2018-01-06

Boris Kamenov, "separatistul" din Bulgaria: „Dacă voiam unirea cu altă ţară, am fi ales Austria sau Germania, nu România“

După citirea aticolul de mai jos se pot trage multe concluzii. Pe deoparte se poate vede cât de mult poate strica sistemul de publicații neprofesională, care caută numai senzații tari, și ”aruncă în piață” orice prostie și știre falsă, indiferent de urmări și neținând cont de normele deontologice(adică să aibă confirmare ştirei din cel puţin două surse independente), pe de altă parte cât de nepregătit este alegătorul zilelor noastre. 
Când eram copil și ascultam vestea despre ce s-a întâmplat la difuzarea unei piese de teatru la un post de radio american în care se anunțau sosirea extratereștilor pe Pământ. Iar după ce auzit vestea lumea de acolo a intrat în șoc  creând o isterie în masă.  
Acum am apucat și vremea când un biet constructor de case, - care a stat de vorbă la cârciumă cu prieteni pe lângă un pahar - devine în câteva clipe un redutabil ”separatist” - care vrea  să strice micile afeceri ale celor care se fac că ne conduc -  prin faptul că anunță separarea a trei entități teritoriale, care apoi să se unească cu o altă țară... ”Halal presă și politicieni”, ar zice bunicul meu, dar asta e vorba lui Badea: ”Trăim în România și asta ne ocupă timpul”  Un cititor ne-a trimis un material televizat al celor VAX Populi, în care  oamenii din mediul rural din sudul țării sunt întrebați ce limba se vorbește în Transilvania? Este îngrijurător lipsei de informaţii şi minime cunoştinţe din geografia ţárii în care locuiesc românii... "Prostim poporul cu televizorul" ... Horvath Zoltan
5 ianuarie 2018,  Sinziana Ionescu
„Adevărul“ a stat de vorbă, prin intermediul unui ziarist bulgar, cu Boris Kamenov, iniţiatorul demersului de separare a celor trei regiuni din nord-vestul Bulgariei şi unirea cu România. 
 Trei judeţe vor alipirea la România Boris Kamenov, cetăţeanul bulgar de rând care a venit cu ideea de a cere separarea unor regiuni din nordul ţării şi eventuala unire cu România, declară că iniţiativa sa a fost interpretată greşit. Ziaristul bulgar Ivan Radev din Sofia l-a contactat pe Kamenov, un lucrător în construcţii în vârstă de 60 ani din provincia Vratsa, şi a obţinut pentru „Adevărul“ o declaraţie de la cel care a stârnit rumoare cu demersul său. Boris Kamenov a cerut ca acele trei regiuni care formează zona de nord-vest a Bulgariei, Vidin, Montana şi Vratsa, să se separe de Bulgaria. „Este cea mai săracă din ţară şi până nu de mult era cea mai săracă din Uniunea Europeană“, explică Ivan Radev. Kamenov, „interpretat greşit“ Iată ce relatează jurnalistul despre cum a decurs convorbirea cu Boris Kamenov: „Discuţia a fost interesantă. Boris Kamenov a declarat că nu vrea să mai vorbească cu nimeni, pentru că ideea sa a fost interpretată greşit şi terfelită de presă bulgară. Totuşi, l-am rugat să-mi explice de ce. 
A spus că nu a fost vorba de nici un fel de independenţă şi de nici un fel de unire cu România“, afirmă Ivan Radev. Boris Kamenov a precizat că scopul său era altul. „A fost vorba de independenţa faţă de corupţie, nu de independenţa de Bulgaria“, a declarat el jurnalistului bulgar. Întrebat de ce a vorbit atunci despre autonomie şi o posibilă unire cu România în reportajul difuzat joi, 4 ianuarie, la televiziunea bulgară Nova TV, Boris Kamenov a revenit asupra spuselor sale. „Kamenov a ţinut să spună că s-a referit la România pentru că acolo există un sistem judiciar mai bun, iar în Bulgaria nici o persoană nu a intrat în închisoare pentru corupţie la nivel înalt“, specifică Radev. 
Regiunile Vidin, Montana şi Vratsa din Bulgaria - colorate în albastru, galben şi roşu Sursa agora.md La întrebarea dacă a fost vreodată în România şi dacă ştie că şi în această ţară sunt proteste, Boris Kamenov a răspuns: „Da, şi acolo au probleme, ca la noi. Dacă voiam să ne unim cu vreo altă ţară, aş fi cerut să ne unim cu Austria sau cu Germania, nu cu România". 
Jurnalistul bulgar Ivan Radev a remarcat că Boris Kamenov pare foarte supărat de efectul demersului său. „L-am întrebat dacă în această situaţie, în care pare foarte supărat de răspândirea vestei despre iniţiativa sa, ar pune capăt al petiţiei. Mi-a răspuns: “. 
Discuţia s-a terminat brusc, când ziaristul l-a mai întrebat pe Kamenov dacă a fost căutat de vreun oficial bulgar sau român după declaraţiile sale. „Eu mă gândesc să-mi schimb numărul de telefon. Tot timpul mă sună ziarişti şi alţi cetăţeni să mă întrebe de ce am vrut independenţa. Gata! M-am săturat! Pa!", a spus Kamenov şi a închis telefonul. „Omul părea total nepregătit pentru atenţia pe care a primit-o“, a comentat pentru „Adevărul“ ziaristul bulgar Ivan Radev. 
Ivan este vorbitor de limbă română, pe care a învăţat-o la Universitatea din Sofia, în cadrul secţiei de Studii Balcanice. 
 Presa bulgară: „Un gest disperat“ 
În reportajul prezentat la televiziunea bulgară Nova TV, moderatorul Victor Nikolaev a descris astfel situaţia: „O istorie care după mine sună mai mult ca un gest disperat şi că o încercare să se atragă atenţia decât ca adevăr, dar totuşi locutuitori ai Bulgariei de nord-vest susţin că lansează o petiţie prin care ar dori un referendum pentru desprinderea de Bulgaria şi unirea cu România“. În faţa camerei de luat vederi, Boris Kamenov s-a arătat nemulţumit de faptul că în Bulgaria tot timpul se vorbeşte depre corupţie. „Nimeni nu neagă că există corupţie şi dacă ne desprindem fie ca autonomie, fie dacă România va cere aceste trei regiuni, ar fi posibil să nu mai fim consideraţi ca parte din această corupţie. Oamenii din nord-vest tot timpul au luptat pentru o democraţie adevărată fără corupţie. În România nu se mai vorbeste de corupţie pentru ca sistemul judiciar este mult mai democratic“, considera Boris Kamenov. Subiectul unei posibile cereri de alipire a trei judeţe din Bulgaria la România a fost preluat şi de presa românească.

2018-01-04

Salariul minim a crescut, de la 1 ianuarie 2018. Cât ia angajatul în mână, cât plătește firma. Procedurile REVISAL

Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2018, dincolo de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Firmele trebuie să plătească mai mult pentru întregul cost salarial minim, iar angajații încadrați la această remunerație vor primi un salariu net mai mare.
Potrivit Hotărârii de guvern nr. 846/2017, salariul minim brut pe economie s-a majorat la 1.900 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2018.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră” - prevede HG.
Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă.
Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brut pe lună în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.
Conform Codului muncii, nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei. Măsura se ia pentru fiecare caz.
De asemenea, potrivit Legii 403/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru angajaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.
Cât plătește firma?
Costul salarial (salariu întreg) al firmei de 1.943 de lei și un salariu net (în mână) al angajatului variind între 1.162 de lei și 1.235 de lei, la un impozit pe venit redus de la 16% la 10% și ținând cont de deducerile personale de care beneficiază salariatul la plata impozitului pe venit, dacă are copii în întreținere.
În 2017, salariul minim brut pe țară era de 1.450 de lei (de la 1 februarie 2017). La acest salariu brut, patronul suporta, cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei, iar salariatul primea leafă „în mână” de 1.065 de lei, (fără persoane în întreținere).
Așadar, 160 de lei în plus, cost salarial pentru firmă, în anul 2018, pentru fiecare salariu minim, o creștere cu aproape 9% a cheltuielilor suportate de patron.
Cât primește angajatul în mână - salariul minim net 2018, în cele 5 situații de deduceri personale
Sunt 5 situații în care salariul minim net diferă pentru angajați, în funcție de deducerile personale de care beneficiază în anul 2018, conform calculelor Ministerului Muncii, transmise anterior StartupCafe.ro :
1. Salariul brut 1.900 lei, fără persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.162 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sanatate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 510 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -510 = 725 lei.
- Impozit: 725*10% = 73 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -73 = 1.162 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
2. Salariul brut 1.900 lei, cu o persoana aflată în întreținere:
Salariul net: 1.178 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurări sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sanătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 670 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -670 = 565 lei.
- Impozit: 565*10% = 57 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -57 = 1.178 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
3. Salariul brut 1.900 lei, cu doua persoane aflate în întretinere
Salariul net: 1.194 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 830 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -830 = 405 lei.
- Impozit: 405*10% = 41 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -41 = 1.194 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
4. Salariul brut 1.900 lei, cu trei persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.210 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 990 lei.
- Baza de impozitare: 1.900 - 475 - 190 -990 = 245 lei.
- Impozit: 245*10% = 25 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 -25 = 1.210 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
5. Salariul brut: 1.900 lei, cu patru si peste patru persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.235 lei.
Contribuțiile angajatului:
- contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
- contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;
Deducerea (sumă care nu se impozitează): 1.310 lei.
- Baza de impozitare: 0 lei.
- Impozit: 0 lei.
- Salariul net: 1.900 - 475 - 190 = 1.235 lei.
Contribuțiile angajatorului:
- contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
Procedurile REVISAL 2018
Prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, Guvernul a stabilit perioada pe care angajatorii o vor avea la dispoziție pentru transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS și CASS de la angajator la salariat, începând cu anul 2018.
Documentul stabilește ca excepție, în contextul mutării CAS și CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018, orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și până la 31 martie 2018.
Ulterior datei de 31 martie 2018, ca regulă angajatorii vor avea, mai departe, obligația să transmită în REVISALmodificările salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia - a subliniat Guvernul.
În cazul contractelor nou incheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către Registrul REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul sa își înceapa activitatea.
Orice modificare a funcţiei/ ocupaţiei, conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative, a tipului sau a duratei contractului individual de muncă, precum și orice schimbare a duratei timpului de muncă şi repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Excepţie fac situaţiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti când înregistrarea se face în termen de 20 de zile de la data la care angajatorul a luat cunoştinţă de conţinutul acesteia.
Potrivit Guvernului, persoanele fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă au obținut sau nu statutul de utilitate publică, instituțiile/autoritățile publice/alte entități juridice, care angajează personal în baza unui contract individual de muncă, au obligația de a întocmi, completa și transmite registrul general de evidență a salariaților, cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal.
REVISAL se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea încheierii contractelor individuale de muncă și cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaților, data începerii activității, funcția, salariul, sporurile, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă, perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă.
Transferul contributiilor de la angajator la angajat se face cu data de 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveste obligația de transmitere a datelor către REVISAL. NU s-a amânat întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligația comunicării efectuării acesteia către Inspectia Muncii.

LISTA 2018: Principalele taxe și impozite modificate pentru firme, PFA, persoane fizice

Guvernul și Parlamentul au operat în anul 2017 o serie de modificări de taxe și impozite pentru firme, care se aplică în anul 2018. Unele au fost adoptate de Guvern și modificate de Parlament pe ultima sută de metri, iar altele nu au mai apucat să fie schimbate de senatori și deputați în timp util, pentru a putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2018.
StartupCafe.ro a realizat o listă a principalelor taxe și impozite care se aplică din anul 2018, pentru firme, PFA, persoane fizice. Disclaimer: aceste prevederi sunt enumerate cu titlu informativ. Pentru calcularea și procesarea noilor taxe și impozite vă recomandăm să apelați la servicii ale contabililor și / sau ale consultanților fiscali din piață):
Plata defalcată a TVA (TVA Split)
Taxa pe valoare adăugată rămâne 19% în anul 2018. În schimb, apar modificări la plata acestei taxe de către firmele plătitoare de TVA.
Mecanismul plății defalcate a TVA a fost introdus opțional de Guvern din octombrie 2018, cu obligativitatea aplicării de către toate firmele plătitoare de TVA de la 1 ianuarie 2018.
În cele din urmă, Parlamentul a modificat sistemul obligatoriu și l-a limitat la anumite categorii de firme: cele în insolvență și cele cu anumite restanțe la plată, care trebuie să-și deschidă separat cel puțin un cont de TVA.
Firmele plătitoare de TVA care nu sunt obligate la sistemul split TVA, pot trece opțional la plata defalcată a TVA. Acestea vor benefica în anul 2018 de o reducere cu 5% a cuantumului impozitul pe profit (sau pe venitul microîntreprinderii).
Firmele care au ca furnizor o societate care aplică TVA Split trebuie să-i plătească în conturi separate.
Noul salariu brut 2018: Impozitul pe venit și contribuțiile sociale
Prin Ordonanța de urgență 79/2017, Guvernul a mutat, începând cu 1 ianuarie 2018, cele mai multe contribuții sociale de la angajatori la angajați, schimbând fundamental structura salariilor brute.
Astfel, noile taxe pentru salariile angajaților vor fi urmăatoarele, de la 1 ianuarie 2018:
Pe partea firmei:
-Contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Pe partea angajatului:
- Contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de:
a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
- Impozitul pe venit - 10% din salariul brut.
Astfel se reduc cotele totale ale contribuțiilor sociale obligatorii cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% și impozitul pe venit de la 16% la 10%. Aceste scăderi au fost introduse de guvern pentru a compensa aplicarea taxelor la o bază impozabilă mai mare (salariul brut), astfel încât salariații să nu piardă la net, iar angajatorii să nu plătească mai mult la salariul întreg.
În acest caz, firmele ar trebui să majoreze salariile brute ale angajaților cu aproximativ 20% pentru ca salariile nete să rămână la fel, cu aproximativ aceleași costuri salariale prin acte adiționale la contractele de muncă.
Angajații din sectorul IT (anumite categorii), din cercetare și cei cu dizabilități vor beneficia mai departe de impozit zero pe vent. Aceasta înseamnă că măsura compensatorie nu va fi pe deplin acoperitoare și în cazul acestora salariul net se va diminua cu câteva procente, dacă angajatorii nu vor majora costurile salariale.
În interiorul acestor contribuții, cota pentru Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%.
Contribuțiile și impozitele cu reținere la sursă sunt reținute și plătite către stat de către angajatori.
Urmărește mai jos o simulare de calcul al salariului 2018, cu Adrian Bența, consultant fiscal:
Procedurile REVISAL 2018
Prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, Guvernul a stabilit perioada pe care angajatorii o vor avea la dispoziție pentru transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS și CASS de la angajator la salariat, începând cu anul 2018.
Documentul stabilește ca excepție, în contextul mutării CAS și CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018, orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și până la 31 martie 2018.
Ulterior datei de 31 martie 2018, ca regulă angajatorii vor avea, mai departe, obligația să transmită în REVISAL modificările salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia - a subliniat Guvernul.
În cazul contractelor nou incheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către Registrul REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul sa își înceapa activitatea.
Transferul contributiilor de la angajator la angajat se face cu data de 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveste obligația de transmitere a datelor către REVISAL. NU s-a amânat întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligația comunicării efectuării acesteia către Inspectia Muncii.
Salariul minim 2018
Salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018.
Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă, de la 1.783 de lei pe lună în anul 2017 la 1.943 de lei în anul 2018, pentru fiecare salariu minim acordat.
Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brut pe lună în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.
Prin majorarea salariului minim brut, cresc și o serie întreagă de amenzi care au ca referință această valoare, așa cum sunt amenzile rutiere, unde un punct-amendă a crescut de la 145 de lei la 190 de lei în 2018 (10% din salariul minim brut).
Microîntreprinderile și impozitul
Se majorează plafnul de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, cifra de afaceri. Astfel, în anul 2018, plafondul este cifrei de afaceri este de 4.659.700 lei pentru trecerea la impozitul pe venitul microîntreprinderii.
Firmele care se încadrează în acest plafon vor plăti, în loc de impozit pe proft de 16%, un impozit pe venit, de 1% dacă au cel puțin un salariat, și de 3% dacă nu au niciun salariat.
Au fost introduse în acest sistem și firmele care au venituri din consultanță și management, indiferent de ponderea acestora în totalul veniturilor. La fel, firmele care se ocupă cu jocuri de noroc, asigurări, domeniul bancar, exploatarea zăcămintelor pot intra și ele aici dacă se încadrează în plafonul cifrei de afaceri de 1 milion de euro.
În Senat, prin proiect de lege, s-a propus ca ordonanța de urgență 79/2017 să se modifice astfel încât firmele care au capital social de minimum 45.000 de lei și minimum 2 salariați să poată opta pentru trecerea la impozit pe profit de 16%. Proiectul este la Camera Deputaților, care nu a luat o decizie până la finalul anului 2017. Pentru a se modifica astfel Ordonanța de Urgență, e nevoie ca proiectul de lege cu amendamentul respectiv să fie adoptat de Cameră. Până atunci, avem doar OUG 79/2017, în forma decisă de Guvern.
Alte modificări pentru firme:
Contribuabilii vor vira în continuare contribuţiile la pensii, sănătate şi şomaj într-un cont, iar TVA, impozitul pe profit şi cel pe venit în alt cont. Plata contribuţiilor la pensii, sănătate şi şomaj, a TVA şi a impozitului pe profit şi venit în acelaşi cont la Trezorerie a fost amânată până pe 1 iulie 2018.
Contribuabilii vor depune în format electronic declaraţiile fiscale pentru obligaţiile aferente lunii ianuarie.
Cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi de la firme asociate sunt deductibile pentru sume de maxim 200.000 euro. Când cheltuiala cu împrumutul depășește 200.000 euro, se deduce 10% din diferența între venituri și cheltuieli. Aici se e scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
Ca taxe locale, pentru mașinile de transport de marfă cu masa totală autorizată de cel puțin 12 tone crește impozitul local (cu aproximativ 7%).
O serie de alte taxe locale în unele loialități au fost anunțate ca majorate pentru anul 2018.
Impozitarea dividendelor 2018 
La dividende rămâne impozitul de 5%.
În plus, se va plăti încă 10% aplicat la salariul minim brut pe economie, contribuție la sănătate (CASS), dacă valoarea veniturilor realizate astfel este mai mare de 12 salarii minime pe economie.
Potrivit consultantului Cornel Grama, pentru anul 2018 ca sa vedem daca ne incadram in plafonul de 12 salarii minime cu valoarea dividendelor, trebuie sa insumam toate veniturile din activitati independente + dividende + chirii + alte surse obtinute "in anul fiscal precedent" adica din 2017 asa cum zice alin 3 de la art 170 din Codul fiscal modificat.
Persoană fizică autorizată (PFA) 2018 și alte activități independente
În principiu, cei care sunt și salariați și obțin și venituri ca PFA vor plăti contribuția la pensii (CAS) și sănătate (CASS) și pentru salarii, dar și pentru veniturile ca PFA. Contribuțiile nu se calculează totuși la tot venitul PFA, ci doar la salariul minim pe economie, spre deosebire de salariu, unde se aplică la valoarea întreagă.
PFA, PFI, întreprinderile individuale, cei cu profesii liberale, cei cu activităţi agricole etc. vor plăti contribuții, dacă au obținut în anul anterior venituri cumulate din aceste activități de minimum 12 salarii minime brute pe economie (22.800 de lei), astfel:
Contribuția pentru pensii (CAS) pentru PFA va fi de 25%, aplicată unui venit ales de către contribuabil cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară (1.900 de lei) ,
Contribuția la sănătate (CASS) pentru PFA va fi de 10% la salariul minim pe economie (1.900 lei)
Se plătește și impozit pe venit de 10%, indiferent de valoare.
Mai detaliat, conform OUG 79/2017, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de venit, datorează contribuția de asigurări sociale dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, după caz:
a) venitul net realizat în anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
b) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna în care își încep activitatea sau nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual.
c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecțiilor este cel puțin egală cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit;
d) venitul net lunar realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Impozitarea chiriilor
Persoanele fizice care obțin venituri din chirii plătesc din anul 2018 impozit de 10% aplicat la o bază de 60% din valoarea chiriei respective.
Se plătește și contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicat la salariul minim brut pe economie (adică 190 de lei pe lună), dacă realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute din cedarea folosinței bunurilor.
În cazul chiriilor, la încadrarea în plafonul de 12 salarii minime brute, se iau in calcul veniturile nete din chirii, adică cele pentru care s-a aplicat deducerea de 40% din valoarea chiriei.

Grafic interactiv: România, ultima în UE la ponderea personalului tech

Sursa imagine 

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata personalului angajat în sectoarele de producție de înaltă tehnologie și de servicii bazate pe cunoaștere, conform unui grafic interactiv realizat de Biroul european de statistică Eurostat, cu date până la nivelul anului 2016. 
Conform statisticii UE, în anul 2016, o pondere de 27% din totalul angajaților din România activau în producție de înaltă tehnologie și de servicii bazate pe cunoaștere, mult sub media UE, de 45,8%.
Totuși, țara a făcut unele progrese, ponderea acestor salariați crescând constant din anul 2008, când se înregistra o rată de 24%.
Spre comparație, în anul 2016, vecinii noștri din UE stăteau mult mai bine ca noi: Ungaria - 45,6%, iar Bulgaria - 35%. Asta ca pondere, pentru că în cifre absolute România are, evident, mai mulți salariați în domeniile menționate, în condițiile în care avem o populație de aproape 3 ori mai mare ca a Bulgariei și de 2 ori mai mare decât a Ungariei.
Pe primele locuri, ca pondere a lucrătorilor din sectoarele producție de înaltă tehnologie și servicii bazate pe cunoaștere în total lucrători, în anul 2016, erau: Suedia (57,6%), Danemarca (53%) și Luxemburg (52,3%).
În ceea ce privește personalul din cercetare-dezvoltare, România „cedează” ultimul loc Ciprului. În 2016, 0,4% din totalul angajaților din România activau în cercetare-dezvoltare, mult sub media UE, de 1,2%. În Cipru, rata era de 0,3%. Ungaria avea 0,8%, iar Bulgaria, 0,7%.
Pe primele locuri la ponderea angajaților în R&D figurează Danemarca (2,1%), Luxemburg (1,9%), Suedia (1,7%).
Reamintim că în România personalul din sectoarele cercetare-dezvoltare și tehnologia informației, în anumite condiții, beneficiază de impozit pe venit zero, însă în urma transferului contribuțiilor de la angajator la angajat începând cu anul 2018 firmele private din sector pierd o parte din acest stimulent, fiind obligate să-și majoreze cheltuielile salariale cu câteva procente, pentru a nu le scădea angajaților respectivi salariile nete.
Guvernul a adoptat un memorandum prin care și-a anunțat intenția de a lansa o schemă de ajutoare nerambursabile pentru firmele din IT și R&D, pentru a menține stimulentele acordate acestor sectoare.
Puteți naviga în graficul interactiv al Eurostat selectând și deselctând țări din butonul Select Countries (sus-dreapta) și domenii de referință de la pictogramele galbene de pe rândul de jos.

Initiativa-protest in nord-vestul Bulgariei, unde se strang semnaturi pentru independenta sau unirea cu Romania

de G.S. HotNews.ro 4 ianuarie 2018, 
Initiativa de independenta in nord-vestul Bulgariei
Foto: Wikimedia Commons
Locuitori din nord-vestul Bulgariei aduna semnaturi pentru o declaratie privind separarea regiunilor Vidin, Vratsa si Montana de restul tarii, transmite televiziunea bulgara NOVA, citata de novinite.com. Ei spun ca vor fie autonomie, fie sa se uneasca cu Romania. 
Organizatorul protestului si initiatorul strangerii de semnaturi, Boris Kamenov, a spus pentru Nova TV ca unul dintre motivele initiativei este salvarea regiunii de coruptia din Bulgaria. Intrebat de ce nord-vestul Bulgariei ar vrea sa devina parte a Romaniei, Kamenov a spus ca in sistemul judiciar si lupta anticoruptie sunt mai eficiente la nord de Dunare. 
Alt separatist a declarat ca un motiv ar fi lipsa locurilor de munca: "Suntem din Kozlodui, Plovdiv si alte orase si nu e nimic de munca acolo”. 
Initiatorul acestei miscari de independenta a adaugat ca numai dupa ce regiunea isi va obtine independenta se va adresa Romaniei cu propunerea de a se uni cu ea.

Gabriela Firea și soțul ei se întrec în salarii!

de Daniel Ștefan Călin 2 Ianuarie, 2018 -
Am putea spune că e o adevărată competiție între Gabriela Firea și Florentin Pandele când vine vorba de salarii. Amândoi primari, Firea și Pandele nu duc deloc lipsă de resurse bănești, dar cât câștigă fiecare mai exact?
Conform Știrile Kanal D, Florentin Pandele a obținut în 2016, 48.077 lei din indemnizația de primar al comunei Voluntari (Ilfov), în timp ce soția lui, Gabriela Firea, a încasat 39.251 lei, în cadrul aceluiași an, după ce a devenit primar al Capitalei. Totuși, Pandele nu a obținut un venit mai mare decât Firea pentru că are salariul mai mare, ci pentru în acel an, fosta jurnalistă de la Antena 3 câștigase alegerile locale abia la jumătatea lui 2016.
Pandele se află la al cincilea mandat de primar al Voluntariului. Prima dată când a câștigat alegerile a fost în anul 2000, când avea 39 de ani. edilul este în fruntea comunei de 17 ani și nu sunt semne că ar avea de gând să lase locul altcuiva. În aprilie 2016 a candidat ca independent, pentru a nu influența cariera politică a soției, care participase la scrutin din partea PSD, amintește sursa citată. Ultima dată, a câștigat alegerile cu 67% din voturi.
În iunie 2016, Firea a câștigat alegerile cu 43% din voturi, când fusese deja aleasă și ca senator PSD. Din acest motiv, potrivit declarației sale de avere, în 2016 a mai primit și o indemnizație de parlamentar de 38.743 lei. După ce alianța PSD-ALDE a câștigat alegerile parlamentare și au format apoi Guvernul, salariul Gabrielei Firea a devenit aproape la fel de mare ca al unui ministru, adică de aproximativ 2.500 de euro pe lună (11.500 lei).

Olguța Vasilescu s-a răsfățat cu iubitul în Cuba, de Revelion, într-o stațiune de lux

Lia Olguța Vasilescu și-a petrecut Revelionul în Cuba
foto: national.ro
de Daniel Ștefan Călin 2 Ianuarie, 2018 - 21:42
În timp ce legea salarizării și decizia de modificare a legilor Justiției au scos în stradă protestatari încă din prima zi a noului an, unii miniștri nu se stresează deloc. De fapt, au decis chiar să-i lase pe nemulțumiți să urle degeaba în stradă, iar ei să se răsfețe peste hotare. Olguța Vasilescu și iubitul au fost surprinși în vacanță în Cuba.
Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, se lăfăie la soare în Cuba, alături de iubit. Cei doi au fost surprinși de paparazzi, înainte de Revelion, în timp ce se înghsuiau pe un șezlong de pe terasa hotelului NH Capri La Habana, o locație de 4 stele, din centrul Havanei (capitala Cubei), informează National.ro.
Sursa citată menționează că o astfel de vacanță de două persoane poate costa până la 5.000 de euro.

2018-01-02

János Áder: Să respectăm întotdeauna pe omul în relaţiile cu semenii noştri, şi pe maghiarul în relaţiile cu conaţionalii noştri

2018. 01. 01. : MTI
În mesajul de Anul Nou, János Áder, preşedintele Ungariei a urat maghiarilor să aibă întotdeauna şi în orice împrejurare puterea de a respecta pe omul în relaţiile cu semenii lor, şi pe maghiarul în relaţiile cu conaţionalii lor.
În cuvântarea transmisă în primele minute ale Anului Nou de televiziunea publică, şeful statului maghiar a urat un an nou fericit tuturor oamenilor binevoitori, tuturor maghiarilor, tuturor cetăţenilor care alcătuiesc naţiunea şi tuturor persoanelor din ţară, care simt şi doresc acelaşi lucru gândindu-se la cei dragi.
János Áder a urat un an nou care să ofere motive de încredere şi nădejde celor slabi, celor care acordă ajutor altora şi celor care sunt la început de drum. Şi-a exprimat dorinţa ca noul an să împlinească speranţele celor care au visuri noi, făuresc planuri deştepte sau hrănesc credinţa din semenii lor.
Preşedintele ungar a urat un an nou paşnic atât celor care merg pe calea bătătorită, cât şi celor care aleg calea cea nouă, celor care sunt gata de sacrificii, celor care îşi fac griji din dragoste pentru copiii lor, celor care îşi clădesc un viitor comun motivaţi de dorinţe personale, şi tuturor persoanelor care “sărbătoresc acum împreună cu alţii sau singuri, şi se gândesc la cei dragi”.
În opinia şefului statului maghiar, multitudinea de urări de bine rostite în primele minute ale noului an, demonstrează că dorinţa noastră naturală este să oferim tot ce este mai bun din noi.
A subliniat că fiecare şi-ar dori să împărtăşească cu familia şi cu prietenii iubirea, bucuria şi încrederea plină de speranţe a noului an. “În orice am crede şi oricare ar fi scopurile care ne călăuzesc viaţa, în aceste momente nu ne zgârcim cu repetatele urări de succes şi fericire. Să păstrăm magia acestei clipe de-a lungul întregului an”, a spus preşedintele Ungariei.
A adăugat că de noi depinde, cât ducem mai departe din bucuria, speranţa şi iubirea primelor ore ale Anului Nou. “Putem oare trata semenii noştri şi la începutul noului an cu acea încredere cu care le adresăm cele mai bune urări la finele anului care a trecut? Ne respectăm promisiunile pe care le facem deseori în aceste clipe, cum ar fi să ne lepădăm de obiceiurile proaste? Păstrăm oare entuziasmul cu care formulăm obiective noi sau le reformulăm pe cele vechi? Ne tratăm oare prietenii, colegii de muncă şi vecinii cu respect?”, a spus şeful statului ungar formulând o serie de întrebări.
El a mai subliniat că, deşi maghiarii sunt diverşi, îi leagă versurile lui Ferenc Kölcsey – autorul textului imnului maghiar – prin care cer voie bună, prosperitate şi “un an vesel” pentru ei, pentru semenii lor şi patriei.
János Áder a urat înţelepciune maghiarilor pentru luarea deciziilor personale, dar şi pentru alegerile pe care le iau în comun. A urat ca maghiarii să aibă întotdeauna şi în orice împrejurare puterea de a respecta pe omul în relaţiile cu semenii lor, şi pe maghiarul în relaţiile cu conaţionalii lor. A urat linişte şi energii benefice creaţiei, sănătate, precum şi un viitor sigur şi plin de speranţe tuturor cetăţenilor care alcătuiesc naţiunea maghiară.

Un ansamblu de dansuri populare din Transilvania a câştigat premiul publicului în finala concursului "Fölszállott a Páva" din Ungaria

2017. 12. 30.  MTI
Ansamblul de dansuri populare "Tatrospart" din Transilvania a câştigat premiul publicului în finala concursului "Fölszállott a Páva" din Ungaria.
Concursul de muzică şi dansuri populare “Fölszállott a Páva” (Păunul şi-a luat zborul) se desfăşoară de cinci ani de zile într-un format de emisiune de căutători de talente, fiind transmis de postul ungar de televiziune Duna TV.
Vineri seara a avut loc la Budapesta finala concursului. Câştigătorul premiului publicului a fost desemnat Ansamblul de Dansuri Populare “Tatrospart” (Valea Trotuşului) din Transilvania, format din tineri din Lunca de Sus, Lunca de Jos şi Ghimeş, localităţi de la graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău.
În categoria ansamblurilor de dans, câştigător a fost desemnat Ansamblul Folcloric “Kalotaszeg” din zona etnografică Ţara Călatei (România). În categoria dansurilor solo şi în pereche cel mai bun concurent a fost desemnat Mátyás Fodor din Keszthely (Ungaria), iar în categoria solişti instrumentişti şi orchestre a triumfat Orchestra “Pósfa” (Slovacia). În categoria soliştilor vocali şi a ansamblurilor vocale a fost desemnat câştigător Ansamblul “Pendely” din Debrecen (Ungaria). Fiecare concurent a primit câte un premiu de două milioane de forinţi.
Ministerul Resurselor Umane din Ungaria a oferit două premii speciale de câte un milion de forinţi. Premiile au fost înmânate Ansamblului “Nógrád” din Salgótarján (Ungaria) şi lui Remus Eötvös din Sfântu Gheorghe (România), de către ministrul Zoltán Balogh.
Un alt premiu special în valoare de un milion de forinţi, premiul secretarului de stat al guvernului ungar pentru politică naţională, Árpád János Potápi, i-a revenit Ansamblului de Dansuri Populare “Ilosvai Selymes Péter” (Slovacia). Câte un premiu special au mai oferit şi Institutul pentru Strategii Naţionale – Ansamblului de Dansuri Populare “Nyírség” din Nyíregyháza (Ungaria) şi Ministerul Agriculturii şi Comisia Hungarikum – Mihaelei Veres originară din satul Pustiana, judeţul Bacău. De asemenea, un premiu de un milion de forinţi i-a mai fost înmânat lui Szilveszter Borbáth din Vârghiş (Covasna, România) de către baritonul Levente Molnár şi Ansamblul Popular Maghiar de Stat.
Aceasta a fost cea de-a cincea ediţie a concursului internaţional de muzică şi dansuri populare “Fölszállott a Páva”, organizat de televiziunea publică maghiară şi Casa Tradiţiilor (Hagyományok Háza) după modelul concursurilor de talente din domeniul muzicii uşoare.
Concursul s-a adresat interpreţilor de muzică populară şi ansamblurilor de dansuri populare. Pe parcursul mai multor săptămâni, participanţii din grupa de vârstă 16-35 de ani au urcat pe scenă în faţa juriului în transmisii televizate în direct. Evoluţia concurenţilor au fost evaluate de un juriu format din personalităţi importante ale culturii maghiare, printre care muzicianul Ferenc Sebő şi cântăreaţa Márta Sebestyén, ambii artişti distinşi cu Premiul Kossuth, etnograful şi lăutarul Gergely Agócs, istoricul şi coregraful László Diószegi, preşedinte al Uniunea de Dansuri Populare György Martin, respectiv dansatorul şi coregraful Zoltán Zsuráfszky.
În încheierea celei de-a cincea ediţii a concursului, emisiunea a adus un omagiu lui Zoltán Kodály cu ocazia Anului Comemorativ Kodály. Concursul de talente a luat sfârşit cu un moment artistic oferit de cântăreţul de operă Levente Molnár, originar din judeţul Harghita, artist distins cu Premiul Liszt, şi Ansamblul Popular Maghiar de Stat, o producţie realizată special pentru această ocazie, cu prelucrările unor cântece populare transilvănene ale compozitorului Zoltán Kodály.

2017-12-30

Urări de an nou!

 An Nou fericit! Boldog Új Évet Kívánok! Neue Jahr!
Happy New Year! 
Yeni Yılınız Kutlu Olsun! 
Srećna Nova godina!
Szczęśliwego Nowego Roku! 
С Новым Годом!

Cea mai frumoasa primarita din Romania a lucrat la un post tv muzical! Irina Onescu a decis sa candideze la primaria din Pietris, Arad, dupa tragedia de la Colectiv.

Lili Lascar21 mai 2017 
Cea mai frumoasa primarita din Romania a lucrat la un post tv muzical! Irina Onescu a decis sa candideze la primaria din Pietris, Arad, dupa tragedia de la Colectiv.
„Foaie verde lămâiţă, Irina e primăriţă”. Este vorba de Irina Onescu, mai cunoscută în Bucureşti, decât în Arad. Primarul comunei Petriş are doar 32 de ani şi este cu siguranţă cel mai nonconformist din judeţ. A lucrat pentru MTV, unde a produs emisiunea MTV Passport, iar ulterior a organizat în ţară festivaluri de muzică.
Irina Onescu s-a născut şi a crescut în Bucureşti, unde a învăţat la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, iar ulterior a urmat Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. În 2008, la doar 23 de ani, şi-a luat inima în dinţi a început o afacere pe cont propriu. Şi-a înfiinţat o firma de producţie audio-video, realizând pentru postul MTV România o mini serie intitulată MTV Passport. A călătorit prin lume, dar după câţiva ani a lăsat cariera şi agitaţia din Capitală pentru a se stabili în micul sat din judeţul nostru, care are 500 de locuitori.
Proiectul inedit “Musafir la țară”: Primarul Irina Onescu invită turiștii să petreacă Ziua Națională la Petriș
#musafirlatara #Petris #1decembrie
 Foaie verde de măcriș, haide, lume, la Petriș!

Mâine vom anunța gazdele participante la campania "Musafir la țară" și vom da liber rezervărilor 
Până atunci vă îndemn să urmăriți un reportaj fain despre oameni, tradiții și locuri pitorești. 
Satele Roșia Nouă și Obârșia, aparținătoare comunei Petriș, păstrează și astăzi farmecul rural de altădată. Asta și pentru că de câțiva ani Asociația Zarand investește fonduri, timp și răbdare în comunitatea locală, salvând și perpetuând cultura acestor frumoase meleaguri.
Iar pe 1 Decembrie veți putea trăi pe viu toate aceste experiențe.

La vedere şi totuşi ascunsă, în mijlocul Munţilor Apuseni, Ţara Zarandului încă mai “toarce” poveşti din bătrâni. Aici moara face mălai, cuptorul cu lemne coace pâine, iar albinele încă mai aduc din dulceaţa mierii pure. Timpul a stat în loc, dar pe la colţuri de case îmbătrânite speranţa îşi face simţită apariţia. Cineva s-a încăpățânat să schimbe povestea Țării Zarandului. I-a învățat pe oameni "să pescuiască" din nou, a salvat tradițiile şi le-a transformat din artă străveche în… profit, pentru zile în care tinerii îşi vor îndrepta din nou privirea dinspre oraş spre locul acela frumos. AGERPRES VIDEO

2017-12-29

Parlamentul italian a fost dizolvat. Cetăţenii vor fi chemaţi la alegeri anticipate

28 decembrie 2017 deNews.ro
Preşedintele Italiei Sergio Matarella a dizolvat Parlamentul, joi seară, noi alegeri generale urmând să aibă loc probabil în 4 martie, transmite BBC. 
„Preşedintele Republicii, Sergio Mattarella a semnat decretul privind dizolvarea Senatului şi Camerei Deputaţilor, după consultările cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului“, a transmis Presedinţia Italiei. 
Decizia ar putea conduce la formarea unui parlament fără majoritate, ducând la o perioadă tulbure pentru Italia, potrivit Bloomberg, însă prim-ministrul Paolo Gentiloni susţine că instabilitatea n-ar trebui să panicheze populaţia, în condiţiile în care şi alte state europene se confruntă cu probleme similare. 
 Partidul Democrat va trebui să se confrunte cu M5S şi cu partidul de dreapta Forza Italia, care doresc măsuri dure pentru reducerea migraţiei. F
luxul de migranţi, în principal provenind din Africa sub- sahariană, reprezintă o problemă majoră. Sondajele de opinie indică faptul că principalii rivali - PD, M5S şi Forza Italia - vor diviza votul.

2017-12-23

Urări de Crăciun

Partidul Civic Maghiar 
Vă doreşte Tuturor
Crăciun Fericit!

Un deputat PCM a depus la Parlament proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc

2017. 12. 22.  MTI
József Kulcsár-Terza, deputat din microregiunea istorică Trei Scaune, a înregistrat proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc ca iniţiativă legislativă individuală la Camera Deputaţilor.
Preşedintele organizaţiei Trei Scaune a Partidului Civic Maghiar (PCM), care şi-a obţinut mandatul de deputat pe lista Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), a informat presa despre acţiunea lui printr-un comunicat.
Politicianul a înaintat Parlamentului Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc în forma în care a fost elaborat şi adoptat de către Consiliul Naţional Secuiesc (CNS).
“Am încredea că gestul meu nu va însemna doar aducerea cauzei Ţinutului Secuiesc în atenţia Parlamentului, ci va oferi posibilitatea ca şi naţiunea majoritară să recunoască şi să accepte dreptul nostru la deplină libertate naţională în urma unui dialog clădit pe argumente” – afirmă politicianul PCM.
El şi-a exprimat convingerea că secuii au dreptul la autodeterminare internă, ce le-a fost promisă în Declaraţia de la Alba Iulia adoptată în data de 1 decembrie 1918, iar reprezentanţii aleşi ai comunităţii secuieşti trebuie să profite de orice ocazie pentru a semnala această voinţă comună.
József Kulcsár-Terza a declarat agenţiei ungare de presă MTI că el tratează problema de faţă ca pe o chestiune de onoare.
“Sunt membru al CNS şi consider că proiectul trebuia depus. Când am solicita respectarea promisiunilor de la Alba Iulia dacă nu acum, înaintea anului centenar?” – a declarat deputatul, exprimându-şi speranţa că, spre deosebire de ocaziile anterioare, Parlamentul nu va respinge proiectul fără o dezbatere de fond.
Fiind întrebat dacă a încercat să-l convingă pe colegul lui de partid Biró Zsolt, preşedintele PCM sau pe ceilalţi membri ai grupului parlamentar UDMR să semneze proiectul legislativ, József Kulcsár-Terza a declarat că s-a consultat cu colegii din grupul parlamentar şi le-a arătat de ce consideră importantă depunerea acestei iniţiative legislative, adăugând că în opinia lui, nu el trebuie întrebat de ce este singurul semnatar al proiectului de lege.
În privinţa alegerii momentului, deputatul PCM a explicat că în decursul activităţii parlamentare trebuie luate în considerare şi alte probleme importante pentru comunitatea maghiară, cum ar fi, iniţiativa de modificare a pragului referitor la utilizarea limbii materne sau cazul Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş. Din cauza acestora a aşteptat încheierea sesiunii parlamentare, a explicat el.
În Parlamentul României au avut loc două voturi referitoare la statutul care prevede autonomia Ţinutului Secuiesc, primul în 2004, iar cel de-al doilea în 2012, când a fost înaintată o variantă modificată a acestuia. Ambele proiecte iniţiate de câţiva deputaţi UDMR au fost respinse, fără a fi dezbătute şi fără să primească vreun vot de susţinere din partea parlamentarilor români.
UDMR a iniţiat în 2014, premergător campaniei electorale prezidenţiale, o dezbatere publică referitoare la proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, pe care însă nu l-a înaintat niciodată Parlamentului.

Migraţia ilegală - Orbán: Ungaria se află înaintea unui nou atac

2017. 12. 22. MTI
Ungaria se află înaintea unui nou atac, deoarece doritorii unei cote obligatorii de preluare a imigranţilor în Europa vor încerca anul viitor să îşi impună punctul de vedere, după ce la ultimul summit UE nu a fost luată nicio decizie în acest sens, a declarat vineri prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán în cadrul unei emisiuni difuzate la Radio Kossuth.
Poziţia Ungariei a fost întărită de opiniile exprimate de 2,3 milioane de cetăţeni care au luat parte la consultarea publică naţională privind migraţia, consideră premierul, care a ţinut să le mulţumească tuturor celor care şi-au exprimat opinia în cadrul acestei consultări publice.
Viktor Orbán a adăugat că deocamdată nu a avut succes în a-i convinge pe alţii în Europa, iar numărul celor care susţin cotele obligatorii a rămas neschimbat, aceştia fiind şi cei care vor încerca să îşi susţină viziunea la următorul summit european din martie. Am câştigat doar timp, dar “cine câştigă timp, câştigă viaţă”. Alegerile care au avut loc în ţările europene în ultima perioadă, au întărit forţele politice care îşi doresc limitarea migraţiei, a arătat şeful Guvernului de la Budapesta, adăugând că el contează pe continuarea acestei tendinţe.
Potrivit premierului ungar, în urma alegerilor naţionale, partidele care îşi doresc o Europă cu naţiuni mixte, şi care consideră că traseul dezvoltării reprezintă eradicarea societăţilor creştine, pierd tot mai mult teren. “Trebuie să rezistăm până când, după cetăţenii din Europa Centrală, şi cei din Europa de Vest vor deveni destul de puternici să se poată folosi de instrumentul democratic care este votul, pentru a-şi obliga conducătorii să ducă politici pe placul oamenilor, ce resping migraţia”, a afirmat Orbán.
Viktor Orbán a anunţat şi decizia ţărilor membre ale Grupului de la Vişegrad de a acorda un sprijin financiar semnificativ Italiei, pentru ca aceasta să poată opri imigranţii la graniţele ei maritime. A adăugat că toate rapoartele sugerează că în următorii ani fenomenul migraţiei va atinge cota zecilor de milioane de oameni, care vor veni în primiul rând din Africa, iar una din rutele pe care le vor folosi spre Europa trece prin Italia. Din acest motiv, consideră Orbán, trebuie închisă ruta prin Italia, deoarece dacă Italia nu poate fi apărată, nici Europa nu poate fi protejată.
Dacă cineva atacă Polonia, atacă toată Europa Centrală, a anunţat în altă ordine de idei Vitkor Orbán. Interesul naţiunii ungare este să fie solidară cu polonezii, şi să exprime foarte clar că nicio sancţiune a UE împotriva Poloniei nu poate fi aplicată, a spus acesta.
Şeful Guvernului Ungariei a mai catalogat demersul UE drept inechitabil şi injust, punctând că fără Polonia nu există o Europă Centrală puternică. Majoritatea covârşitoare a polonezilor au aceeaşi părere despre migraţie ca cetăţenii Ungariei, a adăugat Orbán.
Acesta a amintit că în Polonia au ajuns zeci de mii de migranţi din fostele teritorii sovietice şi mai mult de un milion de ucraineni, dar aceste date sunt ignorate de UE, care “vrea să facă totul după acelaşi calapod”, iar singurele situaţii care sunt probleme sunt cele care afectează ţările din Vestul Europei.
Premierul ungar a mai vorbit şi despre aderarea ţării sale la zona euro, detaliind că până în prezent Ungaria nu a primit o ofertă de nerefuzat, doar una “slabă, modestă, mai rea, decât cea de până acum”. Orbán a subliniat că pentru a adera la zona euro, economia reală trebuie aliniată la media economiilor statelor membre care fac parte din zona euro.
Potrivit lui Viktor Orbán, pentru această aliniere nu sunt necesare instrumente noi, ci folosirea eficientă a celor existente, întărirea bazelor financiare ale resurselor de coeziune. Acesta a declarat “moartă din faşă” încercarea de a corela asigurarea finanţării europene de statul de drept, deoarece această corelare este interzisă de Tratatul UE şi de sistemul juridic european.
Ungaria contribuie cu bani mulţi la bugetul Uniunii şi, în acelaşi timp, are acces la resurse serioase, dar acest schimb reprezintă un avantaj pentru UE, “de fapt, ei câştigă de pe urma noastră”, a afirmat premierul. “Nu se întâmplă nimic pentru care ar trebui să fim recunoscători”, a formulat Viktor Orbán, adăugând că tot mecanismul de funcţionare a UE este bazat pe reciprocitatea intereselor.
Premierul a mai afirmat că economia ţării sale ar funcţiona şi fără fonduri europene, deoarece motorul economiei reprezintă munca oamenilor. Ungaria nu are nevoie de banii nimănui, stă pe propriile picioare, iar economia este destul de flexibilă să se adapteze la o eventuală schimbare, şi ar avea succes şi într-o situaţie nouă.
Viktor Orbán crede că anul acesta a fost dovedit în Europa că bazele creştine sunt mult mai puternice decât au crezut mulţi, şi în încheiere a spus că anul 2017 l-a învăţat că prima sarcină a oricărui politician ales va fi să apere creştinismul.

Hunor Kelemen: Criticile Partidului Popular European (EPP) faţă de UDMR sunt nemeritate

2017. 12. 21.  MTI
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) nu a meritat critica pe care a primit-o joi din partea preşedintelui Partidului Popular European (EPP), Joseph Daul pentru votarea reformelor din sistemul de justiţie - a declarat preşedintele UDMR agenţiei ungare de presă MTI.
Hunor Kelemen a răspuns astfel la o declaraţie publicată în presa română în care preşedintele EPP a afirmat că pachetul de legi privind justiţia subminează statul de drept şi reprezintă un atac la adresa independenţei justiţiei. Daul şi-a exprimat regretul că şi UDMR, în calitate de partid membru al EPP, a ajutat majoritatea guvernamentală social-liberală la votarea legilor.
În opinia preşedintelui UDMR corecţiile adoptate au fost necesare, ele nu aduc atingere luptei împotriva corupţiei şi nici problema nu trebuie abordată din punctul de vedere al opoziţiei ideologice dintre dreapta şi stânga politică. Hunor Kelemen a considerat că prin luarea sa de poziţie, Joseph Daul a vrut să sprijine acele organizaţii membre ale EPP, care sunt actualmente în opoziţie: Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Partidul Mişcarea Populară (PMP). Liderul UDMR a mai afirmat că referirea la UDMR este regretabilă, fiindcă el a informat anterior printr-o scrisoare Partidul Popular European cu privire la motivele pentru care Uniunea susţine pachetul de legi.
Hunor Kelemen şi-a exprimat regretul că Joseph Daul nu a manifestat o atitudine similară referitoare la drepturile minorităţilor atunci când comunitatea maghiară a fost atacată şi drepturile ei ştirbite, sau când dreptul la proprietate a fost atacat cu vehemenţă tocmai de justiţia din România.
Preşedintele UDMR a explicat: mulţi s-au supărat pe UDMR, fiindcă partidul a susţinut măsura ca judecătorii şi procurorii pensionaţi anticipat, dar reactivaţi ulterior, să nu primească simultan şi salariu şi pensie specială, sau pentru că noile dispoziţii legale ar permite tragerea la răspundere a judecătorilor şi a procurorilor în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar obliga statul român la plata daunelor în urma anumitor decizii eronate pe care aceştia le-au luat.
Hunor Kelemen a semnalat că sprijinul acordat de către partidul său a vizat reorganizarea sistemului de justiţie şi că politicienii UDMR au “rezerve uriaşe” faţă de amendamentele formulate de partidele de guvernământ referitoare la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
Senatul a votat joi modificarea Legii privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, finalizând astfel adoptarea de către Parlament a pachetului legislativ care vizează reorganizare sistemului de justiţie.
Majoritatea guvernamentală a motivat reformele ca fiind necesare stopării “abuzurilor statului dirijat de procurori” şi pentru a pune capăt influenţării procurorilor DNA de către serviciile secrete.
De aproape două luni, organizaţiile de opoziţie demonstrează în mod sistematic împotriva reorganizării sistemului de justiţie. În opinia lor, majoritatea guvernamentală social-liberală doreşte să intimideze şi să ţină sub control politic justiţia, cu scopul de a apăra pe politicienii corupţi.
În declaraţia sa de joi, preşedintele EPP a afirmat că prin intensificarea controlului asupra justiţiei, socialiştii îşi sporesc puterea, dar slăbesc România, iar slăbirea justiţiei favorizează corupţia şi răspândirea sărăciei.

2017-12-20

Szijjártó: Veste bună pentru Ungaria victoria partidelor de dreapta în Austria

2017. 12. 19.  MTI
Victoria partidelor de dreapta în Austria este o veste bună pentru Ungaria, deoarece astfel se deschide oportunitatea de a găsi răspunsuri la provocările istorice cu care se confruntă Europa, alături de politicienii austrieci sinceri şi lipsiţi de ipocrizie - a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe şi al comerţului exterior, în urma convorbirii telefonice purtate cu Karin Kneissl, ministrul de externe austriac.
Într-un comunicat transmis joi, ministerul ungar de externe a anunţat că în urma formării noului guvern austriac, ministrul austriac de externe l-a contactat telefonic pe omologul său ungar.
Karin Kneissl şi Péter Szijjártó au subliniat că sunt optimişti în ceea ce priveşte colaborarea lor şi au fost de acord că formarea noului guvern austriac va deschide o eră nouă în dezvoltarea relaţiilor strategice austro-ungare. Părţile au stabilit că Karin Kneissl va face o vizită oficială la Budapesta la începutul anului viitor – se arată în comunicat.
Noul guvern format de Partidul Popular Austriac (ÖVP) şi Partidul Libertăţii (FPÖ) a depus jurământul luni, la Viena.

Anunţul că Austria va acorda cetăţenie germanilor din Tirolul de Sud a generat tensiuni în Italia

2017. 12. 18. - MTI
Clasa politică italiană a primit cu rezerve anunţul făcut de noul guvern de la Viena conform căruia acesta doreşte să acorde cetăţenie austriacă populaţiei germanofone din provincia italiană Alto Adige. Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European a criticat de asemenea acest plan, exprimându-şi totodată speranţa că Austria nu va organiza un referendum cu privire la retragerea din Uniunea Europeană.
În opinia cotidianului roman Il Messaggero, anunţul făcut de Austria este “anacronic, neîntemeiat juridic şi revanşard din punct de vedere politic în condiţiile Europei libere şi fără frontiere”. Ziarul a subliniat că locuitorii provinciei bilingve Alto Adige sunt cetăţeni italieni deja de o sută de ani.
Conform planurilor noului guvern de coaliţie format din Partidul Popular Austriac (ÖVP) şi Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ), locuitorii germanofoni ai provinciei Alto Adige din nordul Italiei (odinioară Tirolul de Sud, fost teritoriu austriac anexat Italiei după Primul Război Mondial) vor putea primi cetăţenie austriacă şi paşaport austriac. Este vorba de comunitatea de limbă maternă germană din Tirolul de Sud, care locuieşte în provincia Bolzano/Bozen, autonomă din punct de vedere administrativ. Aproximativ 70% din populaţia de peste o jumătate de milion de locuitori ai provinciei se declară germanofoni. Dar şi ladinii care vorbesc un dialect al limbii retoromane ar putea obţine cetăţenia austriacă.
În prezent, Austria nu recunoaşte practic dubla cetăţenie, spre deosebire de Italia.
Conform secretarului de stat italian pentru afaceri externe, Benedetto Dalla Vedova, “cetăţenia pe criterii etnice” ar putea avea urmări grave în regiunea mai extinsă a Balcanilor, unde ar putea resuscita pretenţii teritoriale şi submina convieţuirea din ţările multiculturale. Fostul premier de stânga Massimo D’Alema a declarat că Roma ar trebui să ia o atitudine fermă faţă de toate manifestările antiitalieneşti.
Vicepremierul Mario Giro a reamintit că ideea cetăţeniei austriece a sud-tirolezilor a fost vehiculată deja de Jörg Haider, liderul răposat al FPÖ, dar fără nici un rezultat. Politicianul italian a adăugat că Roma se străduieşte în continuare să poarte un dialog amical cu Viena, sperând că politica austriacă “nu va deveni un model european”. În opinia lui Mario Giro, Austria nu va închide – contrar declaraţiilor sale anterioare – nici Pasul Brenner, fiindcă graniţa cu Italia este sigură, “imigranţii sosind în Austria dinspre Slovacia şi Cehia, nu dinspre Italia”.
Sandro Gozzi, secretarului de stat italian pentru afaceri europene a postat pe contul său de pe Twitter că şi noul guvern austriac va trebui să respecte politica de imigrare europeană şi deciziile referitoare la relocarea azilanţilor.
Antonio Tajani a declarat televiziunii publice italiene că “este important ca noul program de guvernare austriac să nu prevadă Öxit-ul, adică retragerea din Uniunea Europeană”. A adăugat că noul premier austriac, Sebastian Kurz este aşteptat la Bruxelles. În opinia sa, dobândirea cetăţeniei austriece de către sud-tirolezi nu ar servi cauza destinderii politice. “Europa are multe defecte, dar era naţionalismelor s-a încheiat” – a spus preşedintele Parlamentului European.

2017-12-19

Consiliul Concurenței a aprobat preluarea Băncii Românești de către ungurii de la OTP Bank

Foto: Sediul central OTP Bank
Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care OTP Bank România a achiziţionat Banca Românească şi unele active româneşti ale acesteia.
"Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa naţională sau pe o parte a acesteia", precizează autoritatea pentru concurență.
 Banca Românească este deținută de grupul National Bank of Greece. Activele româneşti ce fac obiectul tranzacţiei sunt aferente sucursalei din Londra, respectiv ale filialei din Malta aparţinând National Bank of Greece SA.
Cele două bănci au anunțat, în iulie, că au semnat un acord privind achiziționarea Băncii Românești de către subsidiara din România a grupul financiar maghiar OTP.
”Reprezentanții Național Bank of Greece și ai OTP Bank România au semnat acordul privind achiziționarea Băncii Românești. Părțile nu doresc să dezvăluie detaliile financiare ale tranzacției”, informau cele două bănci în vară.
În urmă finalizării achiziției, cota de piață a OTP Bank România (OBR) va crește la aproape 4%, față de 2,09% cât este în prezent, urcând astfel pe locul 8 în topul băncilor din România. Banca Românească este a 14-a cea mai mare banca din România, cu o cota de piață de 1,62%.
“Clienții Băncii Românești nu sunt afectați în niciun fel de această tranzacție. În momentul de față, condițiile contractuale rămân neschimbate. OTP Bank România dorește să pună și la dispoziția clienților Banca Românească oferta din cadrul programului de conversie a creditelor în CHF. Încheierea financiară a tranzacției va avea loc la începutul anului 2018. OTP Bank România și Banca Românească vor face tot posibilul pentru a asigura o integrare lină”, au anunțat reprezentanții OTP Bank.
Național Bank of Greece (NBG), a două mare bancă din Grecia, a anunțat, la începutul lunii iulie, că este aproape de vânzarea activelor din România, Serbia și Cipru, pentru a finaliza planul de restructurare convenit cu autoritățile europene.
 Ca și alte bănci elene, NBG vinde active și subsidiare din străinătate pentru a se concentra pe activitățile din Grecia, iar cu fondurile obținute își consolidează capitalul și lichiditățile.
Cumpărătorul subsidiarei din România, care are o rețea de 110 sucursale și pe care NBG o deține în totalitate, va rambursa și un împrumut de 550 de milioane de euro contractat de Banca Românească de la NBG.
OTP Bank România este subsidiară a băncii ungare OTP Bank, membru al celui mai mare grup bancar din Europa Centrală și de Est – un furnizor integrat și auto-finanțat de servicii financiare. Prezența să în România datează din 2004. În prezent, este a 11-a cea mai mare banca din țară. Ultima achiziție a unei instituții financiare realizată de OTP Bank în România a fost în 2014, prin Millennium Bank.
OTP Bank oferă servicii financiare universale pentru aproximativ 13 milioane de clienți din nouă țări, prin intermediul unei rețele teritoriale de peste 1300 de unități, ATM-uri și canale electronice.
Și Eurobank, al treilea creditor din Grecia, a anunțat că se retrage din România, Bancpost – entitatea pe care o deține pe piața locală, urmând a fi preluată de Banca Transilvania.

2017-12-16

A fost lansat un program de sprijin pentru deschiderea unor afaceri în Transilvania de către cetăţenii români care trăiesc în Ungaria

2017. 12. 15.  MTI
Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor în România (APPAR), cu sediul în Oradea, şi Fundaţia LAM din Ilieni (jud. Covasna) au lansat un program de susţinere tehnică şi financiară dedicat cetăţenilor români care au trăit cel puţin un an în Ungaria, şi care doresc să demareze o afacere în Transilvania, a declarat vineri managerul de proiect Tímea Nagy pentru agenţia ungară de presă MTI.
Programul are mai multe etape, nu presupune un aport propriu, iar câştigătorii acestuia vor primi câte 40 000 de euro finanţare nerambursabilă pentru a demara o afacere într-unul din oraşele Regiunii de dezvoltare Nord-Vest sau în Regiunea de dezvoltare Centru din România.
Programul se realizează în cadrul liniei de finanţare Diaspora Start Up din cadrul Programului Operativ Capital Uman (POCU) cofinanţat de Fondul Social European, şi este dedicat sprijinirii revenirii în ţară şi înfiinţării de afaceri în România pentru cetăţenii români care trăiesc în afara ţării.
Proiectul Diaspora Start Up a fost lansat în toamna anului trecut de Guvernul Cioloş, iar pentru derularea lui s-au înscris cu succes 32 de organizaţii româneşti. Managerul de proiect al APPAR, organizaţia care a obţinut cel mai mare scor, a spus: în această perioadă vor fi publicate apelurile de proiecte de către toate organizaţiile participante la implementare.
Printre organizaţiile care participă la implementare au existat şi unele care au vizat doar cetăţenii români care trăiesc în Spania, altele au ţintit mai multe ţări. APPAR şi Fundaţia LAM încurajează în mod expres cetăţenii români proveniţi din Transilvania şi care trăiesc în Ungaria, să se întoarcă în ţară şi să înfiinţeze aici locuri de muncă în domeniul în care au dobândit cunoştinţe şi experienţă profesională.
Dintre cei care îndeplinesc cerinţele, vor fi selectaţi cei mai buni 260, iar aceştia vor participa la un curs online de dezvoltare a afacerilor. La încheierea cursului, fiecare participant va redacta propriul său plan de afaceri. În cea de-a doua fază a programului vor fi aleşi 32 de câştigători, care vor primi câte o finanţare nerambursabilă de 40 000 de euro pentru demararea propriilor afaceri în Transilvania. Societăţile trebuie înfiinţate numai în cazul în care proiectul a fost declarat câştigător. 75% din finanţare va fi acordată în avans, iar restul de 25% atunci când planul de afaceri a fost dus la bun sfârşit, a explicat managerul de proiect.

2017-12-14

Datoria externă totală a României a depășit 94 de miliarde de euro, în octombrie

14/12/2017
În perioada ianuarie – octombrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu suma de 1,391 de miliarde de euro, ajungând până la 94,301 miliarde de euro, indică datele Băncii Naționale a României, publicate astăzi.
În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 69,559 de miliarde de euro la 31 octombrie 2017 (73,8% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,1% faţă de 31 decembrie 2016.
Datoria externă pe termen scurt a ajuns la nivelul de 24,742 de miliarde de euro (26,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3%, la 31 octombrie 2017, faţă de 31 decembrie 2016.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22%, în perioada ianuarie – octombrie 2017, comparativ cu 30%, anul trecut.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2017 a fost de 5,6 luni, faţă de 6,3 luni, la 31 decembrie 2016.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2017 a fost de 88,5%, comparativ cu 90,5%, la 31 decembrie 2016.

Comisia Internaţională a Cozonacului Secuiesc apelează la sprijinul Austriei pentru înregistrare europeană

2017. 12. 13.  MTI
Comisia Internaţională a Cozonacului Secuiesc (NKSz) apelează la departamentul de specialitate al Guvernului Austriac pentru înregistrarea cozonacului secuiesc (kürtőskalács) în Uniunea Europeană ca specialitate tradiţională garantată, ca urmare a refuzului cererii acesteia înaintată Ministerului Agriculturii din Ungaria - se arată în comunicatul de presă al comisiei remis agenţiei ungare de presă MTI.
Comisia a ataşat comunicatului său hotărârea din data de 21 noiembrie prin care ministerul ungar refuză cererea sa, cererea înaintată către departamentul de specialitate al Guvernului Austriac, precum şi plângerea prin care va ataca în Ungaria, în contencios hotărârea ministerului ungar al agriculturii.
Din hotărârea ministerului agriculturii reiese că memoriul înaintat de Comisia Internaţională a Cozonacului Secuiesc a fost refuzat pe baza contestaţiei depuse de cinci firme din Ungaria, pentru că NKSz a insistat, ca produsul să fie înregistrat cu reţeta originală.
Firmele care au prezentat obiecţii nu au reuşit să ajungă la comun acord cu iniţiatorul în privinţa descrierii ingredientelor cozonacului secuiesc. În descrierea produsului, NKSz a propus două reţete: cea “tradiţională” pe baza căreia, la prepararea cozonacului se poate folosi doar unt, şi cea “de târg” la care untul se poate înlocui cu margarină sau ulei, iar cozonacul poate să aibă şi diverse învelituri cu diferite gusturi.
Firmele contestatare au recomandat o singură reţetă în loc de două, care să conţină toate aceste ingrediente, iar în opinia lor nici utilizarea ouălor în prepararea cozonacului secuiesc nu ar trebui să fie obligatorie. Firmele au considerat că denumirea “de târg” este peiorativă. O altă obiecţie faţă de iniţiativa NKSz se referea la anularea obligativităţii patiserilor de a aplica pe ambalajul cozonacului secuiesc data şi ora fabricaţiei, astfel încât comercializarea acestuia să se desfăşoare doar pe durata a patru ore.
Comisia Internaţională a Cozonacului Secuiesc în comunicatul remis regretă faptul că Ministerul Agriculturii condus de Sándor Fazekas “este de partea falsificatorilor”. Comisia pomeneşte de un aşa numit “plan Fazekas” conform căreia ministerul “ar dori să paseze dreptul de înregistrare Guvernului României”. A făcut referire la faptul, că nu demult printre planurile ministrului român al agriculturii figura înregistrarea cozonacului secuiesc ca specialitate tradiţională garantată, iar politicienii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) susţineau importanţa înregistrării produsului de către Ungaria şi România.