectul Roșia Montană…
L.O.: Să știți că proiectul acesta a apărut pe nepusă masă în Guvern și s-au forțat adoptarea și semnarea lui.
Rep.: Fiind pe nepusă masă, unii l-au înghițit fără să mestece?
L.O.: L-au înghițit pentru că probabil n-au știut cum să se poziționeze. Dacă ar fi fost consultată conducerea celor două grupuri parlamentare ale PNL, s-ar fi stabilit foarte clar poziția. Proiectul acesta este o golănie, dă RMGC-ului avantaje pe care alte companii nu le au, dă derogări de lege. Exproprierea – eu, ca liberal, nu pot fi de acord să fie o expropriere făcută cu forcepsul. Apoi, nu sînt de acord cu faptul că nu se spune nimic în privința scoaterii din circuitul silvic, pentru că acolo sunt hectare de păduri care trebuie scoase din circuitul silvic, nu se spune nimic despre avizul de gospodărire a apelor. Toate nenorocirile care vor fi lăsate acolo vor polua pânza freatică. Din multe puncte de vedere, un liberal nu poate fi de acord cu acest proiect.
sica orban
„La Roșia Montană sunt muzeografi, casieri, măturători de galerii, dar nu mineri“
Rep.: Ponta a fost în mina aia muzeu…
L.O.: Da, și pe de altă parte zice că nu sprijină proiectul. Păi să i-o spună lu’ mutu’. Nu e prima oară când minte. A făcut un spectacol mediatic pentru cei care nu știu realitățile din zonă. La Roșia Montană nu s-a mai scos din 2006 un miligram de aur, acolo nu mai există mineri. Echipamentele alea de mineri de pe ei sînt echipamente de paradă, pentru evenimentele regizate de Roșia Montană Gold Corporation. Acolo sunt câteva zeci de mineri care lucrează în subteran, dar nu ca mineri, ci la muzeu, Sunt muzeografi, casieri, măturători de galerii, dar nu mineri. Vreau însă altceva să ne amintim: nu e prima oară când premierul vrea să facă ceva pe șestache. Să ne amintim de protocolul semnat cu Băsescu. S-a dus în pat cu dușmanul. Iar noi, liberalii, am aflat de acel document în momentul în care, umilindu-ne, Băsescu l-a arătat președintelui Parlamentului European, la Consiliul European. Tot pe șestache a fost făcut și pactul, cum pe șestache a fost făcută și această propunere de lege, după ce, înainte, fusese subtil sustras proiectul Roșia Montană de la Ministerul Economiei și mutat la colegul de facultate al domnului Ponta, mă refer la Șova. Apoi a fost elaborat în nici două săptămâni, ceea ce arată că era dinainte făcut de avocații RMGC.
Rep.: Sau poate de cabinetul mamei lui Șova, ca și contractul cu Bechtel…
L.O.: Nu am probe, de aceea nu mă pronunț, dar intuiția îmi spune că nu e întâmplător. Și de acest proiect nu am aflat la briefingul guvernamental, ci am aflat pe surse de adoptarea unui asemenea proiect de lege. Nu au fost respectate cerințele Legii 52 privind transparența, nu a fost supus dezbaterii publice.
„Nu am auzit reacția companiei Bechtel, ceea ce mă face să cred că de fapt nu a fost reziliat contractul cu Bechtel“
Rep.: Cum vi se pare că Șova nu găsește contractul cu Bechtel?
L.O.: Aduceți-vă aminte că premierul a anunțat că domnul Șova va desecretiza toate actele legate de Roșia Montană, pentru ca apoi domnul Șova să anunțe că nu poate desecretiza tot, ci, probabil, doar ce-i convine lui.
Rep.: Dar contractul cu Bechtel este reziliat sau a fost doar o fumigenă a lui Ponta?
L.O.: Am anunțat public că nu am auzit reacția companiei Bechtel, ceea ce mă face să cred că de fapt nu a fost reziliat contractul cu Bechtel, că a fost un anunț fals, cum a făcut și Anca Boagiu, care și ea anunțase rezilierea contractului cu Bechtel.
Rep.: Dacă se inaugurează de șapte ori o autostradă, pe bucăți, e și normal ca un contract de acest fel să fie la rândul lui reziliat nu o dată, ci de cel puțin trei ori…
L.O.: Eu chiar m-am mirat cum poate domnul Șova să rezilieze un contract al cărui conținut nu-l cunoaște, fiindcă nu găsește contractul. Pe ce să semneze rezilierea? Pe un contract neexistent?
Rep.: Lăsați, că pentru votanții mineri se poate și așa…
L.O.: Pentru un fel de mineri, să nu-i subestimăm la grămadă. Nu putea să rezilieze un contract inexistent. Înseamnă că Șova ori a mințit când a spus că a reziliat contractul, ori a mințit când a spus că nu găsește contractul, ori a mințit și când a spus că l-a reziliat, și când a zis că nu-l găsește. Varianta cea mai plauzibilă e ultima.
Rep.: Acum poate să spună că nu găsește nici contractul cu Roșia Montană…
L.O.: Mai greu. Eu știu pe surse și nu sunt nici eu unul căzut din nori…
Rep.: Nu păreți că ați nimerit aici în sediul PNL fiindcă ați vrut să vă adăpostiți de ploaie…
L.O. (râde): Da, corect. Deci Șova nu poate spune că nu găsește actele legate de Roșia Montană și nici că trebuie ținute la secret. Nu sunt documente cu caracter secret. Sunt ținute la secret de oficialii care nu vor ca marele public să afle anumite prevederi din aceste documente.
Rep.: Ați făcut un calcul ca să vedeți cum se va tranșa în Parlament chestiunea asta?
L.O.: În primul rând, aș spune că Traian Băsescu a spus voalat că susține în continuare acest proiect. Dacă PSD adună voturi de la PDL, e posibil să treacă proiectul, ceea ce ar fi o catastrofă.
Rep.: S-au mai văzut catastrofe din astea. Petrom, spre exemplu.
L.O.: Petrom, Alro, Bechtel…
„Mi s-ar părea o catastrofă pentru România ca Mazăre să aibă Portul Constanța“
Rep.: Vom avea șansa să aflăm vreodată ce șpăgi s-au dat pentru aceste catastrofe naționale?
L.O.: În cazul Roșia Montană, șansa ar fi ca proiectul RMGC să nu treacă și atunci poate o să-i dea în gât ăia de la Gabriel Resources pe cei cărora le-au dat șpagă.
Rep.: Să nu vă treziți doar peneliștii vizați de anchete. Că până acum doar miniștrii PNL au fost trimiși în judecată sau condamnați.
L.O.: La o analiză atentă, se văd efectele coabitării și în atitudinea Justiției. Sloganul nostru, al USL, „Dreptate până la capăt“, este realizat doar parțial, din câte se pare.
Rep.: Nu mai ajunge dreptatea până la PSD.
L.O.: Să ne amintim că PNL a fost mereu victima organelor de anchetă. E o tradiție istorică, din păcate. Să ne amintim numai câți miniștri și-au pierdut funcția în urma unor anchete fără obiect, începând de la Teodor Athanasiu, apoi Paul Păcuraru, Tudor Chiuariu, care a câștigat pe fond procesul intentat în cazul Poștei, chiar și Ovidiu Silaghi.
Rep.: Ce penibil s-a comportat PNL în cazul Silaghi! I s-a retras candidatura pentru minister, dar a fost trimis în Parlamentul European. Nu e bun să intre în Guvernul României, dar e bun să intre în Parlamentul European!
L.O.: Eu nu aș fi retras propunerea lui Silaghi la Ministerul Transporturilor. Aș fi așteptat să fie respins de Băsescu sau de Ponta. Lui Silaghi i-a făcut rău retragerea candidaturii, pentru că marele public l-a considerat din acel moment vinovat. Or, eu nu cred că trebuie să retragi candidatura la minister doar fiindcă DNA i-a fabricat un dosar.
Rep.: Vom vedea în instanță dacă e fabricat sau nu… Cert este că PNL i-a tras o palmă lui Silaghi, iar apoi tot PNL și-a tras sieși o palmă trimițându-l pe Silaghi în Parlamentul European.
L.O.: Corect, e o judecată corectă. Asta nu înseamnă că Ovidiu Silaghi a fugit de răspundere. El și-a dorit să facă politică la nivel european și chiar merită să facă aceasta.
Rep.: Din păcate, PNL a decis că Silaghi merită să meargă în Parlamentul European după ce s-a văzut că are probleme cu Justiția…
L.O.: Nu are probleme cu Justiția, ci cu niște procurori, puși de cei doi care se află în coabitare.
Rep.: Ați văzut ce vrea să facă Mazăre, cum vrea să ia el Portul Constanța?
L.O.: Da, sunt la curent cu intenția lui de a lua pachetul majoritar la Portul Constanța. Mi s-ar părea o catastrofă pentru România ca Mazăre să aibă Portul Constanța.
Rep.: PNL îi va ceda lui Mazăre pachetul de acțiuni deținute acum de către Ministerul Transporturilor?
L.O.: Vreau să spun un lucru. În ceea ce mă privește, eu am fost de acord când eram ministru ca 20% din acțiunile portului să fie la Consiliul Local Constanța. Așa mi s-a părut normal, având în vedere și situația porturilor dezvoltate din alte țări, unde administrația locală este implicată. Dar Portul Constanța este un element strategic pentru România și statul trebuie să-și prezerve controlul asupra portului.
Rep.: Oare îi va ceda Ramona Mănescu lui Mazăre? Că lui îi cedează multe femei…
L.O.: Nu face parte Ramona din rândul femeilor care îi cedează lui Mazăre.
Rep.: Cel puțin nu la capitolul ăla…
L.O.: În ceea ce mă privește pe mine, mă voi opune în PNL presiunilor lui Mazăre legate de port.
Rep.: Am uitat să vă întreb ceva. Cum vi se par declarațiile lui Ponta legate de cele două miliarde de euro pe care cică le-ar putea cere ca despăgubiri RMGC-ul?
L.O.: Aici aș vrea să fac o declarație cu totul serioasă: declarațiile oficialilor români legate de o pretinsă despăgubire pentru Gabriel Resources se pot transforma în probe care pot fi depuse de companie în instanță, în cazul că vor cere despăgubiri. Iar acest lucru nu e permis să nu fie cunoscut de doi oameni care au pregătire juridică, mă refer la Ponta și Șova.
Rep.: Unul e și doctor în drept…
L.O.: Am văzut că doctoratul nu-i mai apare în CV și mă întreb de ce.
Bejegyezte: dátum:

Bogdan Hossu spune NU Rosia Montana

Octavian Mitu Ungureanu | luni, 30 septembrie 2013
Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, a declarat într-un interviu că este împotriva proiectului Roşia Montană. De ce crede tocmai preşedintele celei mai importante organizaţii sindicale că proiectul Roşia Montană nu este binevenit în forma actuală şi cum explică poziţia sa puteţi afla din materialul următor.
Dacă ar fi să daţi răspuns atât din poziţia de preşedinte Cartel Alfa, dar şi de contribuabil, sunteţi pentru sau impotriva proiectului Roşia Montană?
BH:În forma actuală şi la dimensiunile care se fac, inclusiv cu toate riscurile respective, considerăm că avantajele rezultate pentru stat, avantajele rezultate pentru oameni şi din punct de vedere ecologic, dar “ecologic” ca şi cheltuieli potenţiale viitoare, nu justifică o asemenea acţiune.
Astăzi suntem împotrivă pentru că nu sunt asigurate două elemenete importante: unul este legat de beneficiile statului român din exploatarea resurselor neregenerabile, care sunt rezerve strategice şi care ar trebui utilizate cu folos mai mare în viitor, când vom fi capabili să facem un asemenea lucru; al doilea este legat de elementele de siguranţă şi de garanţie în caz de accident sau în caz de sfârşit de activitate. Recuperarea mediului nu va avea resurse suficiente şi ar trebui o dezbatere mult mai clarificabilă legată de acest lucru. Să nu uităm că discutăm de cel mai mare bazin de decantare pentru produse cianurate şi care este structurat fără un fund, stabil, sigur, care să impiedice penetrarea în apele freatice. De asemenea, înseamnă cea mai mare suprafaţă, 400 şi ceva de hectare, reprezentând numai partea cu lac şi de decopertare şi care ar trebui, după terminarea procesului, readusă la starea iniţială. Asta înseamnă valori mari şi pe care garanţia dată astăzi de către companie statului român nu le acoperă.
Dar dumneavoastră vorbiţi acum din perspectiva ecologistului sau a celor preocupaţi de ecologie.
BH:. Nu discut de pe poziţia ecologică, ci de pe poziţia cuiva care va trebui să suporte nişte cheltuieli previzibile, nu legate de accidentul ecologic, ci de recondiţionarea în condiţii normale a zonei respective. În momentul în care nu avem, mă refer la statul roman, garanţii suficiente din partea RMGC, acestea vor fi transferate statului român implicit prin taxele şi impozitele aplicate cetăţenilor din România.
Aţi zis de “forma actuală” şi de “volumul actual”. Aţi putea să explicaţi?
BH:Forma actuală a proiectului de lege acceptă numai 150 de milioane de dolari (aprox. 100 milioane de euro) alocaţi pentru recondiţionarea zonei afectate în urma exploatării în discuţie, sumă care nu înseamnă, tehnic vorbind, din punctul nostru de vedere, decât o sumă infimă în comparaţie cu estimările de costuri presupuse de o atare acţiune. Pentru un lac de 10 ori mai mic, în Canada, suma alocată pentru o operaţiune de reabilitare, oarecum similară, este undeva la un miliard şi jumătate de euro. Ceea ce este important de ştiut de catre cetăţeni este faptul că RMGC, fiind înregistrată cu sediul nu apare a fi o companie care e opozabilă, faţă de care te poţi constitui parte în vederea recuperării unor eventuale prejudicii etc. şi s-ar putea să înceapă operaţia de decopertare şi de creare a lacului şi după cinci ani de zile, să zică „întrerup şi nu mai am resurse”. Din acel moment sarcina pentru reabilitare şi ecologizare îi revine, cel mai probabil, statului şi automat tuturor cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite. Nouă tuturor. Nu mai ai cum să acţionezi. De aceea trebuie o garanţie mult superioară celei stipulate în proiect.
Dacă ar fi să amendaţi legea, care ar fi amendamentul pe care l-aţi face?
BH:. Ministerul Marilor Proiecte n-are comisie de dialog social. Proiectul ar fi trebuit discutat clar cu partenerii sociali, patronatele şi sindicatele. Cred că n-ar fi ieşit în forma existentă actualmente şi ar fi ieşit o lege mult mai bună.
Dar dacă ar fi din cum o cunoaşteţi, ce amendamente aţi da? Vă vine unul în minte?
BH:Amendamentele ar trebui să fie radicale. Cum e redactat proiectul de contract acum, are nişte blocaje şi amendamentele n-ar putea să fie modificate, inclusiv cota de participare, care este o chestiune esenţială. Pe evaluarea făcută la cea mai pesimistă proiecţie, se prevede că s-ar scoate 11 miliarde de euro aur, numai aur fără alte elemente, deşi toată lumea recunoaşte că e şi argint într-o cantitate substanţială şi alte metale rare. Dacă ne uităm pe evaluarea Academiei, ar trebui să fie minimum dublă valoarea de venituri din exploatare. Cota care revine statului român este de aprox. 1 miliard.
Suma de 1 miliard este cea care se duce şi la revedenţă sau numai cota aceea de 25%?
BH:Cu totul. Deci sumele sunt foarte mici pentru că restul obligaţiilor, adică taxele şi obligaţiile pentru salariaţi sunt făcute de fiecare investitor şi sunt în cheltuiele prevăzute oricum pentru Gold Corporation. Venitul la bugetul statului ca vânzare de active este mult prea mic, având în vedere că este un avut naţional.
Iniţiatorii proiectului vorbesc de 78% din total venituri în favoarea statului român.
BH:Nu rezultă din calculele făcute.
Dar dacă ar fi peste 78%?
BH:Veniturile sunt de diferite tipuri. Ei fac o creştere a cheltuielilor nejustificate. Se face export de capital prin multe chestiuni din astea. Avem lohn-urile şi structuri de acest fel, care ne-au făcut să învăţăm repede cum se fac mişculaţiile ca o unitate să nu producă nimic şi toate veniturile să fie transferate la o unitate superioară. Să nu uităm că Gold Corporation înseamnă a cincea căsuţă de sus în jos, care coboară pe structură, nu e cea directă.
Şi care e cea directă?
BH:Sunt cinci structuri una într-alta care se plimbă prin Olanda, prin diferite alte ţări, care beneficiază de nişte avantaje ori fiscale, ori hai să spunem că sunt nişte fericiţi din anumite puncte de vedere.
Dar dacă cei care o să citească, o să înţeleagă că Bogdan Hossu este împotriva proiectului aşa cum e propus el astăzi, nu va e teamă că ei, lucrând acolo sau sperând să lucreze acolo, o să aibă o impresie greşită?
BH:Nu mi-e teamă. Problema este următoarea: din punct de vedere tehnic, aş vrea să vă reamintesc că s-au pierdut sute de mii de locuri de muncă în România, fără ca statul să primească nimic legat de acest lucru. Avem cazuri cum este Romplumbul, în care statul a investit în ultimii trei ani 4,3 milioane de euro, mai trebuia să investească 1 milion, l-au închis şi se taie şi s-au pierdut 680 de locuri de muncă. Din acest punct de vedere există pierderi substanţiale din cauza politicilor incoerente. Regret situaţia disperată a cetăţenilor din Roşia Montană, cauzată tot de decizii politice anormale care au făcut ca de 11 ani, din 2002, când s-a declarat zona monoindustrială, să fie de fapt o zonă închisă, în care să nu se mai poată dezvolta nimic. Trebuie să fie o politică de locuri de muncă decentă şi asta implică mai multe lucruri: problema de mediu, de securitate pentru ei şi pentru ceilalţi cetăţeni.
Acum, marea problemă care se pune este că există alte tipuri de programe care s-ar fi putut aplica pentru oamenii din Roşia Montană şi care nu se aplică acolo tocmai pentru că decidenţii politici vor să speculeze conjunctural şi să se justifice prin supranecesitatea acestui lucru. Vă dau exemple de ajutor de stat care se puteau aplica şi în zona respectivă. S-ar fi găsit investitori dacă s-ar fi creat şi facilităţile adecvate pentru a crea nu 900 de locuri de muncă, deşi practic pentru mineri din zonă vor fi probabil numai 300, pentru că ce înseamnă minerit cu exploatarea de suprafaţă şi cu baie?! Înseamnă că au escavatoare, au tehnologii. Marea majoritate va fi în domeniul administrativ şi în domeniul chimic, acestea sunt nevoile pentru un asemenea gen de exploatare. Deci minerii propriu-zişi, în sensul tradiţional, vor fi foarte puţini.
Acum, trebuie să recunoaştem necesitatea de a crea locuri de muncă pentru aceşti oameni, dar există ajutorul de stat. Avem cazuri în care au venit şi au făcut o investiţie de 60 de milioane, s-a dat acest ajutor de stat de 25 de milioane, s-au creat 350 de locuri de muncă. Facem un calcul şi vom constata că relativ cu bani puţini (atenţie: bani puţini înseamnă că i se dau facilităţi fiscale, e din banii lui pe care statul nu-i mai ia, deci fără ca statul să mai dea bani, fără să-şi asume riscuri), se pot crea, prin anumite politici, locuri de muncă.
Asta dacă există preocuparea exclusiv pentru locurile de muncă. Dar dacă există şi preocuparea pentru a atrage nişte venituri cum ar fi cele din exploatarea aurului?
BH:Veniturile din exploatarea aurului, dacă ne uităm la ce dă studiul respectiv, sunt comparativ egale cu veniturile din taxe şi impozite aplicate lui Gold Corporation. Pentru cele 900 de locuri de muncă. Mai există şi al treilea aspect, pe care l-a ridicat preşedintele ţării, în care se doreşte ca acest aur să fie cumpărat de banca naţională a ţării. N-aveam nevoie de acest aur. În condiţiile în care am fi avut industrii şi tehnologii cum ar fi, de exemplu, cele de electronică şi microelectronică, care să permită valorificarea superioară a acestui aur, atunci s-ar fi impus achiziţionarea lui.. Aurul, în ziua de azi, presupune cheltuieli cu marcarea, transportul, tezaurizarea. Aceste cheltuieli trebuie justificate în faţa contribuabilului. Aurul nu mai generează la rândul lui bani, aurul poate genera pierderi atunci când nu ştii pentru ce l-ai cumpărat.
Înţeleg că sugeraţi că dacă ar fi să cumpărăm acest aur, oricum plătim cu 6% mai mult decât l-am lua de pe piaţa liberă, aşadar cele 6% din redevenţe oricum nu se dau?
BH:Nu se dau. Şi ce facem cu aurul? În afară de cheltuielile de depozitiare, aici sau în altă parte? Astăzi, din punct de vedere al politicilor, consilierul BNR a explicat foarte clar, nu mai există acea nevoie de acoperire în aur a monedei naţionale.
Ceea ce este semnificativ vis-a-vis de aur este că el rămâne valoric foarte important, mai ales prin prisma evoluţiilor din domeniul microelectronicii. Aurul va rămâne foarte valoros şi pentru că va fi un component indispensabil viitoarelor generaţii de microcipuri.
Problema este că nu avem aceste industrii prezente în România. Deci, a stoca astăzi înseamnă a cheltui nejustificat şi a lăsa în continuare în sărăcie cetăţenii.
În cocluzie, mi se pare mult mai util să investim în alte tipuri de locuri de muncă şi care să genereze taxe şi impozite imediat.
Să nu uităm că dacă am asimila mai bine fondurile europene, în loc de 22% cât a fost pe perioada 2007-2012, dacă am absorbi de exemplu 10% în plus, în perioada urmatoare am scoate mai mulţi bani la bugetul de stat decât după 14 ani de exploatare în chestiunea în discuţie.
Bejegyezte: dátum:

AFACEREA ROȘIA MONTANĂ ARE NIȘTE SCHELETE ÎN DULAP

Stelian Tanase | luni, 30 septembrie 2013 
Intervievat ieri la 068 Digi24, directorul general Dragoş Tănase de la Roşia Montana Gold Corporation a dat o explicație hazlie faptului ca între compania sa şi compania mamă Gabriel Resources Yukon Canada există patru verigi intermediare, dintre care una înregistrată în insulele Barbados, zonă de paradis fiscal, acolo unde identitatea şi responsabilitaţile se topesc în ceaţă. 
Dragoş Tănase spune că acestea sunt regulile de organizare ale oricărei companii multinaţionale corecte şi cu obraz subţire. 
Omul susţinea că verigile respective sunt de fapt filiale ale companiei în condiţiile în care chiar schema prezentată în rapoartele de informare ale Gabriel Resources pentru cei interesați de listarea la bursă ilustrează structura de matrioşka a afacerii după cum se vede la http://www.gabrielresources.com/documents/AIF_2012_000.pdf, pagina 4.
081Astfel compania Gabriel Resources care deține 80,69% din afacerea Roşia Montană împreună cu Minvest Deva care are 19,31%, este înregistrată in Jersey. Gabriel Resources Jersey este deținută în proporție de 100% de Gabriel Resources Olanda, Gabriel Resouces Olanda este integral proprietatea companiei Gabriel Resources Barbados, iar Gabriel Resources Barbados este deținută în proporție de 100% de Gabriel Resources Yukon Canada, cea care este listată la bursa din Toronto. 
Dar păpuşa rusească nu se termină aici. Nu este clar cine deține Gabriel Resources Yukon. 
Dragoș Tănase a confirmat totuşi că circa 10-12% sunt deținute de colosul minier Newmont care are exploatări în multe locuri din lume, mai ales în lumea a treia, de la Peru la Ghana, dar şi în zonele aride ale Australiei. 
Iar informația este departe a fi încurajatoare. Firele ei ar putea da explicația permeabilităţii lui Traian Băsescu şi a lui Victor Ponta în momente diferite la lobby-ul Gold Corporation şi de asemenea a bunăvoinţei fostului ambasador american Mark Gitenstein faţă de proiectul cu cianuri, redenumit cu eleganţă şi mult PR investiţie străină.
116Ghinionul pentru expertiza sofisticată a maeştrilor financiari de la Gold Corporation este că publicul românesc s-a familiarizat demult cu schemele piramidale în care răspunderea nu există pentru că s-a topit în lanţul de intermediari. Tranziţia românească a însemnat un şir lung de escrocherii prin care active valoroase au fost subevaluate, caietele de sarcini erau trase la xerox, iar angajamentele asumate aruncate la gunoi a doua zi după privatizare, devreme ce firma semnatară era oricum a 10 a verigă într-un şir lung de necunoscuţi. Într-o astfel de atmosferă creată de experienţe recente, Gold Corporation poate trece cu greu drept onorabilă. Mai ales că are propriile schelete în dulap.
Dragoş Tănase spune că nu l-a întîlnit niciodată pe Frank Timiş, cel care a manevrat lucrurile în 1998/1999/2000 ca licenţa de exploatare a companiei Minvest Deva să treacă la propria companie prin transfer şi semnătura lui Mihail Ianăş, şeful de atunci al Agenţiei de Resurse Minerale, şi ulterior angajatul său prin Regal Petroleum. 
Timiş, care apare inclusiv în documente oficiale drept Vasile Timiş, zis Frank, este un personaj mai mult decît controversat. Implicat în afaceri dubioase, era fără doar şi poate bine conectat la reţelele de influenţă de la Bucureşti, dominate în anii 90 de moştenitorii fostei Securităţi. 
Unul dintre partenerii săi de afaceri, Ovidiu Tender era în anii 90, unul din obişnuiţii Cotrocenilor, din aceeaşi categorie cu Ioan Talpeş, oameni influenţi, cu un bagaj de informaţii esenţial în privinţa resurselor strategice ale ţării. Atît de bine era conectat românul Frank Timiş, cetăţean australian, la puterea momentului, încît a fost simplu pentru compania sa, numită iniţial Euro Gold Resources
(http://www.minind.ro/resurse_minerale/RMGC/Statut_Euro_Gold%20Resources_1997.pdf, interesantă este chiar şi autentificarea din finalul documentului), să obţină cîştige o licitaţie preliminară pentru iazurile de decantare din zona Roşia Montană pe 4 septembrie 2691995
 (http://www.minind.ro/resurse_minerale/RMGC/Contract_de_societate_1997.pdf, pg2). Totul s-a petrecut cu complicitatea ministerului şi ANRM, care a publicat anunţul de participare la licitaţie din 4 citeva zile mai tirziu. Ministru era la acea dată Dumitru Popescu, dar sprijinul politic a continuat în mandatul lui Radu Berceanu în fruntea Industriilor, pentru că el a acceptat ulterior transferul licenţei de exploatare, procedură ilegală de la compania de stat la firma lui Frank Timiş. 
Problemele de legalitate provenind din acest trasnfer de licenţă au blocat de multe ori obţinerea celorlalte avize necesare pentru începerea operaţiunilor propriu-zise. Dar Frank Timiş s-a spălat pe mîini în 2004 261cînd şi-a vîndut partea inclusiv către Newmont.
Există schelete şi mai recente. De pildă, cum se face că statul român a împrumutat de la Gabriel Resources 40 de milioane de dolari ca să-şi poată păstra participaţia de 19,31% în compania Gold Corporation la majorările de capital din 2004 şi 2009, fapt confirmat de Dragoş Tănase de la RMGC. 
Cu alte cuvinte, Gabriel Resources nu a avut la început nimic, nici măcar licenţă, în baza transferuluide licenţă adună bani de pe piaţa de capital, cu banii cîştigaţi dubios (a existat şi o anchetă penală asupra transferului de licenţă, dar încheiată fără urmări), împrumuţi statul român ca să-şi păstreze ce era al lui. 
George Maior şeful SRI, audiat astăzi în Parlament, ştie cu siguranţă de existenţa tuturor acestor umbre negre. 
După cum le ştiu şi premierul, şi preşedintele, şi le ştia şi Emil Boc despre care Traian Băsescu spune că a fost fericit să plece de la guvernare fără să semneze pentru Gold Corporation, din motive de conştiinţă. Dulapurile astea sun pline de schelete. Sau, dacă vreți, sunt ca niște matrioșki, stau pitite una-ntr-alta.
Bejegyezte: dátum:

George Maior: SRI nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii proiectului de la Rosia Montana

C. I. | luni, 30 septembrie 2013 
Directorul general al Serviciului, George Maior, care a fost audiat de comisia parlamentara pentru controlul SRI a declarat, luni, Serviciul Roman de Informatii nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii proiectului de la Rosia Montana, dar a transmis peste 500 de informari din ianuarie 1999 pana in septembrie 2013 legate de “riscurile si beneficiile implementarii proiectului”.
Acesta a precizat ca proiectul de exploatare miniera constituie “s-a aflat permanent in atentia Serviciului” deoarece este vorba de o “problema de securitate nationala”: “Prin complexitate si implicatii majore in plan economi, social, de mediu si patrimoniu, fara a omite unele ecouri in planul relatiilor internationale ale Romaniei, Rosia Montana constituie din perspectiva SRI o problema de securitate nationala”.
Acesta a sustinut ca SRI a abordat aceasta chestiune de maniera neutra, echilibrata”, atat din perspectiva unor riscuri de afectare a echilibrului ecologic, patrimoniu national, climat social, cat si al atentiei fata de “actiunile interesate menite sa influenteze actul decizional” sau al unor grupari extremiste care ar putea deturna miscarile de protest, “de altfel legitime”.
“SRI a acordat atentie actiunilor interesate menite sa influenteze actul decizional, precum si tentativelor unor structuri extremiste eco-anarhiste de a exploata sau de a deturna miscarile protestare, de altfel legitime”, a spus el, citat de Mediafax.
Bejegyezte: dátum:

Culmea culmilor! Cazanciuc: Ministerul Justitiei a emis aviz de legalitate proiectului Rosia Montana

C. I. | luni, 30 septembrie 2013 
Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a declarat, luni, la audierea sa de catre Comisia pentru Rosia Montana, ca ministerul pe care il conduce a emis un aviz de legalitate proiectului de lege, care este favorabil, intrucat actul normativ nu incalca niciun text imperativ.
“Ministerul Justitiei e un avizator al acestui proiect. Nu e rolul Ministerului Justitiei sa analizeze ratiunile economice ale textului, ci doar ratiunile de legalitate”, a spus Cazanciuc.
“Ceea ce a aparut in public a fost un document de lucru asumat de minister intr-o procedura de consultare intre institutii. Ministerul Justitiei a emis un punct de vedere destul de consistent. In urma acestui proces de consultare a fost elaborat un proiect care a fost trimis in circuitul de avizare, iar in acest circuit Ministerul Justitiei e ultimul avizator”, a spus Cazanciuc.
El a aratat ca Ministerul Justitiei a emis un aviz favorabil, cu observatii.
“Am emis un aviz favorabil pentru ca, din punctul nostru de vedere, proiectul nu incalca niciun text imperativ. Au fost formulate mai multe observatii, care reprezinta punctul de vedere a ministerului, obligatia noastra fiind de a supune deciziei Guvernului toate valentele juridice ale unui act supus aprobarii”, a spus Cazanciuc.
Bejegyezte: dátum:

Nasul – 29 septembrie 2013

Bejegyezte: dátum:

Cum a gandit Guvernul MAREA DESCENTRALIZARE. Vezi cele mai importante atributii cedate de ministere catre Consilii Judetene si primarii

C. I. | luni, 30 septembrie 2013
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratie Publice a trimis in teritoriu, pe 24 septembrie, o circulara privind propunerea legilativa intitulata Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de ministere si celelalte organe de specialiate ale administratiei publice centrale.
Potrivit documentului obtinut de Gandul, descentralizarea consta in cedarea unor atributii de la centru catre teritoriu, catre Consiliile judetene, presedintii de Consilii Judetene si primari si ar urma sa-si faca simtite efectele de la 1 ianuarie 2014, ea precedand astfel regionalizarea.
CELE MAI IMPORTANTE MODIFICARI:
1. In subordinea primariilor din orase/municipii vor functiona servicii rutiere si de ordine publica ai caror directori vor fi numiti de primari. 
2. In subordinea consiliilor judetene vor fi transferate o serie de servicii deconcentrate de la ministere si agentii, conduse de persoane numite de presedintele CJ. Astfel vor fi reorganizate In subordinea CJ oficiile judetene de agricultura, directiile judetene pentru cultura si patrimoniu, unitatile teritoriale de promovare turistica, directiile judetene de sport si tineret, centrele judetene de resurse si asistenta educationala, casele corpului didactic, agentiile judetene de ocupare a fortei de munca, agentia de plati si inspectie sociala, agentiile judetene pentru protectia mediului, directiile judetene de pescuit si acvacultura si directiile de sanatate publica.
3. METROREX trece din subordinea Ministerului Transporturilor In cea a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Tot In subordinea CGMB trece si Autoritatea Metropolitana de Transport Bucuresti. 
4.Porturile de la Dunare trec In subordinea Consiliilor Judetene In raza carora se afla.
5. Plajele cu destinatie turistica vor fi administrate de consiliile locale.
NOILE COMPETENTE ALE SEFILOR LOCALI
- serviciile de ordine si siguranta publica si circulatia pe drumurile publice
- serviciile de sanatate publica la nivel judetean
- administrarea plajelor turistice maritime si fluviale, ale raurilor, paraurilor si ale lacurilor de acumulare
- administrarea sistemelor de gospodarire a apelor
- protectia mediului, pescuit si acvacultura
- dezvoltare rurala;
- ocuparea fortei de munca la nivel local
- administrarea unitatilor sportive si de tineret, a taberelor scolare, centrelor de agrement, caselor de cultura ale studentilor, precum si a cluburilor sportive de la nivel local;
- dezvoltare si promovare turistica;
- organizeaza si desfasoara activitati educative extrascolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor;
- protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judetului
- administrarea porturilor de fluviale interes judetean
- implementarea programelor judetene In domeniul tineretului si sportului
MINISTERUL ECONOMIEI LASA TURISMUL PE MANA LIDERILOR LOCALI
De la Ministerul Economiei vor trece In subordinea administratiei publice locale o parte din competentele Autoritatii Nationale pentru Turism, respectiv autorizarea, clasificarea si licentierea In turism si unitatile teritoriale turistice.
Consiliile Judetene vor avea competente noi precum: autorizarea statiunilor balneare, climaterice si balneoclimaterice, emiterea brevetului de turism, atestarea parcurilor turistice, autorizarea a activitatii de agrement nautic, activitati turistice pe plaja, activitati ecoturistice.
MINISTERUL MEDIULUI CEDEAZA PLAJELE
Agentia judeteana pentru protectia mediului, respectiv a municipiului , Filiala regionala a Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura vor trece In subordinea Consiliilor Judetene si a CGMB.
Implementarea legislatiei In domeniul protectiei mediului la nivel judetean revine agentiilor judetene pentru protectia mediului aflate In subordinea Consiliilor Judetene, se arata In documentul obtinut de gandul.
„Filialele regionale aflate In subordinea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se reorganizeaza ca directii judetene pentru pescuit si acvacultura, servicii publice de interes judetean, In subordinea consiliilor judetene pe a caror raza teritoriala se afla. In judetele In care nu sunt filiale regionale, se Infiinteaza directiile judetene pentru pescuit si acvacultura, In subordinea consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti”, se prevede In documentul guvernamental.
Potrivit propunerii de OUG „titularul dreptului de administrare a plajelor cu destinatie turistica este consiliul local pe a carui raza teritoriala se afla”, acestuia revenindu-i dreptul de administrare a lucrarilor de Intretinere si ecologizare a plajelor.
„Lucrarile realizate sunt finantate atat din bugetul propriu, cat si din veniturile obtinute de la utilizatorii plajelor cu destinatie turistica, proportional cu suprafata de plaja utilizata.”, se propune In proiectul descentralizarii.
„Titularului dreptului de administrare Ii revine o cota-parte de 80% din redeventele obtinute din concesionarea plajelor cu destinatie turistica aflate pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale respective, iar diferenta de 20% se face venit la bugetul de stat, pentru contractele aflate In derulare”, se adauga In documentul citat.
Dreptul de administrare a plajelor turistice maritime si fluviale ale raurilor, paraurilor si ale lacurilor de acumulare se transfera de la Administratia Nationala „Apele Romane” catre consiliile locale pe a caror raza administrativ-teritoriala se afla.
Din totalul sumelor percepute din Inchirierea si concesionarea bunurilor proprietate publica a statului cu destinatia de balastiera, aflate In administrarea autoritatilor si institutiilor publice centrale, o cota-parte de 25% se face venit la bugetul de stat, iar o cota-parte de 75% se face venit la bugetele locale pe a caror raza administrativ-teritoriala se afla bunurile respective.
MINISTERUL CULTURII CEDEAZA CINEMATOGRAFELE SI TERENURILOR AFERENTE
De la ministerul Culturii In urma procesului de descentralizare, serviciile publice si organele de specialitate aflate In subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Culturii se reorganizeaza In subordinea autoritatilor administratiei publice locale. Practic, competentele vor trece la Consiliile Judetene, respectiv CGMB.
De asemenea, toate salile si gradinile de „spectacol cinematografic”, In total 133, dar si imobilele, aflate In domeniul privat al statului si In administrarea Regiei Autonome de Distributie a Filmelor, „Romania Film”, vor trece, libere de sarcini, In administrarea consiliilor locale comunale, orasenesti, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz.
In subordinea Consiliilor Judetene si a CGMB se vor Infiinta directiile judetene pentru cultura si patrimoniu.
Aceste Directii Judetene vor avea dreptul, In conditiile legii, de a concesiona, da In folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica sau Inchiria monumentele istorice proprietate publica a statului.
Pe langa Directiile judetene pentru cultura si patrimoniu se vor Infiinta comisiile judetene ale monumentelor istorice, ca organisme stiintifice de specialitate, fara personalitate juridica, cu rol consultativ In domeniu protejarii monumentelor istorice.
In proiectul descentralizarii, se prevede ca o cota-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural National / Fondul Cinematografic se face venit la bugetele judetelor, cu destinatia finantarii nerambursabile a programelor, proiectelor si actiunilor culturale.
De la bugetul de stat se aloca catre bugetele locale o cota de 70% din sumele Incasate din redeventele obtinute din concesionarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale respective.
“Angajarea directorilor generali sau, dupa caz, a directorilor asezamintelor culturale si a institutiilor publice care functioneaza In subordinea autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a directorilor generali sau, dupa caz, a directorilor asezamintelor culturale care functioneaza In subordinea autoritatilor administratiei publice locale se face pe baza sustinerii unui concurs de proiecte de management, castigatorii urmand sa Incheie un contract de management, In conformitate cu prevederile legii”, se arata In proiectul descentralizarii.
CE PIERDE MINISTERUL TINERETULUI SI SPORTULUI
Consiliile Judetene vor prelua de la Ministerului Tineretului si Sportului directiile judetene pentru tineret si sport/municipiul Bucuresti, casele de cultura ale studentilor si infrastructura aferenta, Complexul Cultural Sportiv Studentesc “Tei”, bazele sportive de interes judetean, taberele scolare si centrele de agrement de interes judetean, cluburile sportive de interes local, taberele scolare si centrele de agrement de interes local.
“Directiile Judetene pentru Sport si Tineret se reorganizeaza ca servicii publice de interes judetean, In subordinea consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti”, se arata In setul de masuri de descentralizare In domeniul tineretului si sportului.
.
Bejegyezte: dátum:
Abonați-vă la: Postări (Atom)