2020-04-22

Povestea oltencei care şi-a descoperit sufletul maghiar după un accident casnic dramatic. „Am trăit 35 de ani ca româncă, dar am renăscut ca unguroaică“

Stefan Both
Povestea oltencei care şi-a descoperit sufletul maghiar după un accident casnic dramatic. „Am trăit 35 de ani ca româncă, dar am renăscut ca unguroaică“O întâmplare nefericită a făcut-o pe Roxana Tudor (37 de ani) să se îndrăgostească iremediabil de cultura maghiară, despre care nu ştia absolut nimic până în 2015. Atunci, biblioteca de acasă a căzut pe ea şi a urmat o perioadă lungă în care a rămas la pat. Avea să descopere muzica lui Zámbó Jimmy, un îndrăgit artist din Ungaria (care a murit în 2001). După refacere, a vrut să înţeleagă versurile cântecelor care "au schimbat-o". Aşa a început să înveţe singură limba maghiară, să descopere cultura, arta, istoria, bucătăria, modul de viaţă, spiritul maghiar... A ajuns să fie foarte îndrăgită de maghiarii din Ardeal (şi nu numai), în special de secuii. Iar sentimentele au fost reciproce, mai ales după ce Roxana a început să călătorească în Ţinutul Secuiesc. Roxana Tudor, economist originar din Băileşti, judeţul Dolj, locuieşte la Bucureşti de opt ani. Lucrează în domeniul publicităţii. Spune că în ea „trăieşte lacrima, dar şi zâmbetul maghiar”. A învăţat despre secui, să gătească ungureşte, spune că îmbracă cu plăcere costumul popular secuiesc şi că trăieşte ungureşte. 
 Într-o poezie, intitulată „Punct”, Roxana Tudor îşi rezumă transformarea: „E dimineaţă până în decembrie, între munte şi biserică, din ianuarie până în zori, între soare şi iarbă, între iubire şi lună, ADVERTISING de la începutul zâmbetului meu până la sfârşitul lacrimii mele, între lumini şi urme, inima mea e maghiară. Nu există întrebări în mine. Nimic nu e mai curat. Nu mai e nimic altceva”. 
 "Sunt conştientă că voi avea o viaţă grea" 
 Roxana Tudor face parte şi din proiectul „MaghiaRomânia”, unde contribuie cu idei care ilustrează pasiunea ei pentru lumea maghiară, încurajând cunoaşterea reciprocă şi dialogul interetnic. „Îi povesteam unui prieten maghiar la începuturile maghiarizării mele ceva de genul: . Am văzut că scria un maghiar ieri că în principal mă interesează să obţin cetăţenia, că acesta ar fi scopul. Cetăţenia mi-o doresc din tot sufletul pentru a mă simţi completă... Până şi mama mea, româncă, mereu îmi spune aşa - nu eşti maghiară, nu te mai prosti! uită-te ce scrie în buletin! Şi aceste lucruri mă afectează, recunosc. Este adevărat că şi fără acte eu voi simţi la fel, apartenenţa sufletului la o naţie nu stă într-un buletin. Ce simt eu n-ar putea încăpea în niciun act din lume! Dar, pe lângă faptul că aş fi mândră să aparţin şi social ţării care îmi ocupă sufletul, un alt aspect este acela că m-aş simţi cumva mai puternică în faţa acelora care mi-ar reproşa ”, a spus Roxana Tudor, pentru Adevărul.ro. “Inima niciodată nu trădează” Atunci când la maghiari a fost ziua celor numite Roxana, olteanca a fost copleşită de mesaje pe Facebook. Iată ce a răspuns aceasta pe contul personal de pe reţeaua socială: “M-aţi făcut să plâng de emoţie în fiecare zi! M-aţi numit în repetate rânduri , mi-aţi recunoscut că aţi început să luaţi în calcul posibilitatea existennţei reîncarnării, m-aţi invitat în casele şi pensiunile voastre din Secuime, din Ardeal, din Ungaria, din Helsingborg... Mi-aţi povestit bucuriile şi necazurile voastre, mi-aţi oferit ajutor necondiţionat în aprofundarea limbii maghiare, mi-aţi povestit că m-aţi citit cu lacrimi în ochi, m-aţi încurajat, ne-am îmbrăţişat virtual, în română, în maghiară... Unii v-aţi întrebat dacă exist cu adevărat, mulţi v-aţi dori să ne cunoaştem, toţi mi-aţi mulţumit, onoraţi. Eu vă mulţumesc! Fiecare cuvânt al vostru a ajuns acolo unde îi era locul: în inima mea. Aşa cum îi spuneam unuia dintre voi, v-aş ruga să vă urmaţi inima în tot ce faceţi, doar ea ştie. 
Mintea încurcă uneori, oricât de ascuţită ar fi. Inima niciodată nu trădează. Daţi 100% din pasiunea voastră în tot ce faceţi! În română, în maghiară. Dacă nu simţiţi, nu mai faceţi! Găsiţi-vă calea! Aveţi curaj! Şi nu uitaţi că lucrurile cu adevărat profunde vin la pachet cu eforturi, sacrificii, suferinţe! Fiecare om are o scânteie magică în el, latentă. Aprindeţi un foc din ea! Fiţi curaţi, luminoşi, încrezători! Nu spune nimeni că va fi uşor, dar cu siguranţă va merita. Veţi trăi. M-aţi inspirat. Sunteţi dovada vie că inima mea ştie drumul care i-a fost destinat. Vă mai rog un lucru: oricât de tentante ar fi experienţele online, nu picaţi în cursa acestor timpuri - viaţa se trăieşte în lumea reală! Acolo, în lumea reală, duceţi-vă cu drag emoţiile. Lumea aceea reală are nevoie de emoţiile voastre, de pasiunea voastră, de acţiunile voastre. Like şi share şi comment ajută uneori, dar nu sunt suficiente. E nevoie de strângeri de mâini, de a împărţi aceeaşi pâine, de a privi cu lacrimi în ochi lacrimile din ochii celuilalt, de a-i simţi tremuratul din glas, speranţa din privire, e nevoie de a inspira, de a auzi glas fără ură, e nevoie de râs la aceleaşi glume şi autoironii, e nevoie de multe întrebări şi de cel puţin la fel de multe răspunsuri…Duceţi lucrurile fantastice de aici afară, manifestaţi-vă în toată minunăţia caracterelor voastre! M-aş bucura să vă întâlnesc la evenimente culturale. Să vă văd expoziţiile, creaţiile, să vă ascult muzica privindu-vă, să vă strâng mâna... Aş vrea să vă ascult povestind, mai vesel ori mai trist. Aş vrea să mă învăţaţi. Aş vrea să cântăm în seri de mai. Aş vrea să vă spun personal că totul este posibil. Să vă spun să nu vă pierdeţi speranţa... Voi face tot posibilul să interacţionăm cumva şi în viaţa reală, să vă strâng mâna, să vă convingeţi că sunt reală, la fel şi trăirile mele. În Ciuc, în Odorhei, în Braşov, în Cluj, în Târgu Mureş, în Şimleu, în Budapesta, în Bruxelles... Vă mulţumesc. Mă lăsaţi fără cuvinte, abia am reuşit să-mi adun câteva gânduri. Vă mulţumesc szívemből! Hálás vagyok!”, a scris Roxana Tudor. Interviu pentru un prestigios ziar din Budapesta Vestea despre Roxana Tudor a ajuns şi în Ungaria. Românca a oferit un interviu pentru cotidianul Magyar Hirlap. “O melodie ungurească a vindecat-o, cultura maghiară a vrăjit-o, iar în final a decis să devină unguroiacă. Iată povestea inedită a Roxanei Tudor, managerul unei firme de publicitate din Bucureşti”, scrie Magyar Hirlap. Vom reda câteva fragmente importante din acest interviu. De unde a răsărit conştiinţa maghiară? Aveţi rădăcini maghiare? Nicio rădăcină. Sunt din Oltenia, regiunea de sud a României. În urmă cu opt ani m-am mutat în Bucureşti, să pot lucra în domeniul pentru care m-am pregătit. Sunt manager de dezvoltare la o agenţie de publicitate. Înainte, nici măcar nu simpatizam cu cultura maghiară, nici cu cuvinte ungureşti nu prea m-am întâlnit. Şi, dintr-o dată, a căzut peste mine o bibliotecă… O bibliotecă? Da. Acasă. Aproape că mi-a fracturat coloana vertebrală. S-a întâmplat în mai 2015. Luni de zile am umblat prin spitale, am fost legată de pat, abia mâncam, zi şi noapte urlam de durere. O melodie ciudată maghiară îmi răsuna în urechi, pe care am ascultat-o înainte de accident. A fost o piesă de la Zámbó Jimmy. Ştiu că nu e cea mai profundă muzică, dar pentru mine a fost ca un medicament, care mă liniştea. Apoi, am început să cercetez despre melodie şi limbă. Am încercat să învăţ maghiara de la zero, în special cu ajutorul internetului. Degeaba am încercat să reţin numele pieselor. Cu toate că am un hobby pentru limbile străine, vorbesc engleză, franceză, italiană, un pic de bulgară, portugheză sau ebraică, dar şi puţin germană, spaniolă, turcă şi persană, limba maghiară mi s-a părut imposibilă. Am şi vrut să renunţ, dar era deja prea târziu. A devenit parte din mine. Cred că dacă ceva te-a făcut să rămâi în viaţă, va rămâne cu tine mereu. Am cumpărat cărţi, am ascultat muzică maghiară - şi acum cânt mai bine în maghiară decât vorbesc, am început să mă împrietenesc cu maghiarii… Ce au spus despre asta cei din jurul tău? Familia şi prietenii s-au gândit că e o glumă proastă, au sperat că mă voi vindeca, că renunţ la toate. Unde ajungi cu limba maghiară? Mă întrebau. Am răspuns că tocmai ei îi datorez viaţa, şi că nici nu mai pot să trăiesc fără ea. Până la urmă au înţeles şi ei că m-am schimbat, că inima mea e deja maghiară. De atunci, la locul de muncă mi se spune , prietenii mă întreabă despre cultura maghiară, despre obiceiuri şi gastonomie. Mă face fericită să le pot vorbi despre minunea care există lângă ei. Desigur, sunt şi români care mă blestemă că , mă consideră trădătoare, ba chiar mai mult, dar asta deja nu mă interesează. Este problema lor dacă sunt atât de limitaţi. Maghiarii însă m-au primit cu braţele şi inimile deschise…Am primit sute şi sute de mesaje de la necunoscuţi. Cele mai multe sunau aşa: sau , ba chiar . De multe ori citeam cu ochii în lacrimi. Colecţionez însă şi urmele trecutului. Cum ar fi? De exemplu, colecţionez vechile cărţi poştale maghiare. Cea mai veche are 110 ani. Colecţionez şi documente vechi din Ungaria şi Ardeal… Am început să strâng şi cărţi maghiare vechi. Aţi călătorit în Ungaria? Da. Budapesta a fost o dragoste la prima vedere şi înainte de accident. M-am simţit acasă acolo, poate că a contat şi faptul că şi eu am crescut lângă Dunăre. Numeroasele monumente, clădirile, Parlamentul, aerul, zâmbetele, ospitalitatea, toate acestea m-au atins. Ca şi cum strămoşii mei m-ar fi chemat să vadă ţara sfântă, inima mea aparţine acestui lucru…Am primit numeroase invitaţii acolo, sentimental e că mă duc în vizită la rude. Desigur, duc şi flori la mormântul lui Zámbó Jimmy… Bănuiesc că de atunci s-a mai lărgit paleta muzicală. Sigur, acasă, la locul de muncă şi pe drum ascult muzică ungurească. Imnul secuiesc a dat tonul, dar ascult şi Ismerős Arcok, Edda Művek, Omega, Koncz Zsuzsa, Rúzsa Magdi, Budapest Bár şi mulţi alţii, Poate că muzica leagă naţiunile, dar o face şi bucătăria. Care e mâncarea preferată? Cu siguranţă gulaşul, de multe ori gătesc. Îmi place şi păpricaşul, carnea de vită şi friptură de porc, cârnaţi şi multe altele…O mare preferinţă este berea Csiki. Când pot, mă duc la târgul tradiţional maghiar de la Bucureşti…Dar e greu să trăieşti aşa departe de lumea maghiară. Îmi lipseşte limba, oamenii, viaţa de zi cu zi din secuime, nu pot fi înlocuite de televiziunea maghiară sau de internet. De ce nu vă mutaţi într-o regiune maghiară? Din păcate, nu pot face asta datorită locului de muncă Aşa rămân drumuri multe la Miercurea Ciuc, prietenii de acolo şi . Este măgulitor când mă cheamă la ei. Un om de afaceri de acolo mi-a spus o dată, la plecare, . Aici am scris poezia , care vorbeşte despre lucrurile care mă leagă de maghiari… Printre costumele populare, cel de la Harghita este preferatul meu. Îl port cu mândrie. În ziua mea de naştere, cu acest costum am mers la lucru. Una dintre dorinţele mele este să primesc cetăţenia maghiară. Să am un document care să certifice că aparţin acestui popor… Am trăit 35 de ani ca româncă, dar am renăscut ca unguroaică. Sunt ca un copil pentru care totul e nou în această lume şi vrea să cunoască cât mai multe. În fiecare seară îmi fac rugăciunea în limba maghiară, şi sper că Domnul să mă ajute să pot susţine şi sprijini spiritul maghiar în lume. Muzica lui Zambo Jimmy a cucerit-o pe Roxana Tudor. Artistul, care s-a sinucis în anul 2001, era poreclit "Regele". A fost unul dintre cei mai iubiţi muzicieni pop din Ungaria.

2020-04-17

Coronavirus. „Față de ce-ar fi putut fi, stăm foarte bine”. Sunt românii mai rezistenți? Ce spune fosta președintă a Societății de Genetică

14 aprilie, 2020 Sabina Fati
Maria Puiu
Aproape toți vor face coronavirus în viitor, dar unii în forme mai ușoare decât alții. Românii se deosebesc genetic de occidentali și par mai rezistenți la Covid-19. Maria Puiu, profesor universitar la Timișoara dă câteva explicații.
Specialista în genetică glumește chiar, spunând că dacii ar putea fi mai rezistenți decât romanii la coronavirus. Lucrurile ar fi fost deja demonstrate, după cum scrie cotidianul belgian Le Soir, citând o cercetare a Universității din Gand, unde cercetătorii au găsit „o legătură evidentă între o genă (ACE1) și dezvoltarea Covid-19”. Maria Puiu de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara vorbește în interviul pentru Europa Liberă și de ce o persoană descoperită inițial negativă, poate fi testată ulterior pozitivă. Coronavirusul are până acum trei tulpini, iar numărul acestora se va multiplica. Aproape toți vom face o formă sau alta de coronavirus.
Europa Liberă: Cercetătorii de la Universitatea din Gand (UGent) cred că diferența genetică dintre locuitori explică de ce noul coronavirus face mai puține victime în statele din Estul Europei, în România spre exemplu. Cât de plauzibilă este această teorie?
Maria Puiu: „Patrimoniul genetic ne face foarte diferiți în multe aspecte. Nu este chiar o noutate că există polimorfisme, adică mici modificări ale unei gene, care nu-i modifică esențial capacitățile, dar produc proteine ușor diferite. Avem, de pildă, capacități diferite de a reacționa la virusul HIV. Se știe de mult timp, că unii fac forme mai ușoare, iar alții fac forme foarte grele. La fel și cu această boală: coronavirus. E un moment bun să se studieze aceste polimorfisme (AC2), amintite de cercetătorii belgieni. Există astfel o genă cu pierdere de material genetic (AC2D) și alta cu surplus, cu inserție (AC2I). Se pare că cea cu deleție e mai puțin prietenoasă pentru coronavirus și este mai comună în populația românească. Unii glumesc că românii ar fi putut fi mai asemănători cu italienii, dar se pare că nu: din acest punct de vedere suntem mai mult daci, decât romani”
Europa Liberă: Studiul cercetătorilor belgieni scoate deci în evidență deosebiri genetice între Est și Vest.
Maria Puiu: „Așa e, aflăm că din acest punct de vedere românii sunt mai asemănători cu balcanicii, cu cei din Estul Europei, decât cu occidentalii. Explicația aceasta o aveam mai demult. În zona statelor est-europene și scandinave există aceste modificări genetice neprietenoase cu coronavirusul”
Europa Liberă: Care ar fi explicația?
Maria Puiu: „Greu de spus. Nu știu. Încetățenirea acestui polimorfism poate să dateze de sute de ani și să fie dată de faptul că, să spunem, în Est și în zona scandinavă era, cu sute de ani în urmă, mai frig, chiar dacă acum nu mai e o diferență serioasă. Nu știu.”
Europa Liberă: Această deosebire genetică va face deosebirea și în această pandemie? În România vor fi mai puține victime, decât în statele occidentale?
Maria Puiu: „Cunoscând bine sistemul, am și eu o analiză proprie, fiindcă se vede cu ochiul liber cât de poticnite sunt lucrurile, cât de repede cad spitalele: în România mai toxic decât Covid-19 este câte un manager de spital, care nu înțelege că trebuie să existe anumite circuite, că trebuie să existe proceduri. În România, chiar dacă am avea toate echipamentele din lume, n-am ști ce să facem cu ele, nu le-am despacheta așa cum trebuie și nu le-am îmbrăca așa cum trebuie, în ideea că, mai bine le mai folosim o zi-două, fiindcă mâine ar putea să nu mai fie. Ideea și practica potrivit căreia ,,se poate și așa” ar fi trebuit, într-adevăr, se ne fi dus la mult mai multe cazuri de coronavirus. Eu sper într-o minune, fie ea genetică sau dacică, pentru că vedem cum sisteme mult mai serioase, cum sunt cel italian, francez și chiar german se descurcă greu.”
Europa Liberă: Criza din sistemul sanitar a început înainte de cazul Suceava, deci de mai bine de o lună, dar dacă ne uităm la cifre vedem că ele sunt dramatice, dar mult mai puțin dramatice decât în Vest.
Maria Puiu: „Față de ce-ar fi putut fi, într-adevăr stăm foarte bine: nu aveam circuite, proceduri, echipamente, au venit foarte mulți români din zone contaminate- nu spun acuzator, fiecare are dreptul să vină acasă- și care nu au respectat carantina. Nici acum nu se respectă, dacă ne uităm la nivelul amenzilor de milioane de euro doar într-o lună. Deci ar fi trebuit să fim în mijlocul unei catastrofe serioase. Sper să avem o protecție: poate că facem într-adevăr forme mai ușoare, asimptomatice. La început se credea că o treime sunt fără simptome, dar acum s-a ajuns la concluzia că jumătate dintre cei care fac boala sunt asimptomatici. Când se mai liniștește situația și populația va putea fi testată, vom ajunge la concluzia că foarte multă lume a trecut prin această boală fără să fi avut nevoie de îngrijiri speciale.”
Europa Liberă: Credeți în ideea imunizării de turmă, pe care au încercat să o experimenteze britanicii și olandezii?
Maria Puiu: „Da, cred. Mi-ar fi plăcut să existe posibilitatea unui astfel de experiment. Marea Britanie a încercat până la un punct această idee, fără niciun fel de distanțare socială, după aceea liderii de la Londra s-au speriat, fiindcă au fost și sunt multe decese. E important să vedem ce se întâmplă în imunizarea de turmă. Foarte apropiați de acest model au rămas olandezii și suedezii.”
Europa Liberă: În România, când și cum se va putea afla dacă populația e imunizată?
Maria Puiu: „Testele serologice, care merg pe principiul testelor rapide ne-ar putea arăta acest lucru (dacă există imunoglobulină G și preferabil M). Se poate afla foarte simplu, dintr-o picătură de sânge, aproape că fiecare persoană și-ar putea face. Teste rapide au început să se fabrice și în România, deci se va putea face testarea în masă.”
Europa Liberă: Odată cu testul pentru Covid-19 s-ar putea face și acest test care să arate dacă o persoană are sau nu imunitate în fața coronavirusului?
Maria Puiu: „Teoretic, ne gândim că se va fabrica vaccinul, dar nu va putea fi făcut în masă, pentru că cei care au trecut prin boală nu mai au nevoie, dacă se va dovedi că trecerea prin boală crează o imunitate importantă. Vedeți, însă, că e la fel ca la gripă, în fiecare an se schimbă tulpina. Mereu apare o tulpină nouă în urma unei mutații, care intervine de la un sezon la altul. De când a izbucnit această epidemie, se pare că s-a ajuns la cel puțin trei tulpini diferite. Cei care lucrează în tehnologiile medicale, au pus la dispoziție inițial, kituri de testare pentru o singură tulpină de coronavirus, sunt între timp, kituri cu două și cu trei tulpini, care se testează deja în Occident. Deci, dacă ai un kit cu o singură tulpină și prin țara ta circulă trei tulpini de Covid-19, sigur că vei avea un număr mic de pozitivi, pentru că deja două treimi au fost săriți.”
Europa Liberă: De fapt, acest lucru se întâmplă acum și România nu are posibilitatea să testeze pentru toate aceste tulpini existente?
Maria Puiu: „Cred că da. Bâlbâiala aceasta, că cineva e testat undeva și e negativ, pe urmă merge în altă parte și e pozitiv rămâne, fără ca cineva să cerceteze și să vadă dacă a fost testat cu un kit pentru o tulpină sau pentru două tulpini”
Europa Liberă: Ar fi nevoie de o standardizare a metodei de testare?
Maria Puiu: „Ar trebui, dar vedeți că aceste teste se fabrică pe măsură ce apar noi tulpini. Cercetătorii spun că la fiecare două săptămâni apare o tulpină nouă. Există uneori o acoperire parțială, astfel dacă ai făcut infecția cu o tulpină, ar putea ca cealaltă tulpină să nu-ți mai producă așa mari ravagii. Se vorbește despre asemănări cu virusul HIV, care produce acea nenorocită de gaură imunologică. Deci, în momentul în care în corp există o luptă între anticorpi și antigene, s-ar putea ca testul să apară negativ, chiar dacă infecția există în organism. Când toți anticorpii și posibilitățile de apărare ale organismului sunt epuizate, atunci apare din nou la suprafață. E evident că nu e deajuns să faci o singură testare. Și pentru cazurile pozitive, se face una la început, apoi alta la 12 zile și o alta la 14 sau 15 zile. Și după aceste teste, pentru că nu se cunoaște bine problema, i se recomandă pacientului să mai stea două săptămâni izolat.”
Europa Liberă: Din câte cunoașteți sistemul autohton medical, credeți că are capacitatea să facă aceste testări în masă?
Maria Puiu: „Sistemul face eforturi, se fac eforturi imense de procurare a testelor, a materialelor de protecție și nu sunt cunoscute toate aceste lucruri. E adevărat că sunt multe de învățat din această nebunie. Am și eu supărările mele, că sistemul medical nu a înțeles că genetica medicală ar avea nevoie de echipamente în spitale. E o specialitate în care trebuie să-i pregătim pe rezidenți, iar spitalele românești nu au deloc echipament de genetică. Chiar și acum cea mai mare parte a testărilor se fac pe echipamente ale universităților. Prin programe europene, universitățile s-au dotat cu astfel de echipamente, dar nu era oare nevoie ca și ministerul să înțeleagă că are nevoie de astfel de instrumente? Spitalele au nevoie de aceste echipamente, care între timp nu mai sunt de cercetare,c i au devenit de utilitate publică și practică. Genetica nu mai e since-fiction, ci a intrat în practica de fiecare zi. La fel cum astăzi nu mai trebuie să le dăm pacienților de cancer citostatice în funcție de vârstă, greutate și tipul de cancer, ci în funcție patrimoniul genetic al pacientului. Nu mai putem merge orbește.”
Europa Liberă: Credeți că noi toți vom face o formă sau alta de coronavirus sau chiar mai multe, cum facem gripa?
Maria Puiu: „Nu chiar toți, dar foarte mulți dintre noi. Echipa mea a început testările pentru Covid-19 înainte de a se ajunge la ideea că trebuie făcute teste în masă. Și eu am primit o trusă de teste rapide pentru medici și am fost aproape sigură că am trecut prin boală, dar testul mi-a arătat că, din păcate, nu. Din păcate, niciunul dintre noi nu am avut o confirmare că am avut infecția cu coronavirus”.

2020-04-02

Dezinfecție „în forță” pe străzile din Timișoara. Mașinile operatorului de salubritate au început operațiunea

De Marius Popescu - apr. 1, 2020
Mai multe mașini ale firmei de salubritate care se ocupă, de anul trecut, de curățenia din Timișoara, au ieșit în această seară pe străzile din oraș pentru operațiunea de dezinfecție. Un cititor PRESSALERT.ro a surprins în imagini mașinile Bratner care veneau dinspre Iulius Town, sub escorta Poliției Locale Timișoara. Acestea au dezinfectat sensul giratoriu de la Mărăști, unde s-au despărțit pentru a-și urma traseele individuale

De la fermă, direct pe raft. Un grup de fermieri din Timiș s-au unit într-o cooperativă și au deschis o fabrică de lactate

Adriana Mîț 
Nemulțumiți de prețul tot mai mic primit pe litrul de lapte, 18 crescători de vaci au înființat, în urmă cu nouă ani, prima cooperativă din județul Timiș. Ideea a fost una de succes și, recent, Cooperativa Agricolă TimlactAgro și-a deschis prima fabrică de procesare a laptelui, în localitatea Bucovăț, din județul Timiș. Investiția se ridică la peste 600.000 de euro, aproximativ 400.000 de euro reprezentând contribuția celor 28 de fermieri din județele Timiș și Arad care fac parte din cooperativă, în prezent. De la 1 aprilie, lapte adevărat, ca pe vremea bunicii, poate fi cumpărat și din primul magazin al Timlactagro, „Floare din Banat”, care a fost inaugurat la Timișoara, în zona Bucovina. Adriana Szekely, președintele Cooperativei Agricole TimlactAgro, ne-a declarat că totul a început în anul 2009, când un număr de 18 crescători de vaci din județul Timiș au luat decizia de a-și uni forțele, după ce au primit un preț tot mai mic pe litrul de lapte de la procesatori. 
„Am înființat TimlactAgro, prima cooperativă din județul Timiș, în anul 2009 din cauză că prețul laptelului a scăzut foarte mult. Era în jur de 1,3 lei, la un moment dat a ajuns la 1,15 bani. Prețul a scăzut din cauza pieței externe, pentru că procesatorii din România au posibilitatea de a cumpăra lapte de afară și normal că nu îl cumpără din România dacă pot să o facă mai ieftin din Polonia, Ungaria sau Cehia. Până la un moment dat, România a beneficiat de o subvenție pe litrul de lapte conform, care avea parametri foarte buni, de 30 de bani. 
Intrând în Uniunea Europeană, aceste ajutoare de la stat au cam scăzut și ne-am trezit cu un preț al laptelui de un leu și puțin în plus. Atunci am ajuns la concluzia că doar împreună, nu ca fermieri individuali care livrează o anumită cantitate, cât poate fiecare, 1.000, 500, 300 de litri pe zi, vom putea obține un preț mai bun pe contractul de lapte, livrând zeci de mii de litri pe zi. Și atunci s-a format Cooperativa Agricolă TimlactAgro, s-au unit 18 fermieri din județul Timiș care aveau în jur de 2.000 de vaci”, a explicat Adriana Szekely. 
Astfel, cooperativa a luat ființă în septembrie 2009, iar primele contracte au fost semnate în aprilie 2010, însă începutul nu a fost deloc ușor. Asta pentru că a fost nevoie de obținerea mai multor autorizații. Totuși, președintele TimlactAgro își amintește că cei 18 fermieri din județul Timiș au avut sprijinul autorităților, care au înțeles sistemul de cooperativă și cum funcționează acesta. Imediat după înființare, cooperativa a semnat contracte cu trei mari procesatori de lapte, astfel că livra în jur de 10.000 de litri pe zi, mult mai mult față de cantitatea livrată atunci când crescătorii de vaci lucrau independent. „Acest sistem de cooperativă, vânzarea împreună a laptelului, ne-a ajutat să obținem un preț mai bun cu cel puțin 20 – 30 de bani pe litrul de lapte. Mereu prețul a fost mai mare decât cel obținut individual. Toți membrii cooperativei au înțeles acest avantaj, reușeam să obținem de la furnizori un preț mai bun pentru că puteam livra o cantitate mai mare de lapte. Am mers pe sistemul beneficiu în favoarea fermelor, nu neapărat în favoarea cooperativei ca entitate”, a detaliat Adriana Szekely. 
Fabrică de produse lactate 
După câțiva ani de la înființarea Cooperativei Agricole TimlactAgro, fermierii din județul Timiș și-au dorit mai mult, astfel că s-au gândit cum ar fi să-și deschidă propria fabrică de produse lactate. Iar principala problemă era lipsa banilor, dar și curajul de a porni pe un nou drum. „Nu ne-a fost foarte ușor să luăm un credit, pentru că cifra de afaceri pe cooperativă era foarte mare, dar profitul era aproape zero. Ceea ce am încercat să le explicăm băncilor a fost că cooperativa este un altfel de organizație, nu e o societate comercială care să aibă un profit corelat cu cifra de afaceri, ea prin statut având ca și obiectiv dezvoltarea fermelor, în primul rând. Am avut noroc că și cei care ne-au creditat au înțeles această formă de organizare, totuși”, ne-a explicat președintele TimlactAgro. Pentru început, crescătorii de vaci care fac parte din cooperativă au identificat un spațiu în care fabrica să poată fi realizată. Și anume, fostul CAP din localitatea timișeană Bucovăț. Terenul, care are o suprafață de aproximativ 7.000 de metri pătrați, a fost cumpărat cu 68.000 de euro, în anul 2015. 
Credite la bancă și bani europeni Între timp, în urma derulării unui proiect finanțat prin fonduri eurpene, în perioada 2010 – 2015, prin care fermierii au primit o cotă cuprinsă între 2 și 5% din valoarea facturilor de lapte vândute prin intermediul cooperativei, s-a strâns o sumă de peste 200.000 de euro. În anul 2016, crescătorii de vaci care fac parte din cooperativă au reușit să obțină credite de la bancă în valoare de 400.000 de euro, astfel că s-au adunat peste 600.000 de euro, bani cu care fabrica a fost realizată la Bucovăț.
 „Creditele de la bancă au fost luate pentru investiția de la Bucovăț. Ideea de a face o fabrică era demult, însă ne era frică. A fost foarte greu să ne hotărâm să facem acest pas, noi fiind toți fermieri de vaci și niciunul nu avea la bază tehnologia fabricării produselor lactate. Am fost destul de speriați, nu știam dacă o să reușim sau nu. Însă în momentul în care în fiecare al doilea an scădea prețul laptelui, am ajuns să fim destul de hotărâți în a face acest pas, în a realiza unitatea de procesare a laptelui”, ne-a declarat Adriana Szekely. După doi ani de lucrări, în luna martie 2018, propria fabrică de produse lactate a cooperativei TimlactAgro a fost deschisă. Capacitatea unității de procesare a laptelui este de 10.000 de litri pe zi, însă, în acest moment, sunt prelucrați cel mult 4.000 de litri. De asemenea, au fost păstrate contractele semnate cu doi mari procesatori, spre care merge marea majoritate a laptelui din cele 28 de ferme din județul Timiș și Arad care fac parte din cooperativă. 
În fabrica deschisă la Bucovăț, în care lucrează șapte persoane, sunt realizate, pe lângă lapte, produse lactate precum smântână, brânză dulce, telemea, caș, unt, urdă și cașcaval, toate fiind 100% naturale. „Am cumpărat utilajele second-hand, nu ne-am permis să luăm utilaje noi. Dacă am fi depus un proiect pe fonduri europene, am fi putut beneficia doar de 50% cofinanțare, iar în practică 50% înseamnă 30%. Oriunde mergi să achiziționezi un bun, că este tractor, utilaj, material de construcție, prima întrebare care ți se adresează este dacă pe fonduri europene sau din surse proprii. Asta este realitatea și pot să afirm că atunci când este pe fonduri europene, orice vei cumpăra este mai scump, vă spun pe verificate. Acesta a și fost motivul pentru care noi nu am vrut pe fonduri europene, ci să mergem pe ideea de second-hand și să realizăm fabrica din surse proprii”, a explicat președintele Cooperativei Agricole TimlactAgro. 
Crescătorii de vaci spun că în fabrica din Bucovăț se procesează doar lapte de cea mai bună calitate, obținut în fermele lor, care își păstrează toate calitățile dăruite de natură, specifice unui lapte adevărat. Produse ca pe vremea bunicii Imediat după ce fabrica de procesare a laptelui și-a început activitatea, membri cooperativei au început să caute și spații din Timișoara cu vad comercial bun pentru a le putea închiria. Totul cu scopul de a deschide și un prim magazin al TimlactAgro, sub brandul „Floare din Banat”. 
Astfel, la data de 1 aprilie, a fost deschis, pe str. Matei Basarab, în zona Bucovina, primul magazin de produse alimentare al primei cooperative din județul Timiș. Reprezentanții cooperativei TimlactAgro și-au propus să deschidă, în următoarele luni, încă două astfel de magazine în Timișoara, plus unul în Arad. „Dacă omul pune preț pe calitate, atunci părerea mea este că trebuie să încerce produsele noastre, pentru că putem garanta că sunt produse doar din lapte, fără alte adaosuri. În comerț, dacă ești curios să citești o etichetă de produs, vei fi uimit de câte lucruri mai conține pe lângă lapte. Ceea ce la noi nu este cazul, chiar dacă am fost descurajați de către cei care comercializează aceste produse, în sensul că omul este deja obișnuit cu acea consistență a produsului care are stabilizatori și restul adaosurilor. Noi am zis că vrem să încercăm așa. Am fost surprinși de faptul că oamenii chiar apreciază produsele și sunt încântați de faptul că am pus peste tot că suntem fermieri care am făcut această făbricuță la Bucovăț și vrem să vindem produsele direct din ferma noastră, să ajungă pe raftul magazinului nostru”, a afirmat Adriana Szekely. 
Din magazinul din zona Bucovina, sub brandul „Floare din Banat”, timișorenii pot cumpăra lapte, telemea de vacă, caș, urdă, brânză dulce, unt, smântână sau cașcaval. De asemenea, se găsesc în magazin și mezelurile de Salonta, renumita pită de Pecica, precum și zacuscă sau salată de ciuperci murate, realizate de o persoană din Bocșa care are atestat de produs tradițional.

2020-03-28

Vlăguită de coronavirus, Italia riscă o boală mai gravă. Şi, odată cu ea, se va infecta întreaga Europă

Scrisesem zilele trecute de lipsa de empatie şi acţiune a instituţiilor europene în faţa pandemiei care pusese la pământ sistemul sanitar performant al Lombardiei, dar şi moralul italienilor, fără deosebire de regiunea în care locuiau. Putem spune că instituţiile europene au acţionat precum funcţionarii noştri pentru care mai importantă decât soarta unui contribuabil este prezentarea unui dosar cu şină. Între timp, evoluţia galopantă a cazurilor în Spania ori Franţa demonstrează că aceste ţări deveniseră deja preocupate de rezervele proprii de materiale sanitare şi starea sistemului sanitar în zilele dinaintea dezastrului pentru a putea întinde o mână de ajutor vecinului mediteranean. Iar situaţia celorlalte ţări nu e mult mai bună, chiar dacă Germania a trimis materiale sanitare Romei şi a preluat din bolnavii săi ori ai Franţei. Din păcate, nici ţările occidentale nu au fost mai prevăzătoare în anticiparea problemelor şi pregătirea sistemelor sanitare, iar, în asemenea cazuri, generozitatea faţă de un alt stat, chiar membru UE, poate deveni sinonimă cu zeci de morţi pentru propria naţiune.
Numai că situaţia dramatică a Italiei a găsit imediat ecou în China, Rusia şi Cuba. Medicii chinezi au fost priviţi cu mare simpatie nu doar de cetăţeni, ci şi de mass-media peninsulară. Încurajările şi aprecierile confraţilor asiatici erau preluate în titlurile cotidianelor de aici, iar mesajele de încurajare de pe cutiile trimise de la Beijing erau distribuite pe reţelele de socializare însoţite de emoticoane italiene pline de iubire. De fapt, China nu făcuse altceva decât să întoarcă ajutorul primit de la Uniunea Europeană cu o lună în urmă, care, însă, nu beneficiase de popularizarea necesară. În schimb, nemulţumirea se îndrepta înspre vecinii europeni, chiar dacă Germania trimisese – cu oarecare întârziere, e adevărat – materialele sanitare absolut necesare, iar Statele Unite ridicau un spital de campanie la Cremona, în inima pandemiei.
Ca o pranteză, aşteptăm zilele următoare poziţia italiană la ultimele ştiri difuzate de mass-media din China care, citând un cunoscut medic italian, a tras concluzia că primii coronaviruşi ar fi bântuit prin Lombardia în zilele în care locuitorii Wuhanului încă mâncau sănătoşi delicatese de lilieci.
Însă cele mai multe aprecieri erau adunate de „prietenii” ruşi, ale căror avioane cu ajutoare umanitare, numărate de jurnaliştii peninsulari, ajunseseră la zece zilele trecute. Deşi, se pare, mare parte din ele nu ajutau la nimic în faţa pandemiei.
Influenţa Moscovei la Roma s-a făcut simţită tot mai mult în ultimii ani. De fapt, dificultăţile economice, duritatea Uniunii în respectarea deficitului bugetar, impunerea de către SUA a unor taxe produselor italiene au determinat Italia să accepte colaborarea cu Rusia şi, mai ales, China. Dacă pentru colosul asiatic interesul italian era pur economic, metodele autoritare ale liderului de la Kremlin şi-au găsit admiratori nu doar printre politicienii de aici, ci şi printre mulţi italieni de rând, sătui de discursurile demagogice ale celor dintâi şi care consideră că, pentru a putea fi organizaţi şi eficienţi, italienii au nevoie de un lider aidoma lui Mussolini. De altfel, figura paternală a lui Il Duce este privită cu nostalgie nu doar în sudul sărac, ci şi în multe din familiile serioase şi întreprinzătoare ale nordului. 
Palavrele şi birocraţia de azi faţă de ordinea şi statul eficient de odinioară: o iluzie care i-a propulsat pe liderii populişti şi duri în preferinţele italienilor. Printre aceştia, vedeta cuvintelor mari şi tăioase: Matteo Salvini, până mai ieri vicepremier, devenit guralivul din opoziţie după o proastă intuiţie politică (şi-a dărâmat propriul guvern în speranţa dobândirii întregii puteri) şi a unui scandal cu spioni ruşi. Înregistrarea unor lideri ai partidului său la Hotelul Metropol din Moscova, discutând finanţări de la companii ruseşti pentru Lega, care, alături de alte „partide suveraniste vor schimba Europa, care va deveni mult mai apropiată de Rusia”, după cum promiteau mesagerii domnului Salvini, a stârnit un mare scandal în Italia şi o acţiune penală pentru infracţionalitate transfrontalieră de către procuratura milaneză.
Dl. Salvini nu era primul „prieten” al Rusiei în Italia. Chiar şi adversarul său politic, actualul prim-ministru Giuseppe Conte, adept al realpolitik, a promovat strânse legături cu guvernul de la Moscova. Înaintea sa, premierul Berlusconi îşi declarase prietenia în nenumărate rânduri pentru veşnicul preşedinte rus, fotografiindu-se alături de el cu acelaşi surâs curtenitor pe care îl afişa şi în prezenţa frumoaselor dive italiene.
Apropierea de Moscova este evidentă pentru mulţi analişti italieni. Acţiunile Rusiei în Orientul Mijlociu sunt prezentate în culori romantice, iar performanţele noilor avioane şi rachete ruseşti par demne de peliculele Hollywoodului în articolele care apar zilnic pe unele din cele mai citite siteuri de geopolitică italiană.
Iar acum, cargourile din care sunt descărcate cutiile cu materialele sanitare pe care, copiind titlul unei celebre pelicule Bond, stă scris „From Russia with love”, vin să aline sentimentul latin de abandon...
Politica internaţională nu se construieşte pe sentimentalisme. Însă, în deciziile lor, politicienii trebuie să ţină cont de emotivitatea alegătorilor, şi, în cazul Uniunii Europene, a tuturor cetăţenilor săi, chiar dacă un francez nu poate vota vreun candidat din parlamentul italian, de exemplu. Altfel, mereu se va găsi cineva care să îşi declare dragostea pentru Roma, Cordoba sau Londra, să finanţeze vreun populist ale cărui singure argumente se adresează orgoliului alegătorilor pentru a slăbi singura mare putere care a rămas fidelă principiilor unei lumi libere, echitabile şi raţionale.
Probabil că în nordul european, sobru, sentimentele contează mai puţin. Dar să nu uităm că puterea economică a Germaniei, de exemplu, se datorează astăzi în mare parte accesului la o piaţă comună şi utilizării unei monede unice de care au profitat statele cu o economie performantă în detrimentul celor meridionale. Astfel că, în mod obiectiv, fără sentimentalisme şi argumente lacrimogene, trebuie ca statele Uniunii să îşi asume cât mai repede o politică comună pentru depăşirea crizei economice care va lua locul celei medicale în următoarele săptămâni. Dacă va fi „fiecare pe cont propriu”, atunci ce mai rămâne din obiectivele generoase ale Uniunii? Din însăşi raţiunea sa de a fi?...
Iar pentru scenariul sumbru ce va urma nu va putea da nimeni vina nici pe sentimentalismul mediteranean, nici pe intrigile Rusiei ori Chinei, nici pe retragerea Americii în cochilia sa, ci pe egoismul europenilor bogaţi şi cumpătaţi ai nordului care, în perfecta lor organizare, par că şi-au pierdut cu totul intuiţia şi spiritul de conservare.
Pănă atunci, să sperăm că anticorpii bătrânului vaccin francez Liberté, égalité, fraternité! încă sunt în stare să recunoască perfidia molimelor care vin dinspre răsărit. Până la urmă, nu sunt epidemii nemaivăzute, ci vin din negura istoriei, iar noi, esticii, de-abia ne-am vindecat acum câteva decenii de alţi totalitaroviruşi.

2020-03-27

Experții Universității John Hopkins, ANUNȚ important despre coronavirus: "Nu este un organism viu, ci o moleculă de proteine!" / METODA sigură care poate distruge virusul

27 martie 2020
Experţii de la Universitatea Johns Hopkins au realizat o notă detaliată, pe baza tuturor informațiilor care se știu până acum despre coronavirusul din China și au stabilit natura virusului SARS-CoV-2, dar și măsurile de care trebuie să ținem cont pentru a evita contaminarea cu COVID-19.

Informarea trimisă de Universitatea Johns Hopkins privind evitarea contagiunii:
* Virusul nu este un organism viu, ci o moleculă proteică (ADN) acoperită de un strat protector de lipide (grăsimi), care, atunci când este absorbit de celulele mucoasei oculare, nazale sau bucale, își schimbă codul genetic, (mutație) și se transformă în celule agresor și multiplicator.
* Întrucât virusul nu este un organism viu, ci o moleculă de proteine, acesta nu este ucis, ci se descompune de la sine. Timpul de dezintegrare depinde de temperatură, umiditate și tipul de material în care se află.
* Virusul este foarte fragil; singurul lucru care îl protejează este un strat subțire de grăsime. Acesta este motivul pentru care orice săpun sau detergent este cel mai bun remediu, deoarece spuma dizolva grăsimea (de aceea trebuie să frecați mâinile atât de mult: timp de 20 de secunde sau mai mult, pentru a face multă spumă). Prin dizolvarea stratului de grăsime, molecula de proteină se dispersează și se descompune singură.
* Căldura topește grăsimea; acesta este motivul pentru care este atât de bine să folosești apă peste 25 de grade Celsius pentru spălarea mâinilor, hainelor și a tot. În plus, apa caldă face mai multă spumă și asta o face și mai utilă.
* Alcoolul sau orice amestec cu alcool de peste 65% DIZOLVĂ ORICE GRĂSIME, în special stratul lipidic extern al virusului.
* Orice amestec cu 1 parte de înălbitor și 5 părți de apă dizolvă direct proteina, o descompune din interior.
* Apa oxigenată ajută mult după săpun, alcool și clor, deoarece peroxidul dizolvă proteina virusului, dar trebuie să o utilizați pură ceea ce afectează pielea.
* FĂRĂ SERVICII BACTERICIDE. Virusul nu este un organism viu ca bacteriile; nu se poate ucide ceea ce nu este viu cu antibiotice, dar își dezintegrează rapid structura cu tot ce s-a spus.
* Niciodată nu agitați/scuturați îmbrăcămintea, cearceafurile sau alte materiale folosite sau neutilizate. În timp ce este lipit pe o suprafață poroasă, este foarte inert și se dezintegrează doar între 3 ore (țesătură și suprafață poroasă), 4 ore (cupru, pentru că este natural antiseptic; și lemn, pentru că elimină toată umezeala și nu o lasă să se desprindă și se dezintegrează), 24 ore (carton), 42 ore (metal) și 72 ore (plastic). Dar dacă îl scuturați sau folosiți un pămătuf de curățare, moleculele de virus plutesc în aer până la 3 ore și pot fi inhalate cu ușurință.
* Moleculele de virus rămân foarte stabile la frig extern sau frig artificial precum aparatele de aer condiționat în case și mașini. De asemenea, au nevoie de umiditate pentru a rămâne stabile și, mai ales, întuneric. Prin urmare, mediile dezumidificate, uscate, calde și luminoase îl vor degrada mai repede.
* LUMINA UV pe orice obiect care o poate conține descompune proteina virusului. De exemplu, pentru dezinfectarea și reutilizarea unei măști este perfectă. Fiți atenți, de asemenea, lumina UV descompune colagenul (care este proteic) la nivelul pielii, provocând în cele din urmă riduri și cancer de piele.
* Virusul NU POATE trece prin pielea sănătoasă.
* Oțetul NU este util, deoarece nu descompune stratul protector de grăsime.
* NICI ȚUICA, PALINCA ȘI NICI VODKA, nu ajută cu nimic în lupta cu coronavirusul. Cea mai puternică vodcă este 40% alcool și ai nevoie de 65%. Spre exemplu, apa de gură are 65% alcool.
* Cu cât este mai limitat spațiul, cu atât mai multă concentrație a virusului poate exista. Cu cât este mai deschis sau ventilat natural, cu atât mai puțin.
* Toată această informație este foarte utilă, dar trebuie să vă spălați pe mâini înainte și după ce atingeți mucoasa, mâncarea, încuietorile, butoanele, comutatoarele, telecomanda, telefonul mobil, ceasurile, computerele, birourile, televizorul etc. precum și când folosiți baia.
* Trebuie să hidratați mâinile uscate de la atâta spălare, deoarece moleculele se pot ascunde în micro fisurile rezultate în pielea uscată. Cu cât crema este mai groasă, cu atât mai bine.
* De asemenea, asigură-te că ai unghiile cât se poate de scurte, astfel încât virusul să nu se ascundă acolo.
sursa: bursa.ro

2020-03-24

România în carantină totală. Klaus Iohannis, mesaj pentru toți românii

Klaus Iohannis, întâlnire de gradul trei cu Orban. Cum se gestionează epidemia

Klaus Iohannis are astăzi o întâlnire de gradul trei cu premierul Ludovic Orban, în care va face o declarație de presă la final. Discuția constă în măsurile de prevenire a pandemiei din România. Ședința a avut loc la ora 12:00, în cursul zilei de astăzi.
Klaus Iohannis, întâlnire de gradul trei cu Orban
Președintele împreună cu premierul, Ludovic Orban, ministrul de Interne, Marcel Vela, ministru Apărării, Nicolae Ciucă, ministrul Sănătății, Victor Costache, dar și ministrul Transporturilor, Lucian Bode, au discutat despre gestionarea epidemiei cu noul virus și despre măsurile implementate pentru limitarea de răspândire a acestuia. Potrivit noilor restricții, carantina este obligatorie cu data de mâine. Se iau de astfel măsuri de supraveghere electronică pentru persoanele izolate la domiciliu.
De astfel, președintele a anunțat că armata va fi introdusă pentru a gestiona situația pe străzi. Persoanele peste 65 de ani sunt obligate să rămână în casă, deoarece sunt în mare pericol. Ceea ce era acum o recomandare, va deveni o obligație. Potrivit declaraților pe care le-a făcut președintele, avem nevoie de măsuri și restricții speciale. Toate aceste măsuri vor intra în vigoare de mâine.

România în carantină totală. Klaus Iohannis, mesaj pentru toți românii
Cum sunt luate restricțiile?

Restricțiile sunt prelucrate prin ordonanța militară. Măsurile și hotărârile se iau, de astfel, prin ordinele guvernului. Începând cu data de mâine, se va ieși din casă doar pe baza de declarații sau adeverințe. Este interzis să circuli dacă nu deții un act care să îți permită acordul, indiferent de ora la care părăsești domiciliul.
Totodată controalele au început deja să se facă, iar cine nu respectă măsurile de prevenire va fi amendat sau va avea chiar dosar penal. Aceste măsuri se iau în funcție de evoluția pandemiei. De astfel, numărul amenzilor a crescut noaptea trecută. Amintim că numărul persoanelor infectate a ajuns la 762 de cazuri în România.

Declaraţie uluitoare a unui şef de stat despre coronavirus: ”Este un truc mediatic. Boala asta e o gripă ușoară”

ADRIAN BACIU 24/03/2020, 
Președintele Braziliei ia în derâdere coronavirusul: ”Este un truc mediatic. Boala asta e o gripă ușoară”. Credit line: Sergio LIMA / AFP / Profimedia

Jair Bolsonaro, președintele în funcție al Braziliei, a oferit o declarație de-a dreptul incredibilă legată de pericolele pandemiei de coronavirus cu care se confruntă întreg mapamondul. Asta în contextul în care aproape toată planeta e paralizată de pandemie.
Președintele Braziliei ia în derâdere coronavirusul: ”Este un truc mediatic. Boala asta e o gripă ușoară”
Reprezentant al forțelor de dreapta din Brazilia, Jair Bolsonaro și-a acuzat pe dușmanii din politică și presă că încearcă, în mod intenționat, să manipuleze cetățenii cu privire la pericolele coronavirusului.

Șeful statului sud-american este mâhnit din cauza faptului că guvernanții din Rio de Janeiro și Sao Paulo, care îi sunt opozanți pe scena politică, au îndemnat oamenii să se izoleze în case în această perioadă de pandemie.
”Oamenii vor vedea în curând că au fost păcăliți de către acești guvernanți și de marea parte a mass-media când vine vorba de coronavirus”, a spus Jair Bolsonaro, potrivit The Guardian.
Conform sursei citate, în opinia președintelui Braziliei, coronavirus, boală care a ucis peste 15.000 de oameni pe Glob, nu reprezintă decât o ”gripă ușoară”, acesta acuzând isteria mediatică născută în jurul acestui subiect.

2020-03-21

In plină pandemie, Italia lovită de un cutremur

https://huff.ro/extern/in-plina-pandemie-italia-lovita-de-un-cutremur-203419
21 martie 2020
Autor Huff , în Externe

Italia este tot mai afectată de pandemia de coronavirus, iar acum 9 minute pe 21 martie s-a înregistrat un cutremur de 3.1 grade pe scara Richter.

2020-03-19

CUTREMUR neobişnuit în ROMÂNIA în urmă cu puţin timp

Z.P. | 2020-03-19
Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), un cutremur cu magnitudinea 4 s-a produs joi, la ora locală 13:51. Dar nu în zona Vrancea, unde se produceau în mod obişnuit, ci în zona seismică Făgăraş-Câmpulung, judeţul Dâmboviţa.
Seismul a avut loc la o adâncime de 60 de kilometri.
Cutremurul s-a produs la 48 km sud de Braşov, 59 km nord-vest de Ploieşti, 60 km nord-est de Piteşti şi 106 km nord-vest de Bucureşti.
În această lună, în România au avut loc în total 18 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,4 pe scara Richter.
Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 km, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe Richter. Cutremurul a fost simţit şi la Bucureşti.cutremur, romania, dambovita

2020-03-08

Analfabeţii de pe strada Dsida

Tihi 10 iulie 2009
Ieri, in data de 8 iulie 2009, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a schimbat numele strazii Dsida Jenő (se pronunta Gida Ieneu) pe motiv ca numele de familie al poetului seamana cu acronimul romanesc al bolii AIDS – SIDA. O întamplare luată parca dintr-un grotesc, o satiră a societăţii româneşti. Cu toate că a trăit la Cluj, a tradus în maghiară Eminescu şi Arghezi, oferind astfel un pod important în cunoaşterea culturii româneşti de către maghiari, meritele sale în materie de literatură pălesc în ochii clujenilor, care se cramponează de un nume criptic ce le-a adus numai nenorociri, spun ei.
Cine a fost Dsida Jenő?
Dsida Jenő (n. 1907 la Satu-Mare, m. 1938 la Cluj) este unul dintre cei mai buni nu doar poeţi, ci şi traducători din marea poezie europeană, inclusiv românească: Eminescu, Arghezi, Georg Trakl, F. Schiller, Goethe, Baudelaire.
A trăit într-o perioadă zbuciumată, marcata de evenimentele tragice ale primului război mondial, însa în operele sale nu s-a lasat influenţat de natura inumanp, demonică a războiului:
“Cred in frica de dumnezeu, in curaj, in frumusetea eterna a vietii independenta de context. Cred in puterea fara limite a zambetului.”
Are între cele 20 de poeme traduse o adevărată perlă în limba română:

O, prietenă gustă cu mine dulceaţa acestui palid anotimp,
pierde-te-n timpul ce se-mplineşte domol şi tăcut.

Tăcerea somnoroşilor miei este aceasta
şi sărbătoarea în oraşul perenităţii.

Fără glas e suspinul, doar florile se-apleacă mai mult;
în inimă, pacea firelor de iarbă de anul trecut.

Se simte mireasma mărilor ce scad, evaporîndu-se,
edenu-i desăvârşit ca o sferă, nu i se poate adăuga nimic.

În cădere, castanele se opresc în aer.
Iar îngerii umblă pe vîrfuri.”

(Elysium, p. 130)
„Poeziile lui Dsida Jenő sînt printre cele mai inspirat traduse din toată antologia lui. Ţinînd cont şi de perioada în care a trăit şi a scris, nu-i găsesc poetului maghiar nicio similitudine în poezia română contemporană lui. Dsida Jenö pare mai sincron european, mai emancipat liric, mai modern decît majoritatea poeţilor români ardeleni congeneri lui.” (Vasile Dan: Poeţi maghiari din Transilvania – http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=289)
Pt. detalii despre cele întâmplate citiţi aici: http://www.ziuadecj.ro/action/article?ID=27511
Considerăm o ruşine cele întâmplate, o imbecilitate şi incultură tristă a celor care au votat această decizie.

2020-03-02

Pentru că am citit numai impresii pozitive despre Budapesta, m-am dus să văd cu ochii mei „miracolul maghiar”: ce (nu) mi-a plăcut în capitala Ungariei

Foto: Guliver/Getty Images

Pentru că nu ajunsesem până acum să vizitez Budapesta și fiindcă auzisem, citisem numai impresii pozitive, m-am hotărât să petrec câteva zile de vacanță în capitala Ungariei. Și s-a confirmat ce auzisem, a fost chiar peste așteptări. Un oraș extraordinar, cu foarte multe clădiri vechi, dar restaurate, cu arhitecturi deosebite, cu o infrastructură bine gândită cu un secol în urmă, linii de tramvai pe ambele maluri ale Dunării, chiar lângă apă, șosele, poduri spectaculoase de traversare. Piațete, trotuare, zone pietonale, toate pavate cu materiale de calitate, mobilier urban de bun gust. 
Totul este gândit pentru a atrage turiști, promovându-se orice produs autohton, punându-și foarte bine în valoare istoria locală și națională, speculând poziționarea orașului la Dunăre cu oferte de croaziere de zi și de noapte. De altfel, cinstirea eroilor este o preocupare a națiunii, este în educația lor, la tot pasul vezi statui impresionante, alături de clădirile impunătoare ce datează din perioada imperiului austro-ungar. 
Transportul public funcționează „ceas", mijloacele de transport sunt în majoritate noi, iar tramvaiele au un aer retro, dar sunt reabilitate și foarte îngrijite. Domină liniștea, curățenia și impresia de siguranță. 
În legătură cu curățenia m-au impresionat în mod deosebit halele pieței centrale, unde se perindă mii de oamenii. Vitrinele de sticlă și lemn aveau un aer proaspăt, iar gresia de pe pardoseală strălucea, degajând un miros plăcut. Existau două utilaje care curățau, periau, spălau culoarele de trecere printre standurile cu exponate cu aspect de vitrine. Când traversam faimoasa Vaci Utca, pentru a ajunge într-o stație de autobuz la 5:45 a.m., la întoarcere spre aeroport, într-un magazin renumit angajatele curățau de zor vitrinele, iar alături, la o terasă, două persoane verificau copertina terasei. La toaletele aeroportului domnea igiena, pur și simplu lucea totul, mirosea plăcut. 

Foto Guliver/Getty Images

Impresia generală a acestei vacanțe a fost una de stat funcțional și civilizat, a unei națiuni care știe ce vrea și în ce direcție se îndreaptă. 
Cu toate acestea, nu afirm că totul este perfect. De exemplu, ce nu mi-a plăcut a fost faptul că, deși este un oraș invadat de turiști, unii dintre locuitori nu au nicio problemă în a-și păstra tradiția de a scoate în weekend ce au de aruncat la colțul străzii, strângându-se mormane de vechituri. Pe care apoi le „vizitează” alții, care încep să scurme, căutând una, alta și creând un spectacol nu prea plăcut ochiului. Dar locuitorii nu au nicio problemă în acest sens, peste tot vezi grămezi de lucruri vechi. Într-adevăr, a doua zi apare serviciul public de salubrizare și curăță, dar preț de câteva ore bune, chiar o zi, aceste vechituri zac pe trotuare. 
În contradicție, întorcându-mă cu un microbuz de la aeroport către casă, probabil și pentru faptul că nu șofam și fiindcă veneam dintr-o țară în care am remarcat curățenia, am avut timp mai bine să analizez marginea drumurilor noastre. Peste tot, dar absolut peste tot, o mizerie de nedescris. Pe toată distanța de 230 de kilometri, gunoaie de tot felul, sub parapeți, pe margine, în păduricile de lungă drum, la intrare, ieșire din localități, în localități. PET-uri, doze de aluminiu, pungi, sticle, ambalaje, cârpe, toate care se descompun în zeci și sute de ani. Un aspect îngrozitor, cu efecte nocive asupra naturii și sănătății noastre.
Un aer de țară abandonată de noi toți, noi cei care aruncăm orice, oriunde fără să ne gândim la consecințe, noi cei care avem lacune în educație în legătură cu protecția mediului și în înțelegerea normelor de conviețuire. Problema este că nu intervenim, iar mormanele de gunoi cresc până ce probabil, la un moment dat, ne vor acoperi.
Acțiunea domnului Lucian Mândruță „cu drumurile curate" este salutară, cred că este singura soluție ca să schimbăm în bine situația tragică în care ne aflăm. Cu sprijinul autorităților, evident. Dar apoi apare o altă problemă. După ce curățăm, cine păstrează?

2020-02-28

Mădălin Ionescu a izbucnit pe Facebook: ”Coronavirusul nu e o pandemie. E o golănie a unor servicii secrete…”

28 februarie 2020
Odată cu primul caz de coronavirus confirmat în România, panica a intrat în majoritatea caselor, iar prezența virusului a generat numeroase teorii. Mădălin Ionescu a venit cu propria versiune despre resorturile nevăzute ale bolii și a izbucnit pe Facebook, considerând că totul este manipulare.
După ce a fost confirmat primul caz de coronavirus în România, oamenii au gestionat în diferite moduri teama că temuta boală a ajuns la noi. În același timp, au apărut numeroase teorii despre izbucnirea epidemiei.
Mădălin Ionescu, ipoteză-șoc despre coronavirus
Mădălin Ionescu a publicat pe Facebook un mesaj cuprinzător despre coronavirus, carea avut foarte mare succes în social media. Vedeta a explicat teoria sa legată de 'psihoza' create și a subliniat cine sunt marii câștigători în furtuna panicii care a determinat populația să gloească rafturile supermarketurilor și a farmaciilor.
'Isteria mediatică din jurul coronavirusului este, evident, întreținută artificial. Trecem peste demența la care a ajuns presa și dorința/ speranța nevrotică a multor ziaristi de a relata despre apariția a noi și noi cazuri de infectare … Coronavirusul' nu e o pandemie. E clar! E o golănie a unor servicii secrete și un test despre cât de ușor pot fi destabilizate economii puternice sau cât de simplu pot fi manipulați oamenii prin intermediul unei arme biologice transformată in virus mediatic. O pandemie a fost gripa spaniolă' de la începutul secolului trecut . Au murit atunci peste 60 de milioane de oameni. In luna mai coronavirusul' va fi uitat. Până atunci se vor îmbogăți anumite sectoare farmaceutice și retaileri alimentari.
Coronavirusul' ar putea fi Paștele, Crăciunul și Anul Nou la un loc pentru supermarketurile din toată lumea. La noi, deși nu s-a semnalat vreun caz, oamenii au dat buzna prin magazine. Romanii golesc rafturile chiar dacă nu-i dau banii afara din casă. Asta da lovitură comercială! Anul trecut, pe vremea asta, peste 300 de conaționali au decedat de gripa autohtonă și nu s-a sinchisit nimeni ( au fost peste 90 de mii de îmbolnăviri) . Am sentimentul vag că se fac eforturi ca acest virus de import să ajungă și în România … Trebuie să fim și noi în rândul lumii. Trăiască marketingul și naivitatea umană!', a scris Mădălin Ionescu pe pagina sa de Facebook.

2020-02-27

Ce se întâmplă cu salariații obligați să stea în carantină. Precizările CNAS despre cum se obține concediul medical

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/cnas-durata-concediilor-medicale-pentru-carantina-nu-se-cumuleaza-cu-cea-pentru-alte-afectiuni-1266916
27.02.2020 Editor web: C.T.
CNAS a transmis, joi, o serie de clarificări cu privire la acordarea concediului medical și a indemnizației pentru carantină, între acestea numărându-se faptul că durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale pentru alte afecțiuni.
Conform unui comunicat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit Mediafax.
Astfel, arată CNAS, concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.
„Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică. În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară. Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni”, menționează Casa.
De asemenea, dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
„Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii și se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, adaugă CNAS.
Sursa citată menționează că în cazul certificatelor de concediu medical acordate pentru carantină nu se aplică restricția prevazută la art. 20 alin (1) din Anexa 1 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia „medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape”, întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă și nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală).
Pentru aplicarea în mod unitar a prevederilor legale privind acordarea concediului medical şi a indemnizaţiei pentru carantină, CNAS a transmis o circulară către toate casele teritoriale de asigurări de sănătate.

2020-02-25

Cutremur puternic la granița dintre Iran și Turcia! Șapte persoane au murit

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs, duminică, la frontiera dintre Iran şi Turcia
 news.ro 23 Februarie, 2020 - 
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade s-a produs, duminică, la frontiera dintre Iran şi Turcia. Cel puţin şapte persoane au murit de partea turcă, între care trei copii, iar în Iran s-au înregistrat 25 de răniţi,
Cutremurul a avut loc la ora locală 09.23, iar epicentrul său a fost localizat în satul Habash-e Olya, din nord-vestul Iranului, la mai puţin de 10 kilometri de frontiera cu Turcia.
În Turcia, şapte persoane, între care trei copii, au murit în provincia Van, a anunţat ministrul turc de Interne, Süleyman Soylu.
Alte cinci persoane au fost rănite şi sunt spitalizate, în timp ce altele sunt încă sub dărâmături, a spus Soylu, precizând că "eforturile de căutare continuă". În Iran, 25 de persoane au fost rănite, şapte având nevoie de spitalizare.

2020-02-24

Trei universități din România își suspendă cursurile, din cauza coronavirusului / Ministerul Educației cere anularea deplasărilor în străinătate și limitarea sau suspendarea conferințelor și excursiilor

 N.O. HotNews.ro 24 februarie 2020, 
Trei universități din România au decis să suspende cursurile, în timp ce o altă universitate transmite că persoanele revenite în țară în ultimele 14 zile din zone cu risc de infecție cu coronavirus să rămână acasă pentru autoizolare până la 14 zile, anunță Ministerul Educației.
Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a decis suspendarea cursurilor în perioada 24 februarie - 08 martie.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a luat decizia ca toți studenții și cadrele didactice, care au fost în ultimele 14 zile în zone cu risc de infecție cu coronavirus (Covid-19), să intre pentru o perioadă de 14 zile în carantină la domiciliu. Activitățile didactice la programele de studii cu predare în limba engleză și franceză se suspendă timp de 14 zile, respectiv până la luarea unei decizii ulterioare.
Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu a decis suspendarea cursurilor până la sfârșitul săptămânii.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a anunțat că, începând din data de 24 februarie 2020, persoanele revenite în țară de mai puțin de 14 zile după o călătorie în nordul Italiei, cu precădere în regiunile Lombardia, Veneto și Emilia Romagna, trebuie să rămână acasă pentru autoizolare până la 14 zile şi să evite orice contact cu alte persoane.
Universitățile au obligația de a monitoriza starea de sănătate a studenților prin cabinetele medicale. În situația în care sunt depistați studenți care manifestă probleme medicale, universitățile au obligația de a informa Direcția de sănătate publică.Inspectoratele școlare trebuie să ia măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirii cu Coronavirus
Totodată Ministerul Educației a trimis o adresă către Inspectoratele Școlare Județene prin care a solicitat să se transmită unităților de învățământ să limiteze sau să anuleze activitățile care implică deplasări în străinătate, iar la revenirea din străinătate persoanele să prezinte la unitățile de învățământ o adeverință medicală care să ateste că sunt clinic sănătoase. De asemenea, Ministerul cere suspendarea organizării oricăror manifestări colective școlare sau extrașcolare.
De asemenea, având în vedere evoluția situației epidemiologice determinate de creșterea numărului cazurilor de îmbolnăvire prin infecții respiratorii acute și gripă în unitățile de învățământ, precum și atenționările Ministerului Sănătății și ale Ministerului Afacerilor Externe referitoare la riscul infectării cu diverse virusuri, Ministerul Educației și Cercetării a trimis o adresă către Inspectoratele Școlare Județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București prin care a solicitat să se transmită unităților de învățământ mai multe măsuri:
Limitarea/suspendarea/anularea tuturor activităților care implică deplasări în străinătate. În condițiile unor eventuale aprobări emise pentru deplasări în străinătate, inspectoratul școlar are obligația de a informa Direcția județeană de sănătate publică, anterior revenirii în țară, cu privire la destinație, durata deplasării și numele persoanei/persoanelor. Persoanele care au efectuat deplasări în străinătate vor prezenta, la revenirea în unitățile de învățământ, certificat medical/adeverință medicală care să ateste că sunt clinic sănătoase.
Limitarea la maximum/suspendarea organizării oricăror manifestări colective școlare sau extrașcolare (simpozioane, conferințe, excursii, vizite de studiu la nivel local sau național).
Ministerul Educației și Cercetării recomandă ca activitățile planificate în cadrul Săptămânii „Școala altfel” să se desfășoare în sediul/incinta unităților de învățământ, evitând în acest mod riscul apariției unor cazuri de îmbolnăviri.

2020-02-20

Asztalos Csaba: Ungaria preia din atribuțiile statului român în Transilvania

de C.D. HotNews.ro 18 februarie 2020, 
​Ungaria preia, în mod indirect, din atribuțiile statului român și „construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba.
Potrivit acestuia, în foarte multe cazuri, statul maghiar face pentru minoritatea maghiară din Transilvania ceea ce nu face statul român care „într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare”.
„Am cerut Universitate în limba maghiară și nu am primit. Așa că statul ungar a înființat Universitatea Sapientia; am cerut televiziune în limba maghiară. Nu am primit. Așa că a venit statul maghiar și a înființat entitățile de media. Am cerut la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureș să avem și predare în limba maghiară. Această Universitate de Medicină din Târgu Mureș a fost înființată de Regele Mihai, ca universitate cu predare exclusivă în limba maghiară, și astăzi s-a ajuns acolo încât nu se respectă Legea Educației și nu s-a înființat linia de predare în limba maghiară, nu poți să faci practică bilingv în acest moment. Așa că oamenii se gândesc să creeze o altă universitate de medicină în limba maghiară. Din nou, tot ce v-am spus înseamnă, cumva, autoizolare, dacă doriți, nu neapărat în sensul peiorativ. Am solicitat anumite bunuri, retrocedări de imobile, unele le-am primit, altele nu, altele sunt renaționalizate. Ani la rând statul maghiar a investit în infrastructura imobiliară, școlară, socială, grădinițe etc. Am solicitat, la un moment dat, administrarea unui stadion în Sfântul Gheorghe, adică așa cum s-a făcut și în cadrul altor localități. S-a refuzat, a decis guvernul că are să finanțeze cu nu știu câte milioane de euro construcția unui nou stadion, ca atare se lucrează la acest lucru, și pot să vă dau multe alte exemple în care statul român, într-un fel sau altul, a închis ușa, câte o dată chiar în nas, comunității maghiare”, a spus Asztalos Csaba pentru Europa Liberă.
În opinia sa, „o problemă uriașă” pentru comunitatea maghiară este modalitatea în care se predă limba română. Și în acest caz, a precizat șeful CNCD, statul maghiar finanțează meditațiile la limba română pentru copiii din Harghita și Covasna.
„Studiile în piața muncii arată că avem o discriminare destul de importantă, 15-20 la sută salarii mai mici pentru maghiari, pentru că nu vorbesc limba română. Și, din nou, revenim la autosegregare, caută locuri de muncă la firme unde se vorbește în interior limba maghiară, tocmai pentru a nu fi expuși, deseori, hărțuirii. Și atunci, ce face statul român? Menține de 30 de ani același sistem de predare a limbii române, care e falimentar, merge pe vechea abordare, trebuie să cunoști limba română, altfel nu ești loial statului român. Da, este important să înveți limba română, este o obligație cetățenească s-o înveți, dar tu, stat român, răspunzi de acest lucru. Dar atunci generează o politică publică prin care poți să atingi acest scop. Altfel, avem din nou izolare și segregare”, a mai spus el. (Interviul integral poate fi citit pe Europa Liberă)

2020-02-15

De ce exista rechini in Arctica, dar nu si in Antarctica

Printre numeroasele diferente intre cei doi Poli, cel sudic si cel nordic, se numara si diferitele specii ce pot supravietui in aceste medii. Rechinii, de exemplu, pot fi gasiti in Arctica, insa niciuna dintre specii nu traieste in Antarctica, scrie National Geographic.
Apele din Antarctica au o temperatura prea scazuta pentru a putea permite supravietuirea rechinilor in acea zona. In Arctica, insa, traiesc aproximativ 12 specii de rechin.
Dintre acestea, rechinul de Groenlanda e printre cele mai misterioase. Primul specimen al speciei a fost fotografiat oficial abia in 1995 si acesti pradatori pot trai cel putin 272 de ani si au o dieta variata, de la peste si foci la cadavre de ursi polari.
Cativa pesti traiesc in Antarctica, precum Notothenioidei, ce isi produc propriul “lichid anti-inghet” (proteine ce se prind de cristalele de gheata din sange pentru a preveni inghetarea).
Chaenocephalus acteratus, specie cunoscuta datprita faptului ca e singura vertebrata ce nu are celule rosii, e o alta specie ce poate trai la acest Pol, insa corpul rechinilor nu e dotat cu astfel de mecanisme ce le-ar permite supravietuirea in Antarctica.